Pensie comunitara. Raportul dintre normele comunitare si Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene din 23.02.1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997.
(Decizie nr. 98 din data de 25.03.2015 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)Pensie comunitara. Raportul dintre normele comunitare si Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene din 23.02.1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997.
Regulamentul (CEE)nr.1408/71 al Consiliului din 14.06.1971: art.7 alin.2 lit. c);
Art.7 alin.2 lit.c din Regulamentul CEE nr.1408/71 prevede ca unele dispozitii ale conventiilor in domeniul securitatii sociale intre state membre care erau in vigoare inainte de data aplicarii prezentului regulament, se aplica daca sunt mai favorabile beneficiarilor sau daca ele decurg din imprejurari istorice specifice si au efect limitat in timp si daca aceste dispozitii sunt prezentate in Anexa nr. III.
Sectia I Civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr.98/25 martie 2015.
Prin actiunea de asigurari sociale inregistrata pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr. 2570/97/2013, astfel cum a fost precizata si completata ulterior, reclamantii T.E., T.E. si T.N., in calitate de mostenitori ai defunctului T.C., decedat la data de 05.07.2012, au chemat in judecata paratele C.J.P. H. si C.N.P.P.–Comisia Centrala de Contestatii, solicitand ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta: - sa se dispuna anularea deciziei de respingere privind acordarea unor drepturi de pensie comunitara nr. (…)/30.05.2012, emisa de parata C.J.P. H. precum si a Hotararii nr. (…)/10.06.2013, emisa de parata C.N.P.P.– C.C.C.;- sa fie obligata parata C.J.P. H. sa emita o decizie de admitere a cererii de acordare a pensiei comunitare, in ceea ce il priveste pe defunctul T.C., pensie care i s-ar fi cuvenit incepand cu data de 01.01.2007 si pana la data decesului sau, in conformitate cu Regulamentele europene nr.1408/71 si 574/72, pentru stagiul de cotizare realizat pe teritoriul Romaniei de 29 ani 1 luni 9 zile.
In motivarea actiunii, in fapt, s-a aratat ca in data de 14.02.2007, defunctul s-a adresat catre organismul similar CNPAS in Grecia (I.E.) pentru a i se stabili pensia privind limita de varsta si pentru perioada lucrata pe teritoriul Romaniei, adica pentru perioada 28.09.1955– 07.08.1982.
Aceasta cerere a urmat cursul stabilit de catre Regulamentul European nr. 883/2004 si Regulamentul CE nr.987/2009 de punere in aplicare, acte normative care inlocuiesc Regulamentele nr.1408/71 si 574/72, respectiv autoritatea greceasca a solicitat partii romane sa stabileasca dreptul sau la pensie pentru perioada lucrata pe teritoriul Romaniei, aferenta unui stagiu de cotizare de 27 de ani, 5 luni si 9 zile si sa se emita decizia corespunzatoare.
In baza cererii sale, parata C.J.P. H. a raspuns dupa 5 ani de la formularea cererii, prin decizia contestata nr.7867/30.05.2012 comunicata la data de 11.06.2012, ca datorita faptului ca anterior aderarii Romaniei la Uniunea Europeana s-a incheiat un acord bilateral intre Romania si Grecia, nu i se pot remite date referitoare la stagiul de cotizare in Romania si ca partea romana nu are nici o obligatie de acordare a unor drepturi de pensie. Acesta este si motivul respingerii cererii sale de acordare a pensiei europene de batranete, cuprins in cadrul deciziei nr. 7867/30.05.2012, motivare ce este complet gresita atat din punct de vedere substantial, cat si din punct de vedere procedural.
A mai solicitat sa se constate ca nu se respecta Instructiunile pentru aplicarea in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, a Regulamentului Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate sociala lucratorilor salariati, lucratorilor independenti si membrilor familiilor lor care se deplaseaza in interiorul Comunitatii, adoptat la 14 iunie 71 si a Regulamentului Consiliului nr. 574/72/CEE care stabileste modalitatile de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate sociala lucratorilor salariati, lucratorilor independenti si membrilor familiilor lor care se deplaseaza in interiorul comunitatii, adoptat la 21 martie 72, regulamente care au fost modificate si partial inlocuite de catre Regulamentele europene nr. 883/2004 si nr. 987/2009, care au si fost invocate in petitul deciziei contestate.
Sub acest aspect, s-a facut referire expresa la art.16 din Instructiunile sus mentionate, la art.14 din aceleasi Instructiuni mentionandu-se ca exceptiile stabilite de acest articol sunt de stricta interpretare si nu se poate deroga de la ele decat printr-o alta lege europeana comunitara speciala, ulterioara actului normativ mentionat, precum si la art.17, 18 si 19 din aceleasi Instructiuni.
S-a mai aratat ca acordul invocat de compensare in valoare de 15 milioane dolari SUA incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene este un acord economic bilateral intre doua state, avand ca principal obiect o compensare economica, si se poate lesne vedea ca nu este luat in sensul si spiritul normelor europene privind drepturile si valorile europene asumate de Romania prin semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.
Regulamentele europene CEE nr.1408/71, CEE nr.574/72, CEE nr. 883/2004, CEE nr. 987/2009 precum si Instructiunile de aplicare a acestora sunt prioritar aplicabile in detrimentul Acordului economic bilateral incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Greciei in anul 1996 si modificat in anul 2003, datorita faptului ca incepand cu data de 1 ianuarie 2007 se aplica Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, tratat ce a fost ratificat prin Legea nr. 157/2005.
A mai aratat ca, daca la adoptarea Acordului Bilateral, Romania i-a dat eficienta, si a devenit norma interna conform art.11 din Constitutie, tot asa, in baza aceluiasi principiu si al aceleiasi reglementari - art. 11 alin.2 din Constitutie, toate normele europene–inclusiv CEE nr. 1408/71 si 574/72 au devenit norme de drept intern, in baza intrarii in vigoare a Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana la data de 01.01.2007.
Potrivit regulii aplicarii in timp a normelor de drept se poate observa ca ultima reglementare in vigoare si de imediata aplicare este Norma europeana– CEE nr.1408/71 si CEE nr.574/72 si nu Acordul Economic Bilateral dintre Romania si Grecia.
Mai mult, la art.2 alin.1 din Regulamentul european CEE nr.1408/71, se prevede expres ca „aceste regulament se aplica tuturor lucratorilor salariati sau lucratorilor independenti si studentilor care sunt cetateni ai unui stat membru sau care sunt apatrizi sau refugiati, avandu-si resedinta pe teritoriul unuia din statele membre, precum si membrilor familiilor acestora si urmasilor lor”.
In cauza, nu are relevanta cetatenia defunctului, de cetatean grec, decat sub aspectul ca este cetatean european.
De asemenea, nu are relevanta nici imprejurarea ca acesta a fost refugiat politic grec repatriat, atata timp cat prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana nu a exceptat aceasta categorie de resortisanti ai Uniunii Europene de la aplicarea legislatiei Europene in materie de asigurari sociale si plati de pensii.
Tratatul Bilateral Economic dintre Romania si Grecia din 1996 a stabilit compensarea economica cu privire la despagubirile acordate unor persoane care aveau calitatea de refugiati, a caror drepturi erau stabilite prin Conventia de le Geneva din 1951.
Aceste compensari dintre cele doua state nu privesc prezentul litigiu, intrucat defunctului i se aplica statutul de refugiat politic si care a avut dreptul la o despagubire din partea Statului Elen pentru prejudiciul material si moral suferit, sub forma unei pensii sociale, in a carei calcul s-a avut in vedere ca orientare la stabilirea valorii acesteia si o perioada de cotizare din stagiul efectuat in Romania, statul unde s-a efectuat repatrierea. Astfel, nu se poate considera acordare de dubla prestatie atata timp cat intr-un stat–Grecia – se acorda doar despagubire pentru calitatea de refugiat, in baza unor prestatii necontributive, iar in statul unde s-a achitat alte contributii– Romania – trebuie sa se acord drept de pensie pentru ceea ce s-a cotizat, in baza unor prestatii contributive.
Modul in care a fost despagubit nu intereseaza statul roman, acesta avand doar obligatia de a-i acorda drept de pensie pentru perioada de cotizare.
S-a mai subliniat ca Acordul Bilateral Economic a avut o aplicare in timp de cel putin 10 ani, timp in care Statul Elen a platit prestatii sociale si a complinit drepturi la pensie acestei categorii de pensionari– refugiatii politici greci din Romania– care au imbracat diferite forme de asigurare sociala. Insa si suma platita de Statul Roman a fost minimala si s-a epuizat in timp, astfel incat nu isi mai gaseste aplicabilitatea functionala, cazand in desuetudine.
A mai aratat ca Casa locala de pensii I.E. Salonic a informat partea romana cu privire la calitatea sa de refugiat politic repatriat si cu privire la faptul ca s-au recunoscut in stabilirea dreptului sau de pensie pentru perioada lucrata in Grecia, si o perioada lucrata pe teritoriul Romaniei de 15 ani.
Aceasta recunoastere nu are caracterul unei pensii pentru perioada cotizata si in baza cotizatiilor platite, ci ceea ce i s-a acordat este complementar pentru a i se acorda o pensie sociala si pentru a i se complini dreptul la pensie cu vechimea acumulata in Grecia si nu una aferenta contributiilor sale din Romania. De altfel, trebuie observat ca daca se stabilea o pensie pentru perioada cotizata in Romania, trebuia luata in calcul intreaga perioada, de 27 de ani, 5 luni si 9 zile si nu numai 15 ani – maximul stabilit pentru fiecare cetatean refugiat politic repatriat.
Cei 15 ani de stagiu minim de asigurare avuti in vedere la stabilirea dreptului de pensie ca refugiat politic in Grecia nu echivaleaza cu stagiul de cotizare realizat in Romania.
De altfel, nici nu se poate echivala dreptul la pensie in baza unor prestatii necontributive cum este dreptul la pensia de refugiat politic cu dreptul la pensie, bazat pe prestatii contributive, cum este dreptul de pensie pentru contributiile din Romania.
Astfel, dreptul la pensia de refugiat politic se bazeaza pe dreptul fundamental la pensia minima aferenta venitului minim de trai in statul in care exista dreptul de resedinta fara a exista prestatii la vreun fond de asigurari sociale sau nu. Acest drept este statuat prin interpretarea cumulativa a disp.art.2 si 4 din Regulamentul european nr.1408/71 si Tratatul de aparare a drepturilor refugiatilor semnat la Geneva in anul 1951. Cum in cauza venitului minim garantat de statul grec ii corespunde o pensie aferenta unui stagiu minim de asigurari de 15 ani, s-a avut in vedere ca reclamantul a avut o perioada de munca chiar si pe teritoriul statului de unde s-a repatriat si s-a stabilit astfel dreptul la pensie pe teritoriul statului elen. Alaturat acestui drept s-au avut in vedere prestatiile contributive achitate pe teritoriul Greciei si prin urmare pensia s-a calculat in functie de varsamintele efectuate de reclamant pe teritoriul acestui stat fara sa influenteze in vreun fel contributiile realizate in Romania, iar dreptul la pensie pentru prestatiile contributive din Romania s-a nascut in baza contributiei mentionate in carnetul sau de munca depus la dosarul cauzei.
Pe cale de consecinta, dreptul sau la plata pensiei pentru toata perioada cotizata pe teritoriul Romaniei este garantat de Constitutie, de Normele europene atat cele in vigoare la momentul formularii cererii, cat si cele care au inlocuit vechea reglementare – Regulamentele europene CEE nr.883/2004 si CEE nr.987/2009, asa incat nu se justifica punctul de vedere al paratelor in sensul respingerii dreptului sau la pensie, ca urmare a aplicarii Acordului Bilateral Economic dintre Romania si Grecia, care a avut o aplicare in timp de circa 10 ani, perioada in care Statul Elen a platit prestatii sociale si a complinit drepturi la pensie acestei categorii de pensionari refugiati politici din Romania, dar suma platita de Statul Roman statului Elen a fost minimala si s-a epuizat in timp. Totodata, preliminar aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, partile semnatare au analizat si avut in vedere atat legislatia Romaniei, acordurile si tratatele la aceasta este parte si este putin probabil ca vreuna din parti sa fi trecut cu vederea un acord important cum este Acordul Bilateral Economic dintre Romania si Grecia, deci chestiunea aplicabilitatii acestui acord a fost transata de catre reprezentantii Romaniei si ai Uniunii Europene anterior semnarii Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.
A mai aratat ca disp.art.7 din Regulamentul European nr.1408/71 alin.2, prevad ca anumite dispozitii ale conventiilor de securitate sociala intre statele membre, care erau in vigoare inaintea datei de aplicare a Regulamentului, se aplica daca sunt mai favorabile beneficiarului sau daca ele decurg din imprejurari istorice specifice si au efect limitat in timp si daca aceste dispozitii sunt prezentate in Anexa nr.III a regulamentului sus mentionat.
Din punctul de vedere al legislatiei mai favorabile, Regulamentul European nr.1408/71 este mai favorabil pentru reclamanta decat Legea nr.63/1997 prin care a fost ratificat Acordul Bilateral dintre Romania si Grecia, respectiv decat acest acord, intrucat daca regulamentul european sus mentionat ii acorda dreptul la pensie pentru toata perioada lucrata si cotizata pe teritoriul Romaniei, acordul bilateral sus mentionat nu-i acorda nici un drept de pensie pentru cotizatiile achitate Statului Roman in perioada stagiului de cotizare.
In fine, a mai aratat ca exista prevederi statutare deja prestabilite prin Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana care stabilesc cum si de cand se aplica regulamentele europene si toate actele juridice europene, respectiv de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, si ca nu s-a inteles exceptarea nici expresa nici tacita a aplicarii Regulamentelor europene nr.1408/71, nr.574/72, nr.883/2004 si nr.987/2009 dupa momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a categoriei de cetateni greci refugiati politici repatriati.
Legea nr.63/1997 nu este mai favorabila reclamantilor, prin urmare conform art.7 din Regulamentul nr. 1408/71 nu le este aplicabila.
In drept au fost invocate disp. art. 153 lit. f si g, art. 150 alin. 4 si art. 151 din Legea nr.263/2010 si dispozitiile Instructiunilor de aplicare a Regulamentului European nr. 987/2009 raportat la dispozitiile Regulamentului nr. 1408/71 si ale Regulamentului nr. 574/72, inlocuite de Regulamentele nr. 884/2004 si nr. 987/2009.
Parata C.J.P. H., in nume propriu si pentru parata C.N.P.P.– Comisia Centrala de Contestatii, a depus la dosar intampinari si completari la intampinari prin care a invocat exceptiile prematuritatii si inadmisibilitatii actiunii introductive de instanta.
Cu privire la prematuritate, a invocat prevederile art. 149 alin. 1 si art. 151 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 care prevad ca pot fi atacate in instanta hotararile Comisiei Centrale de Contestatii si a aratat ca impotriva deciziei nr. 7867/30.05.2012 reclamanta a formulat contestatie care insa nu a fost solutionata pana in prezent printr-o hotarare de catre Comisia Centrala de Contestatii, iar aceasta procedura este o procedura administrativa, prealabila, obligatorie, fara caracter jurisdictional.
Cu privire la inadmisibilitate, a aratat ca incepand cu data de 01.01.2011 a intrat in vigoare Legea nr. 263/2010, iar potrivit art. 151 alin. 2 din aceasta, pot fi atacate in instanta doar hotararile Comisiei Centrale de Contestatii, or in cazul reclamantei nu exista o asemenea hotarare.
Ulterior, dupa ce reclamanta si-a precizat actiunea in sensul contestarii Hotararii nr. 4958/10.06.2013, emisa de Comisia Centrala de Contestatii din cadrul C.N.P.P., parata C.J.P. H. a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive in actiunea astfel precizata, motivat de faptul ca acea hotarare nu a fost emisa de ea, asa incat calitate procesuala pasiva poate avea in cauza doar C.N.P.P.
Pe fond, s-a solicitat respingerea actiunii formulate si precizate ca neintemeiata si nelegala, aratandu-se in esenta ca la emiterea deciziei si a hotararii contestate s-au avut in vedere dispozitiile art. 52 si art.103 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr.63/1997, privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiva a compensarii contributiilor de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati in Romania, semnat la Atena la 23.02.1996 si Instructiunile pentru aplicarea in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a Regulamentului (CEE) nr.1408/71 al Consiliului din 14 iunie 71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii si a Regulamentului (CEE) nr.574/72 al Consiliului din 21 martie 72 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala lucratorilor salariati, lucratorilor independenti si membrilor familiilor lor care se deplaseaza in interiorul Comunitatii, aprobate prin Decizia Presedintelui CNPAS nr.112/2009 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit actelor normative mai sus mentionate in situatia in care este vorba despre drepturi de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati, partea romana nu mai are nici o obligatie de acordare a acestor drepturi fata de aceste persoane.
In consecinta, in masura in care perioadele de asigurari inscrise in formularele E 205 GR si recunoscute ca perioade de asigurari potrivit legislatiei elene de asigurari sociale au fost realizate in Romania si s-au valorificat partial sau integral la pensie in conformitate cu dispozitiile legislatiei elene, aceasta vor fi confirmate de casele teritoriale de pensii ca perioade de asigurare realizate in conformitate cu prevederile legislatiei din Romania, prin formularul E 205 RO, insa pentru beneficiarii Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiva a compensarii contributiilor de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati din Romania, semnat la Atena la 23.02.1996, nu se va stabili nici un drept la prestatie in sistemul public de pensii din Romania.
S-a mai aratat ca dispozitiile cuprinse in Instructiunile de aplicare a Regulamentelor nr.1408/71 si nr.574/72, aprobate prin Decizia Presedintelui CNPAS nr.112/2009 cu modificarile si completarile ulterioare sunt eronat invocate de catre reclamanti, avand in vedere ca respectivele dispozitii preluate din cadrul regulamentelor vizeaza determinarea legislatiei de securitate sociala aplicabila la un moment dat unui lucrator migrant care desfasoara activitati profesionale, avand drept scop sa preintampinare conflictul pozitiv si negativ de legi, nereglementand modalitatile de stabilire si plata a prestatiilor de pensie, acestea fiind reglementate prin art. 44 - 51 din Regulamentul nr. 1408/71.
S-a mai aratat ca in dosarul de pensie al defunctului se afla copia deciziei de pensionare din Grecia, formularul E 205 GR, adresa de inaintare a institutiei elene IKA din care reiese faptul ca aceasta a beneficiat de prestatii acordate in Grecia, refugiatilor politici.
In concluzie, intrucat defunctul facea parte din categoria refugiatilor politici greci repatriati din Romania si se incadreaza in prev. art. 5 al Acordului din 23.02.1996 incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene, atat decizia cat si hotararea atacate sunt temeinice si legale.
Reclamantii au depus la dosar raspuns la intampinare, prin care au solicitat respingerea exceptiei prematuritatii formularii actiunii, aratand ca a formulat contestatie in temeiul disp.art.149 din Legea nr.263/2010 impotriva deciziei nr.7866/31.05.2012, in termenul legal, dar aceasta contestatie nu a fost solutionata in termenul legal de 45 de zile prevazut de art.149 alin.4 din Legea nr.263/2010, asa incat nu poate fi impiedicata partea sa se adreseze instantei pentru realizarea dreptului sau la pensie.
Au solicitat respingerea si a exceptiei inadmisibilitatii formularii actiunii aratand ca in lipsa nejustificata a raspunsului autoritatii competente sa solutioneze contestatia pe cale administrativa, are posibilitatea legala prev. de disp.art.153 alin.1 lit. f si g din Legea nr.263/2010 de a se adresa instantei in realizarea dreptului sau, iar parata nu-si poate invoca propria culpa in nesolutionarea in termenul defipt de lege a contestatiei sale.
Au mai solicitat respingerea si a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei C.J.P. H. aratand ca au calitate procesuala pasiva in cauza ambele parate, intrucat deciziile lor se refera la aceeasi cerere de pensie, gresit solutionata, la acelasi raport juridic conflictual si ar fi inadmisibila solutionarea celor doua cereri pe cale separata.
Prin sentinta civila nr.229/LM/29.01.2014 pronuntata de Tribunalul Hunedoara in cauza, s-a admis in parte actiunea de asigurari sociale formulata si precizata de reclamantii impotriva paratelor si in consecinta: - s-a anulat Hotararea nr.(..) din 10.06.2013 emisa de parata C.N.P.P.- Comisia Centrala de Contestatii si Decizia nr.(...) din 30.05.2012 emisa de parata C.J.P. H.;- a fost obligata parata C.J.P. H. sa emita o decizie privind acordarea unor drepturi de pensie comunitara in ce-l priveste pe defunctul T.C., in conformitate cu prevederile Regulamentelor CEE nr.1408/71 si nr.574/72, incepand cu data de 14.02.2007 si pana la data decesului-05.07.2012;- s-a respins in rest actiunea.
Pentru a hotari in acest mod, prima instanta a retinut urmatoarele:
In temeiul art. 137 din Codul de procedura civila, instanta s-a pronuntat mai intai asupra exceptiilor invocate in cauza.
Decizia nr.(…) din 30.05.2012 emisa de parata C.J.P. H. a fost comunicata la data de 11 iunie 2012 iar defunctul a formulat contestatie impotriva acestei decizii, conform art.149 din Legea nr. 263/2010, in termenul legal, inregistrata prin posta la data de 29.06.2012.
Cum contestatia n-a fost solutionata in termenul legal de 45 de zile prevazut de art.150 alin.4 din Legea nr.263/2010, reclamantii in numele defunctului au introdus actiunea la instanta.
Ulterior, in timpul litigiului de fata a fost emisa, de catre Comisia Centrala de Contestatii din cadrul CNPP hotararea nr.4958/10.06.2013, care a fost contestata in termen legal cu contestatie, prin completarea de actiune inregistrata la dosar la data de 26.07.2013.
Prin urmare, reclamantii au respectat prevederile art.149 din Legea nr.263/2010 si apoi dupa comunicarea hotararii nr.4958/2013 au respectat si prevederile art.151 alin.2 din Legea nr.263/2010. In plus, prin Decizia nr.956 din 13.11.2012, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in sensul ca nesolutionarea contestatiilor si necomunicarea in termenul legal a hotararilor Comisiei Centrale de Contestatii nu impiedica accesul la justitie.
Asa fiind, exceptiile prematuritatii si inadmisibilitatii formularii actiunii au fost respinse.
S-a mai retinut ca paratele au calitate procesuala pasiva deoarece aceste institutii sunt emitentele deciziei si hotararii indicate mai sus. De asemenea s-a constatat ca parata C.J.P. H. are calitate procesuala pasiva si in ce priveste capatul de actiune privind obligarea de a emite pe numele reclamantului o noua decizie de acordare a pensiei comunitare.
Asa fiind, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor a fost respinsa.
Pe fond, instanta a retinut urmatoarele :
Reclamantii, sunt mostenitori ai defunctului T.C., decedat la data de 05.07.2012, care a fost cetatean grec, nascut la 04.01.1937 in Asproklisia-Hasia-Trikala – Grecia.
Defunctul s-a stabilit in Romania ca refugiat politic si s-a repatriat in Grecia la data de 18.11.1982.
Din actele depuse in probatiune, rezulta ca defunctul a realizat in Romania un stagiu total de cotizare de 29 ani 1 luni 9 zile, imprejurare recunoscuta si de parata prin completarea la intampinare, in perioadele (....), si un stagiu de cotizare in Grecia de 17 ani 06 luni 06 zile.
Ca urmare a cererii formulate de T.C. de recunoastere a timpului de asigurare refugiatilor politici repatriati, cerere inregistrata sub nr. (…)/1998, a fost emisa Decizia Casei de Asigurari Sociale Locale P.A., prin care acestuia i s-a recunoscut din perioada lucrata in Romania o perioada de 4.500 de zile de munca ca timp de asigurare la grupa pensiilor a Casei de Asigurari Sociale cu rascumparare de la data de 08.08.1967 pana la data de 07.08.1982.
Ca urmare a cererii formulate de T.C., inregistrata sub nr. (..)/18.04.2001, a fost emisa Hotararea nr. 150/11.01.2002 a Directorului Filialei Regionale din Salonic a Casei de Asigurari Sociale (IKA – ETAM) Casei de Asigurari Sociale I.E., prin care acestuia i s-a acordat pensie pentru batranete anticipata micsorata cu 9/200 drahme pe luna.
La stabilirea acestei pensii s-a valorificat un stagiu de asigurare la Casa de Asigurari Sociale IKA de 4.626 zile din 1982 pana in anul 2000, la care s-au adaugat cele 4.500 de zile recunoscute ca timp de asigurare in calitatea de refugiat politic din Romania in perioada 08.08.1967-07.08.1982, conform Deciziei sus mentionate, in total 9.126 de zile.
Prin urmare, din stagiul total de cotizare de 29 ani 1 luni 9 zile realizat in Romania, acestuia i s-au recunoscut numai 15 ani.
Astfel in Decizia Casei de Asigurari Sociale Locale P.A. s-a retinut ca: „Pentru fiecare zi recunoscuta trebuie sa achite atat cat este stabilit pentru ziua de munca a clasei a 6-a de asigurare sociala inmultit cu grupa de pensionare a Casei de Asigurari Sociale si in consecinta pentru recunoasterea zilelor este obligat sa plateasca contributii de rascumparare in drahme 4 x 33000 (adica valoarea minima a zilei de munca 5370 x 20% = 1074 x 4500 zile = 4.833.000 drahme).
Contributiile de mai sus de rascumparare se vor plati din contul special al Recunoasterilor Stagiului de Munca al Refugiatilor Politici Repatriati.”
La data de 22.04.2008, Casa de Asigurari a Salariatilor– Sucursala Regionala a Salonicului, Directia de Pensii, a comunicat C.N.P.A.S. (actuala CNPP) imprejurarea ca la data de 14.02.2007 T.C. a solicitat sa i se acorde pensie de batranete. De asemenea, s-a mai mentionat ca solicitantului i-a fost recunoscut de catre sistemul de asigurari, in conformitate cu acordul bilateral si cu Legea nr. 1539/85, perioada de ocupare in Romania 08.08.1967 - 07.08.1982.
Prin decizia 7867/30.05.2012 C.J.P. H. a respins cererea de acordare a drepturilor de pensie comunitara.
Impotriva acelei decizii, s-a formulat contestatie, care a fost respinsa prin hotararea nr. 4958/10.06.2013, emisa de C.N.P.P.-C.C.C.
In considerentele hotararii sus mentionate s-a retinut ca stagiul total de cotizare realizat in Romania este de 29 ani 1 luni 9 zile si ca stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.
Cu toate acestea, s-a retinut ca acesta nu este indreptatit la acordarea pensiei comunitare deoarece aceasta se incadreaza in prevederile Acordului din 23 februarie 1996 incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene, facand parte din categoria refugiatilor politici greci repatriati, iar partea romana nu mai are nici o obligatie de acordare a unor drepturi de pensie potrivit art.5 al acordului.
Instanta a constatat ca atat decizia nr. (…)/2012, emisa de parata C.J.P. H., cat si hotararea nr. 4958/10.06.2013, emisa de parata C.N.P.P.– Comisia Centrala de Contestatii sunt nelegale, pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
In speta, s-a pus in discutie, in esenta, raportul dintre normele comunitare si Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene din 23.02.1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997.
Conform art. 2 din Protocolul prevazut in Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la UE ratificat de Romania prin Legea nr. 57/2005 „de la data aderarii, dispozitiile Constitutiei, ale Tratatului CEEA si actele adoptate de institutii inainte de aderare sunt obligatorii pentru Romania si Bulgaria si se aplica in aceste state in conditiile stabilite prin Constitutie, prin Tratatul CEEA si prin prezentul protocol”.
De asemenea, art. 52 al Protocolului sus mentionat prevede ca „de la data aderarii, Bulgaria si Romania sunt considerate destinatare ale legilor cadru, regulamentelor si deciziilor europene in intelesul art. I – 33 din Constitutie, precum si al directivelor si deciziilor in intelesul art.249 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene si al art. 161 din Tratatul CEEA, cu conditia ca aceste legi– cadru, regulamente si decizii europene, precum si aceste directive si decizii, sa fi fost adresate tuturor statelor membre actuale”.
Fata de dispozitiile sus mentionate, pentru Romania sunt obligatorii Regulamentul CEE nr.1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati, cu lucratorii independenti si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii si Regulamentul CEE privind normele metodologice de aplicare a Regulamentului CEE nr.1408/71, regulamente care au fost extinse prin Regulamentele CEE nr. 883/2004 si nr. 987/2009, acte comunitare care au preluat in esenta dispozitiile regulamentelor anterioare si care reglementeaza situatia acordarii pensiilor in cazul lucratorului supus legislatiei a doua sau mai multe state membre.
Asa fiind, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la UE, aplicarea celor doua regulamente este obligatorie, mai ales ca in lista perioadelor de tranzitie din Tratatul de Aderare a Romaniei la UE nu sunt cuprinse si prevederi referitoare la aplicarea cu intarziere a Regulamentelor nr. 1408/71 si nr. 574/72 ori a celor de extindere a acestora.
Totodata, in speta, devin aplicabile si dispozitiile Instructiunilor generale date de CNPAS in aplicarea Regulamentelor nr. 1408/71 si 574/72, aprobate prin Decizia nr.112/2009 a Directorului CNPAS.
In art.1 din aceste Instructiuni se arata in mod explicit ca in domeniul securitatii sociale, Romania aplica de la data aderarii la UE si aceste regulamente.
Conform art.12 alin.1 din aceste Instructiuni, din punctul de vedere al cetateniei persoanei, aceste regulamente vizeaza inclusiv pe cetatenii greci.
Art.63 din Instructiuni prevede ca „dispozitiile Instructiunilor pentru aplicarea in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a Regulamentului Consiliului nr.1408/71/CEE (…) si a Regulamentului Consiliului nr.574/72/CEE (…) se aplica, mutadis mutandis, si in cazul si instrumentelor juridice bilaterale in domeniul securitatii asigurarilor sociale la care Romania este parte, cu exceptia dispozitiilor care contravin regulilor prevazute in cadrul regulamentelor europene de coordonare mentionate la art.1”.
Ramane deci de stabilit daca cele doua Regulamente CEE nu excepteaza in mod expres sau implicit, de la aplicarea lor situatia in care intre statele membre exista acorduri incheiate in domeniile reglementate de normele comunitare.
Sub acest aspect, art.7 alin.2 lit.c din Regulamentul CEE nr.1408/71 prevede ca unele dispozitii ale conventiilor in domeniul securitatii sociale intre state membre, care erau in vigoare inainte de data aplicarii prezentului regulament, se aplica daca sunt mai favorabile beneficiarilor sau daca ele decurg din imprejurari istorice specifice si au efect limitat in timp si daca aceste dispozitii sunt prezentate in Anexa nr.III”.
Examinand Acordul dintre Romania si Grecia din 23.02.1996 din perspectiva conditiilor sus mentionate, se constata ca aplicarea acestuia este nelimitata in timp, in contextul in care Romania si-a indeplinit obligatia de plata catre statul elen a sumei forfetare convenite, aspect necontestat de parti; Acordul nu se regaseste in Anexa nr.III si, in fine, dispozitiile acestuia nu sunt mai favorabile beneficiarilor, din moment ce instanta a fost investita cu actiunea de fata.
In fine, instanta a mai retinut ca potrivit disp.art.11 alin.2 din Constitutia Romaniei „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii fac parte din dreptul intern”. Prin urmare, si Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene din 23.02.1996, ratificat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr.63/1997, face parte din dreptul intern.
Or, raportul dintre dreptul intern si dreptul comunitar este reglementat de art.148 alin.2 din Constitutia Romaniei, care prevede ca „ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au fost prioritare fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Prioritatea dreptului comunitar fata de normele juridice nationale contrare a fost consacrata si de jurisprudenta Curtii Europene de Justitie (c.Simmenthal).
In aplicarea reglementarilor comunitare, este necesar insa a se avea in vedere si art.12 alin.1 din Regulamentul nr.1408/71, privind „evitarea cumulului de prestatii”, care prevede ca „prezentul regulament nu poate nici sa confere, nici sa mentina dreptul de a beneficia de mai multe prestatii de acelasi fel pentru una si aceeasi perioada de asigurare obligatorie. Cu toate acestea, aceasta dispozitie nu se aplica prestatiilor de invaliditate, de batranete, de deces (pensii) sau de boli profesionale care sunt acordate de institutiile din doua sau mai multe state membre, in conformitate cu articolul 41, articolul 43 alineatele (2) si (3), articolele 46, 50 si 51 sau cu articolul 60 (1) (b).
Fata de considerentele expuse, instanta a retinut ca, in speta, sunt aplicabile dispozitiile Regulamentelor CEE nr.1408/71 si nr.574/72, iar decizia nr.(…)/2012, emisa de parata C.J.P. H. si hotararea nr.(…)/2012 emisa de parata C.N.P.P.– Comisia Centrala de Contestatii sunt nelegale.
Asa fiind, s-a admis in parte actiunea de asigurari sociale de fata si in consecinta s-au anulat decizia si hotararea sus mentionate si a fost obligata parata C.J.P. H. sa emita o decizie privind acordarea unor drepturi de pensie comunitara in ce-l priveste pe defunctul T.C., in conformitate cu prevederile Regulamentelor CEE nr.1408/71 si nr.574/72, incepand cu data de 14.02.2007 si pana la data decesului - 05.07.2012.
La emiterea acestei decizii se va avea in vedere imprejurarea ca statul elen a valorificat la pensie perioada 08.08.1967 - 07.08.1982, nefiind posibila o dubla valorificare a aceleiasi perioade.
S-a respins in rest actiunea, sub aspectul datei privind acordarea drepturilor de pensie, in sensul ca s-a solicitat acordarea acestora incepand cu data de 01.01.2007, insa drepturile de pensie se vor acorda incepand cu data formularii cererii, care este data de 14.02.2007.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termenul legal, parata C.J.P. H., in nume propriu si pentru C.N.P.P.–Comisia Centrala de Contestatii, aducandu-i critici pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand modificarea acesteia, in sensul respingerii in totalitate a actiunii formulata de reclamanti.
In dezvoltarea de motive a sustinut ca instanta de fond in mod gresit a retinut ca actiunea reclamantilor este intemeiata, prin prisma Regulamentelor CEE nr.1408/71 si nr.574/72, impunand-se acordarea drepturilor solicitate incepand cu data de 14.02.2007.
A mai sustinut ca la emiterea deciziei si a hotararii contestate s-au avut in vedere dispozitiile art.52 si art.103 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 63/1997, privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiva a compensarii contributiilor de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati in Romania, semnat la Atena la 23.02.1996 si Instructiunile pentru aplicarea in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a Regulamentului (CEE) nr.1408/71 al Consiliului din 14 iunie 71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii si a Regulamentului (CEE) nr. 574/72 al Consiliului din 21 martie 72 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr.1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala lucratorilor salariati, lucratorilor independenti si membrilor familiilor lor care se deplaseaza in interiorul Comunitatii, aprobate prin Decizia Presedintelui CNPAS nr.112/2009 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit actelor normative mai sus mentionate in situatia in care este vorba despre drepturi de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati, partea romana nu mai are nici o obligatie de acordare a acestor drepturi fata de aceste persoane.
In consecinta, in masura in care perioadele de asigurari inscrise in formularele E 205 GR si recunoscute ca perioade de asigurari potrivit legislatiei elene de asigurari sociale au fost realizate in Romania si s-au valorificat partial sau integral la pensie in conformitate cu dispozitiile legislatiei elene, aceasta vor fi confirmate de casele teritoriale de pensii ca perioade de asigurare realizate in conformitate cu prevederile legislatiei din Romania, prin formularul E 205 RO, insa pentru beneficiarii Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiva a compensarii contributiilor de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati din Romania, semnat la Atena la 23.02.1996, nu se va stabili nici un drept la prestatie in sistemul public de pensii din Romania.
De asemenea a mai aratat ca dispozitiile cuprinse in Instructiunile de aplicare a Regulamentelor nr.1408/71 si nr.574/72, aprobate prin Decizia Presedintelui CNPAS nr.112/2009 cu modificarile si completarile ulterioare au fost gresit retinute la fond, avand in vedere ca respectivele dispozitii preluate din cadrul regulamentelor vizeaza determinarea legislatiei de securitate sociala aplicabila la un moment dat unui lucrator migrant care desfasoara activitati profesionale, avand drept scop sa preintampinare conflictul pozitiv si negativ de legi, nereglementand modalitatile de stabilire si plata a prestatiilor de pensie, acestea fiind reglementate prin art. 44 -51 din Regulamentul nr. 1408/71.
S-a mai aratat ca in dosarul de pensie al defunctului se afla copia deciziei de pensionare din Grecia, formularul E 205 GR, adresa de inaintare a institutiei elene IKA din care reiese faptul ca aceasta a beneficiat de prestatii acordate in Grecia, refugiatilor politici.
Sub un ultim aspect a aratat ca este nelegala si solutia de acordare a drepturilor de pensie incepand cu data de 14.02.2007 deoarece data depunerii cererii este 01.04.2008, dupa cum rezulta din formularul E 202.
In concluzie, intrucat defunctul facea parte din categoria refugiatilor politici greci repatriati din Romania si se incadreaza in prev. art. 5 al Acordului din 23.02.1996 incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene, atat decizia cat si hotararea atacate emisa de parati sunt temeinice si legale, motiv pentru care se impune admiterea apelului in sensul celor solicitate.
La termenul de judecata din 15.09.2014, instanta a dispus suspendarea judecarii cauzei, in baza art.244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila, respectiv pana la solutionarea cererii formulata de Curtea de Apel Cluj, inregistrata sub nr.401/13 si conexata la dosar nr.432/13, aflate pe rolul C.J.U.E., vizand interpretarea art.7 alin.2 lit.c) din Regulamentul CEE nr.1408/71.
Cauza a fost repusa pe rol la cererea intimatilor reclamanti, fata de imprejurarea ca la 22.01.2015, CJUE de la Luxemburg a emis Hotararea in cauzele reunite BALASZ contra Romaniei C-401 si C-432/13.
CURTEA, verificand legalitatea si temeinicia sentintei atacate, prin prisma criticilor si sub toate aspectele conform art.304/1 Cod procedura civila, precum si din oficiu, in limitele statuate de art.306 alin.2 Cod procedura civila, constata urmatoarele:
Recursul paratei C.J.P. H. este nefondat.
Intimatii reclamantii T.E., T.E. si T.N., sunt mostenitori ai defunctului T.C., decedat la data de 05.07.2012, care a fost cetatean grec, nascut la 04.01.1937 in A.H.T. – Grecia.
Defunctul s-a stabilit in Romania ca refugiat politic si s-a repatriat in Grecia la data de 18.11.1982.
Din actele depuse in probatiune, rezulta ca defunctul a realizat in Romania un stagiu total de cotizare de 29 ani 1 luni 9 zile si un stagiu de cotizare, in Grecia, de 17 ani 06 luni 06 zile.
Ca urmare a cererii formulate de T.C. de recunoastere a timpului de asigurare refugiatilor politici repatriati, cerere inregistrata sub nr. 5501/1998, a fost emisa Decizia Casei de Asigurari Sociale Locale P.A., prin care acestuia i s-a recunoscut din perioada lucrata in Romania o perioada de 4.500 de zile de munca ca timp de asigurare la grupa pensiilor a Casei de Asigurari Sociale cu rascumparare de la data de 08.08.1967 pana la data de 07.08.1982.
Ca urmare a cererii formulate de T.C., inregistrata sub nr. (…)/18.04.2001, a fost emisa Hotararea nr.150/11.01.2002 a Directorului Filialei Regionale din Salonic a Casei de Asigurari Sociale (IKA – ETAM) Casei de Asigurari Sociale I.E., prin care acestuia i s-a acordat pensie pentru batranete anticipata micsorata cu 9/200 drahme pe luna.
La stabilirea acestei pensii s-a valorificat un stagiu de asigurare la Casa de Asigurari Sociale IKA de 4.626 zile din 1982 pana in anul 2000, la care s-au adaugat cele 4.500 de zile recunoscute ca timp de asigurare in calitatea de refugiat politic din Romania in perioada 08.08.1967-07.08.1982, conform Deciziei sus mentionate, in total 9.126 de zile. Prin urmare, din stagiul total de cotizare de 29 ani 1 luni 9 zile realizat in Romania, acestuia i s-au recunoscut numai 15 ani.
La data de 22.04.2008, Casa de Asigurari a Salariatilor–Sucursala Regionala a Salonicului, prin Directia de Pensii, a comunicat intimatei C.N.P.A.S. (actualmente CNPP), imprejurarea ca la data de 14.02.2007 T.C. a solicitat sa i se acorde pensie de batranete. De asemenea, s-a mai mentionat ca solicitantului i-a fost recunoscut de catre sistemul de asigurari, in conformitate cu acordul bilateral si cu Legea nr.1539/85, perioada de ocupare in Romania 08.08.1967 - 07.08.1982.
Prin decizia nr. (…)/30.05.2012, intimata parata C.J.P. H. a respins cererea de acordare a drepturilor de pensie comunitara, decizie care a fost mentinuta conform Hotararii 4958/10.06.2013 emisa de C.N.P.P, prin respingerea contestatiei. S-a retinut ca acesta nu este indreptatit la acordarea pensiei comunitare deoarece aceasta se incadreaza in prevederile Acordului din 23 februarie 1996 incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene, facand parte din categoria refugiatilor politici greci repatriati, iar partea romana nu mai are nici o obligatie de acordare a unor drepturi de pensie potrivit art.5 al acordului.
Vazand ca, potrivit Hotararii din data de 22.01.2015, pronuntata de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene– Camera a patra, in cauzele reunite BALASZ contra Romaniei C-401 si C-432/13 ( hotarare obligatorie pentru instanta nationala), art.7 alin.2 lit. c) din Regulamentul (CEE) nr.1408/71al Consiliului din 14.06.1971 trebuie interpretat in sensul ca un acord bilateral privind prestatiile de securitate sociala ale resortisantilor unuia dintre statele semnatare, care au avut calitatea de refugiati politici pe teritoriul celuilalt stat semnatar, incheiate la o data la care unul dintre cele doua state semnatare nu aderase inca la Uniune si care nu figureaza in anexa III la acest regulament, nu ramane aplicabil situatiei unor refugiati politici repatriati in statul lor de origine inainte de incheierea acordului bilateral si de intrarea in vigoare a regulamentului mentionat, instanta de fond a apreciat in mod corect ca pentru Romania sunt obligatorii atat Regulamentul CEE nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati, cu lucratorii independenti si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii cat si Regulamentul CEE privind normele metodologice de aplicare a Regulamentului CEE nr. 1408/71, regulamente care au fost extinse prin Regulamentele CEE nr. 883/2004 si nr. 987/2009, acte comunitare care au preluat in esenta dispozitiile regulamentelor anterioare si care reglementeaza situatia acordarii pensiilor in cazul lucratorului supus legislatiei a doua sau mai multe state membre.
Ori potrivit art.2 din Protocolul prevazut in Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la UE ratificat de Romania prin Legea nr. 57/2005 „de la data aderarii, dispozitiile Constitutiei, ale Tratatului CEEA si actele adoptate de institutii inainte de aderare sunt obligatorii pentru Romania si Bulgaria si se aplica in aceste state in conditiile stabilite prin Constitutie, prin Tratatul CEEA si prin prezentul protocol”.Totodata, in speta, devin aplicabile si dispozitiile Instructiunilor generale date de CNPAS in aplicarea Regulamentelor nr. 1408/71 si 574/72, aprobate prin Decizia nr.112/2009 a Directorului CNPAS.
Sub acest aspect, se constata ca aspectele critice invocate de catre parata nu pot fi primite si ca art.7 alin.2 lit.c din Regulamentul CEE nr.1408/71 care prevede ca unele dispozitii ale conventiilor in domeniul securitatii sociale intre state membre care erau in vigoare inainte de data aplicarii prezentului regulament, se aplica daca sunt mai favorabile beneficiarilor sau daca ele decurg din imprejurari istorice specifice si au efect limitat in timp si daca aceste dispozitii sunt prezentate in Anexa nr. III, sunt incidente in cauza, asa cum a retinut si prima instanta. Ori, in cuprinsul Acordului incheiat intre Romania si Grecia, la data de 23.02.1996, din perspectiva conditiilor sus mentionate, rezulta ca aplicarea acestuia este nelimitata in timp, in contextul in care Romania si-a indeplinit obligatia de plata catre statul elen a sumei forfetare convenite, aspect necontestat de parti, Acordul nu se regaseste in Anexa nr. III si, in fine, dispozitiile acestuia nu sunt mai favorabile beneficiarilor, din moment ce reclamantii au promovat pe rolul instantei, actiunea de fata.
In plus, potrivit art.11 alin.2 din Constitutia Romaniei „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii fac parte din dreptul intern”.
Prin urmare, si Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene din 23.02.1996, ratificat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr.63/1997, face parte din dreptul intern. Or, raportul dintre dreptul intern si dreptul comunitar este reglementat de art.148 alin.2 din Constitutia Romaniei, care prevede ca „ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au fost prioritare fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
In raport de cele ce preced, Curtea, in conformitate cu prevederile art.312 alin.1 Cod procedura civila, a respins ca nefondat recursul.
Regulamentul (CEE)nr.1408/71 al Consiliului din 14.06.1971: art.7 alin.2 lit. c);
Art.7 alin.2 lit.c din Regulamentul CEE nr.1408/71 prevede ca unele dispozitii ale conventiilor in domeniul securitatii sociale intre state membre care erau in vigoare inainte de data aplicarii prezentului regulament, se aplica daca sunt mai favorabile beneficiarilor sau daca ele decurg din imprejurari istorice specifice si au efect limitat in timp si daca aceste dispozitii sunt prezentate in Anexa nr. III.
Sectia I Civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr.98/25 martie 2015.
Prin actiunea de asigurari sociale inregistrata pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr. 2570/97/2013, astfel cum a fost precizata si completata ulterior, reclamantii T.E., T.E. si T.N., in calitate de mostenitori ai defunctului T.C., decedat la data de 05.07.2012, au chemat in judecata paratele C.J.P. H. si C.N.P.P.–Comisia Centrala de Contestatii, solicitand ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta: - sa se dispuna anularea deciziei de respingere privind acordarea unor drepturi de pensie comunitara nr. (…)/30.05.2012, emisa de parata C.J.P. H. precum si a Hotararii nr. (…)/10.06.2013, emisa de parata C.N.P.P.– C.C.C.;- sa fie obligata parata C.J.P. H. sa emita o decizie de admitere a cererii de acordare a pensiei comunitare, in ceea ce il priveste pe defunctul T.C., pensie care i s-ar fi cuvenit incepand cu data de 01.01.2007 si pana la data decesului sau, in conformitate cu Regulamentele europene nr.1408/71 si 574/72, pentru stagiul de cotizare realizat pe teritoriul Romaniei de 29 ani 1 luni 9 zile.
In motivarea actiunii, in fapt, s-a aratat ca in data de 14.02.2007, defunctul s-a adresat catre organismul similar CNPAS in Grecia (I.E.) pentru a i se stabili pensia privind limita de varsta si pentru perioada lucrata pe teritoriul Romaniei, adica pentru perioada 28.09.1955– 07.08.1982.
Aceasta cerere a urmat cursul stabilit de catre Regulamentul European nr. 883/2004 si Regulamentul CE nr.987/2009 de punere in aplicare, acte normative care inlocuiesc Regulamentele nr.1408/71 si 574/72, respectiv autoritatea greceasca a solicitat partii romane sa stabileasca dreptul sau la pensie pentru perioada lucrata pe teritoriul Romaniei, aferenta unui stagiu de cotizare de 27 de ani, 5 luni si 9 zile si sa se emita decizia corespunzatoare.
In baza cererii sale, parata C.J.P. H. a raspuns dupa 5 ani de la formularea cererii, prin decizia contestata nr.7867/30.05.2012 comunicata la data de 11.06.2012, ca datorita faptului ca anterior aderarii Romaniei la Uniunea Europeana s-a incheiat un acord bilateral intre Romania si Grecia, nu i se pot remite date referitoare la stagiul de cotizare in Romania si ca partea romana nu are nici o obligatie de acordare a unor drepturi de pensie. Acesta este si motivul respingerii cererii sale de acordare a pensiei europene de batranete, cuprins in cadrul deciziei nr. 7867/30.05.2012, motivare ce este complet gresita atat din punct de vedere substantial, cat si din punct de vedere procedural.
A mai solicitat sa se constate ca nu se respecta Instructiunile pentru aplicarea in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, a Regulamentului Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate sociala lucratorilor salariati, lucratorilor independenti si membrilor familiilor lor care se deplaseaza in interiorul Comunitatii, adoptat la 14 iunie 71 si a Regulamentului Consiliului nr. 574/72/CEE care stabileste modalitatile de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate sociala lucratorilor salariati, lucratorilor independenti si membrilor familiilor lor care se deplaseaza in interiorul comunitatii, adoptat la 21 martie 72, regulamente care au fost modificate si partial inlocuite de catre Regulamentele europene nr. 883/2004 si nr. 987/2009, care au si fost invocate in petitul deciziei contestate.
Sub acest aspect, s-a facut referire expresa la art.16 din Instructiunile sus mentionate, la art.14 din aceleasi Instructiuni mentionandu-se ca exceptiile stabilite de acest articol sunt de stricta interpretare si nu se poate deroga de la ele decat printr-o alta lege europeana comunitara speciala, ulterioara actului normativ mentionat, precum si la art.17, 18 si 19 din aceleasi Instructiuni.
S-a mai aratat ca acordul invocat de compensare in valoare de 15 milioane dolari SUA incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene este un acord economic bilateral intre doua state, avand ca principal obiect o compensare economica, si se poate lesne vedea ca nu este luat in sensul si spiritul normelor europene privind drepturile si valorile europene asumate de Romania prin semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.
Regulamentele europene CEE nr.1408/71, CEE nr.574/72, CEE nr. 883/2004, CEE nr. 987/2009 precum si Instructiunile de aplicare a acestora sunt prioritar aplicabile in detrimentul Acordului economic bilateral incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Greciei in anul 1996 si modificat in anul 2003, datorita faptului ca incepand cu data de 1 ianuarie 2007 se aplica Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, tratat ce a fost ratificat prin Legea nr. 157/2005.
A mai aratat ca, daca la adoptarea Acordului Bilateral, Romania i-a dat eficienta, si a devenit norma interna conform art.11 din Constitutie, tot asa, in baza aceluiasi principiu si al aceleiasi reglementari - art. 11 alin.2 din Constitutie, toate normele europene–inclusiv CEE nr. 1408/71 si 574/72 au devenit norme de drept intern, in baza intrarii in vigoare a Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana la data de 01.01.2007.
Potrivit regulii aplicarii in timp a normelor de drept se poate observa ca ultima reglementare in vigoare si de imediata aplicare este Norma europeana– CEE nr.1408/71 si CEE nr.574/72 si nu Acordul Economic Bilateral dintre Romania si Grecia.
Mai mult, la art.2 alin.1 din Regulamentul european CEE nr.1408/71, se prevede expres ca „aceste regulament se aplica tuturor lucratorilor salariati sau lucratorilor independenti si studentilor care sunt cetateni ai unui stat membru sau care sunt apatrizi sau refugiati, avandu-si resedinta pe teritoriul unuia din statele membre, precum si membrilor familiilor acestora si urmasilor lor”.
In cauza, nu are relevanta cetatenia defunctului, de cetatean grec, decat sub aspectul ca este cetatean european.
De asemenea, nu are relevanta nici imprejurarea ca acesta a fost refugiat politic grec repatriat, atata timp cat prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana nu a exceptat aceasta categorie de resortisanti ai Uniunii Europene de la aplicarea legislatiei Europene in materie de asigurari sociale si plati de pensii.
Tratatul Bilateral Economic dintre Romania si Grecia din 1996 a stabilit compensarea economica cu privire la despagubirile acordate unor persoane care aveau calitatea de refugiati, a caror drepturi erau stabilite prin Conventia de le Geneva din 1951.
Aceste compensari dintre cele doua state nu privesc prezentul litigiu, intrucat defunctului i se aplica statutul de refugiat politic si care a avut dreptul la o despagubire din partea Statului Elen pentru prejudiciul material si moral suferit, sub forma unei pensii sociale, in a carei calcul s-a avut in vedere ca orientare la stabilirea valorii acesteia si o perioada de cotizare din stagiul efectuat in Romania, statul unde s-a efectuat repatrierea. Astfel, nu se poate considera acordare de dubla prestatie atata timp cat intr-un stat–Grecia – se acorda doar despagubire pentru calitatea de refugiat, in baza unor prestatii necontributive, iar in statul unde s-a achitat alte contributii– Romania – trebuie sa se acord drept de pensie pentru ceea ce s-a cotizat, in baza unor prestatii contributive.
Modul in care a fost despagubit nu intereseaza statul roman, acesta avand doar obligatia de a-i acorda drept de pensie pentru perioada de cotizare.
S-a mai subliniat ca Acordul Bilateral Economic a avut o aplicare in timp de cel putin 10 ani, timp in care Statul Elen a platit prestatii sociale si a complinit drepturi la pensie acestei categorii de pensionari– refugiatii politici greci din Romania– care au imbracat diferite forme de asigurare sociala. Insa si suma platita de Statul Roman a fost minimala si s-a epuizat in timp, astfel incat nu isi mai gaseste aplicabilitatea functionala, cazand in desuetudine.
A mai aratat ca Casa locala de pensii I.E. Salonic a informat partea romana cu privire la calitatea sa de refugiat politic repatriat si cu privire la faptul ca s-au recunoscut in stabilirea dreptului sau de pensie pentru perioada lucrata in Grecia, si o perioada lucrata pe teritoriul Romaniei de 15 ani.
Aceasta recunoastere nu are caracterul unei pensii pentru perioada cotizata si in baza cotizatiilor platite, ci ceea ce i s-a acordat este complementar pentru a i se acorda o pensie sociala si pentru a i se complini dreptul la pensie cu vechimea acumulata in Grecia si nu una aferenta contributiilor sale din Romania. De altfel, trebuie observat ca daca se stabilea o pensie pentru perioada cotizata in Romania, trebuia luata in calcul intreaga perioada, de 27 de ani, 5 luni si 9 zile si nu numai 15 ani – maximul stabilit pentru fiecare cetatean refugiat politic repatriat.
Cei 15 ani de stagiu minim de asigurare avuti in vedere la stabilirea dreptului de pensie ca refugiat politic in Grecia nu echivaleaza cu stagiul de cotizare realizat in Romania.
De altfel, nici nu se poate echivala dreptul la pensie in baza unor prestatii necontributive cum este dreptul la pensia de refugiat politic cu dreptul la pensie, bazat pe prestatii contributive, cum este dreptul de pensie pentru contributiile din Romania.
Astfel, dreptul la pensia de refugiat politic se bazeaza pe dreptul fundamental la pensia minima aferenta venitului minim de trai in statul in care exista dreptul de resedinta fara a exista prestatii la vreun fond de asigurari sociale sau nu. Acest drept este statuat prin interpretarea cumulativa a disp.art.2 si 4 din Regulamentul european nr.1408/71 si Tratatul de aparare a drepturilor refugiatilor semnat la Geneva in anul 1951. Cum in cauza venitului minim garantat de statul grec ii corespunde o pensie aferenta unui stagiu minim de asigurari de 15 ani, s-a avut in vedere ca reclamantul a avut o perioada de munca chiar si pe teritoriul statului de unde s-a repatriat si s-a stabilit astfel dreptul la pensie pe teritoriul statului elen. Alaturat acestui drept s-au avut in vedere prestatiile contributive achitate pe teritoriul Greciei si prin urmare pensia s-a calculat in functie de varsamintele efectuate de reclamant pe teritoriul acestui stat fara sa influenteze in vreun fel contributiile realizate in Romania, iar dreptul la pensie pentru prestatiile contributive din Romania s-a nascut in baza contributiei mentionate in carnetul sau de munca depus la dosarul cauzei.
Pe cale de consecinta, dreptul sau la plata pensiei pentru toata perioada cotizata pe teritoriul Romaniei este garantat de Constitutie, de Normele europene atat cele in vigoare la momentul formularii cererii, cat si cele care au inlocuit vechea reglementare – Regulamentele europene CEE nr.883/2004 si CEE nr.987/2009, asa incat nu se justifica punctul de vedere al paratelor in sensul respingerii dreptului sau la pensie, ca urmare a aplicarii Acordului Bilateral Economic dintre Romania si Grecia, care a avut o aplicare in timp de circa 10 ani, perioada in care Statul Elen a platit prestatii sociale si a complinit drepturi la pensie acestei categorii de pensionari refugiati politici din Romania, dar suma platita de Statul Roman statului Elen a fost minimala si s-a epuizat in timp. Totodata, preliminar aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, partile semnatare au analizat si avut in vedere atat legislatia Romaniei, acordurile si tratatele la aceasta este parte si este putin probabil ca vreuna din parti sa fi trecut cu vederea un acord important cum este Acordul Bilateral Economic dintre Romania si Grecia, deci chestiunea aplicabilitatii acestui acord a fost transata de catre reprezentantii Romaniei si ai Uniunii Europene anterior semnarii Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.
A mai aratat ca disp.art.7 din Regulamentul European nr.1408/71 alin.2, prevad ca anumite dispozitii ale conventiilor de securitate sociala intre statele membre, care erau in vigoare inaintea datei de aplicare a Regulamentului, se aplica daca sunt mai favorabile beneficiarului sau daca ele decurg din imprejurari istorice specifice si au efect limitat in timp si daca aceste dispozitii sunt prezentate in Anexa nr.III a regulamentului sus mentionat.
Din punctul de vedere al legislatiei mai favorabile, Regulamentul European nr.1408/71 este mai favorabil pentru reclamanta decat Legea nr.63/1997 prin care a fost ratificat Acordul Bilateral dintre Romania si Grecia, respectiv decat acest acord, intrucat daca regulamentul european sus mentionat ii acorda dreptul la pensie pentru toata perioada lucrata si cotizata pe teritoriul Romaniei, acordul bilateral sus mentionat nu-i acorda nici un drept de pensie pentru cotizatiile achitate Statului Roman in perioada stagiului de cotizare.
In fine, a mai aratat ca exista prevederi statutare deja prestabilite prin Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana care stabilesc cum si de cand se aplica regulamentele europene si toate actele juridice europene, respectiv de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, si ca nu s-a inteles exceptarea nici expresa nici tacita a aplicarii Regulamentelor europene nr.1408/71, nr.574/72, nr.883/2004 si nr.987/2009 dupa momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a categoriei de cetateni greci refugiati politici repatriati.
Legea nr.63/1997 nu este mai favorabila reclamantilor, prin urmare conform art.7 din Regulamentul nr. 1408/71 nu le este aplicabila.
In drept au fost invocate disp. art. 153 lit. f si g, art. 150 alin. 4 si art. 151 din Legea nr.263/2010 si dispozitiile Instructiunilor de aplicare a Regulamentului European nr. 987/2009 raportat la dispozitiile Regulamentului nr. 1408/71 si ale Regulamentului nr. 574/72, inlocuite de Regulamentele nr. 884/2004 si nr. 987/2009.
Parata C.J.P. H., in nume propriu si pentru parata C.N.P.P.– Comisia Centrala de Contestatii, a depus la dosar intampinari si completari la intampinari prin care a invocat exceptiile prematuritatii si inadmisibilitatii actiunii introductive de instanta.
Cu privire la prematuritate, a invocat prevederile art. 149 alin. 1 si art. 151 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 care prevad ca pot fi atacate in instanta hotararile Comisiei Centrale de Contestatii si a aratat ca impotriva deciziei nr. 7867/30.05.2012 reclamanta a formulat contestatie care insa nu a fost solutionata pana in prezent printr-o hotarare de catre Comisia Centrala de Contestatii, iar aceasta procedura este o procedura administrativa, prealabila, obligatorie, fara caracter jurisdictional.
Cu privire la inadmisibilitate, a aratat ca incepand cu data de 01.01.2011 a intrat in vigoare Legea nr. 263/2010, iar potrivit art. 151 alin. 2 din aceasta, pot fi atacate in instanta doar hotararile Comisiei Centrale de Contestatii, or in cazul reclamantei nu exista o asemenea hotarare.
Ulterior, dupa ce reclamanta si-a precizat actiunea in sensul contestarii Hotararii nr. 4958/10.06.2013, emisa de Comisia Centrala de Contestatii din cadrul C.N.P.P., parata C.J.P. H. a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive in actiunea astfel precizata, motivat de faptul ca acea hotarare nu a fost emisa de ea, asa incat calitate procesuala pasiva poate avea in cauza doar C.N.P.P.
Pe fond, s-a solicitat respingerea actiunii formulate si precizate ca neintemeiata si nelegala, aratandu-se in esenta ca la emiterea deciziei si a hotararii contestate s-au avut in vedere dispozitiile art. 52 si art.103 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr.63/1997, privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiva a compensarii contributiilor de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati in Romania, semnat la Atena la 23.02.1996 si Instructiunile pentru aplicarea in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a Regulamentului (CEE) nr.1408/71 al Consiliului din 14 iunie 71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii si a Regulamentului (CEE) nr.574/72 al Consiliului din 21 martie 72 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala lucratorilor salariati, lucratorilor independenti si membrilor familiilor lor care se deplaseaza in interiorul Comunitatii, aprobate prin Decizia Presedintelui CNPAS nr.112/2009 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit actelor normative mai sus mentionate in situatia in care este vorba despre drepturi de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati, partea romana nu mai are nici o obligatie de acordare a acestor drepturi fata de aceste persoane.
In consecinta, in masura in care perioadele de asigurari inscrise in formularele E 205 GR si recunoscute ca perioade de asigurari potrivit legislatiei elene de asigurari sociale au fost realizate in Romania si s-au valorificat partial sau integral la pensie in conformitate cu dispozitiile legislatiei elene, aceasta vor fi confirmate de casele teritoriale de pensii ca perioade de asigurare realizate in conformitate cu prevederile legislatiei din Romania, prin formularul E 205 RO, insa pentru beneficiarii Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiva a compensarii contributiilor de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati din Romania, semnat la Atena la 23.02.1996, nu se va stabili nici un drept la prestatie in sistemul public de pensii din Romania.
S-a mai aratat ca dispozitiile cuprinse in Instructiunile de aplicare a Regulamentelor nr.1408/71 si nr.574/72, aprobate prin Decizia Presedintelui CNPAS nr.112/2009 cu modificarile si completarile ulterioare sunt eronat invocate de catre reclamanti, avand in vedere ca respectivele dispozitii preluate din cadrul regulamentelor vizeaza determinarea legislatiei de securitate sociala aplicabila la un moment dat unui lucrator migrant care desfasoara activitati profesionale, avand drept scop sa preintampinare conflictul pozitiv si negativ de legi, nereglementand modalitatile de stabilire si plata a prestatiilor de pensie, acestea fiind reglementate prin art. 44 - 51 din Regulamentul nr. 1408/71.
S-a mai aratat ca in dosarul de pensie al defunctului se afla copia deciziei de pensionare din Grecia, formularul E 205 GR, adresa de inaintare a institutiei elene IKA din care reiese faptul ca aceasta a beneficiat de prestatii acordate in Grecia, refugiatilor politici.
In concluzie, intrucat defunctul facea parte din categoria refugiatilor politici greci repatriati din Romania si se incadreaza in prev. art. 5 al Acordului din 23.02.1996 incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene, atat decizia cat si hotararea atacate sunt temeinice si legale.
Reclamantii au depus la dosar raspuns la intampinare, prin care au solicitat respingerea exceptiei prematuritatii formularii actiunii, aratand ca a formulat contestatie in temeiul disp.art.149 din Legea nr.263/2010 impotriva deciziei nr.7866/31.05.2012, in termenul legal, dar aceasta contestatie nu a fost solutionata in termenul legal de 45 de zile prevazut de art.149 alin.4 din Legea nr.263/2010, asa incat nu poate fi impiedicata partea sa se adreseze instantei pentru realizarea dreptului sau la pensie.
Au solicitat respingerea si a exceptiei inadmisibilitatii formularii actiunii aratand ca in lipsa nejustificata a raspunsului autoritatii competente sa solutioneze contestatia pe cale administrativa, are posibilitatea legala prev. de disp.art.153 alin.1 lit. f si g din Legea nr.263/2010 de a se adresa instantei in realizarea dreptului sau, iar parata nu-si poate invoca propria culpa in nesolutionarea in termenul defipt de lege a contestatiei sale.
Au mai solicitat respingerea si a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei C.J.P. H. aratand ca au calitate procesuala pasiva in cauza ambele parate, intrucat deciziile lor se refera la aceeasi cerere de pensie, gresit solutionata, la acelasi raport juridic conflictual si ar fi inadmisibila solutionarea celor doua cereri pe cale separata.
Prin sentinta civila nr.229/LM/29.01.2014 pronuntata de Tribunalul Hunedoara in cauza, s-a admis in parte actiunea de asigurari sociale formulata si precizata de reclamantii impotriva paratelor si in consecinta: - s-a anulat Hotararea nr.(..) din 10.06.2013 emisa de parata C.N.P.P.- Comisia Centrala de Contestatii si Decizia nr.(...) din 30.05.2012 emisa de parata C.J.P. H.;- a fost obligata parata C.J.P. H. sa emita o decizie privind acordarea unor drepturi de pensie comunitara in ce-l priveste pe defunctul T.C., in conformitate cu prevederile Regulamentelor CEE nr.1408/71 si nr.574/72, incepand cu data de 14.02.2007 si pana la data decesului-05.07.2012;- s-a respins in rest actiunea.
Pentru a hotari in acest mod, prima instanta a retinut urmatoarele:
In temeiul art. 137 din Codul de procedura civila, instanta s-a pronuntat mai intai asupra exceptiilor invocate in cauza.
Decizia nr.(…) din 30.05.2012 emisa de parata C.J.P. H. a fost comunicata la data de 11 iunie 2012 iar defunctul a formulat contestatie impotriva acestei decizii, conform art.149 din Legea nr. 263/2010, in termenul legal, inregistrata prin posta la data de 29.06.2012.
Cum contestatia n-a fost solutionata in termenul legal de 45 de zile prevazut de art.150 alin.4 din Legea nr.263/2010, reclamantii in numele defunctului au introdus actiunea la instanta.
Ulterior, in timpul litigiului de fata a fost emisa, de catre Comisia Centrala de Contestatii din cadrul CNPP hotararea nr.4958/10.06.2013, care a fost contestata in termen legal cu contestatie, prin completarea de actiune inregistrata la dosar la data de 26.07.2013.
Prin urmare, reclamantii au respectat prevederile art.149 din Legea nr.263/2010 si apoi dupa comunicarea hotararii nr.4958/2013 au respectat si prevederile art.151 alin.2 din Legea nr.263/2010. In plus, prin Decizia nr.956 din 13.11.2012, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in sensul ca nesolutionarea contestatiilor si necomunicarea in termenul legal a hotararilor Comisiei Centrale de Contestatii nu impiedica accesul la justitie.
Asa fiind, exceptiile prematuritatii si inadmisibilitatii formularii actiunii au fost respinse.
S-a mai retinut ca paratele au calitate procesuala pasiva deoarece aceste institutii sunt emitentele deciziei si hotararii indicate mai sus. De asemenea s-a constatat ca parata C.J.P. H. are calitate procesuala pasiva si in ce priveste capatul de actiune privind obligarea de a emite pe numele reclamantului o noua decizie de acordare a pensiei comunitare.
Asa fiind, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor a fost respinsa.
Pe fond, instanta a retinut urmatoarele :
Reclamantii, sunt mostenitori ai defunctului T.C., decedat la data de 05.07.2012, care a fost cetatean grec, nascut la 04.01.1937 in Asproklisia-Hasia-Trikala – Grecia.
Defunctul s-a stabilit in Romania ca refugiat politic si s-a repatriat in Grecia la data de 18.11.1982.
Din actele depuse in probatiune, rezulta ca defunctul a realizat in Romania un stagiu total de cotizare de 29 ani 1 luni 9 zile, imprejurare recunoscuta si de parata prin completarea la intampinare, in perioadele (....), si un stagiu de cotizare in Grecia de 17 ani 06 luni 06 zile.
Ca urmare a cererii formulate de T.C. de recunoastere a timpului de asigurare refugiatilor politici repatriati, cerere inregistrata sub nr. (…)/1998, a fost emisa Decizia Casei de Asigurari Sociale Locale P.A., prin care acestuia i s-a recunoscut din perioada lucrata in Romania o perioada de 4.500 de zile de munca ca timp de asigurare la grupa pensiilor a Casei de Asigurari Sociale cu rascumparare de la data de 08.08.1967 pana la data de 07.08.1982.
Ca urmare a cererii formulate de T.C., inregistrata sub nr. (..)/18.04.2001, a fost emisa Hotararea nr. 150/11.01.2002 a Directorului Filialei Regionale din Salonic a Casei de Asigurari Sociale (IKA – ETAM) Casei de Asigurari Sociale I.E., prin care acestuia i s-a acordat pensie pentru batranete anticipata micsorata cu 9/200 drahme pe luna.
La stabilirea acestei pensii s-a valorificat un stagiu de asigurare la Casa de Asigurari Sociale IKA de 4.626 zile din 1982 pana in anul 2000, la care s-au adaugat cele 4.500 de zile recunoscute ca timp de asigurare in calitatea de refugiat politic din Romania in perioada 08.08.1967-07.08.1982, conform Deciziei sus mentionate, in total 9.126 de zile.
Prin urmare, din stagiul total de cotizare de 29 ani 1 luni 9 zile realizat in Romania, acestuia i s-au recunoscut numai 15 ani.
Astfel in Decizia Casei de Asigurari Sociale Locale P.A. s-a retinut ca: „Pentru fiecare zi recunoscuta trebuie sa achite atat cat este stabilit pentru ziua de munca a clasei a 6-a de asigurare sociala inmultit cu grupa de pensionare a Casei de Asigurari Sociale si in consecinta pentru recunoasterea zilelor este obligat sa plateasca contributii de rascumparare in drahme 4 x 33000 (adica valoarea minima a zilei de munca 5370 x 20% = 1074 x 4500 zile = 4.833.000 drahme).
Contributiile de mai sus de rascumparare se vor plati din contul special al Recunoasterilor Stagiului de Munca al Refugiatilor Politici Repatriati.”
La data de 22.04.2008, Casa de Asigurari a Salariatilor– Sucursala Regionala a Salonicului, Directia de Pensii, a comunicat C.N.P.A.S. (actuala CNPP) imprejurarea ca la data de 14.02.2007 T.C. a solicitat sa i se acorde pensie de batranete. De asemenea, s-a mai mentionat ca solicitantului i-a fost recunoscut de catre sistemul de asigurari, in conformitate cu acordul bilateral si cu Legea nr. 1539/85, perioada de ocupare in Romania 08.08.1967 - 07.08.1982.
Prin decizia 7867/30.05.2012 C.J.P. H. a respins cererea de acordare a drepturilor de pensie comunitara.
Impotriva acelei decizii, s-a formulat contestatie, care a fost respinsa prin hotararea nr. 4958/10.06.2013, emisa de C.N.P.P.-C.C.C.
In considerentele hotararii sus mentionate s-a retinut ca stagiul total de cotizare realizat in Romania este de 29 ani 1 luni 9 zile si ca stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.
Cu toate acestea, s-a retinut ca acesta nu este indreptatit la acordarea pensiei comunitare deoarece aceasta se incadreaza in prevederile Acordului din 23 februarie 1996 incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene, facand parte din categoria refugiatilor politici greci repatriati, iar partea romana nu mai are nici o obligatie de acordare a unor drepturi de pensie potrivit art.5 al acordului.
Instanta a constatat ca atat decizia nr. (…)/2012, emisa de parata C.J.P. H., cat si hotararea nr. 4958/10.06.2013, emisa de parata C.N.P.P.– Comisia Centrala de Contestatii sunt nelegale, pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
In speta, s-a pus in discutie, in esenta, raportul dintre normele comunitare si Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene din 23.02.1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997.
Conform art. 2 din Protocolul prevazut in Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la UE ratificat de Romania prin Legea nr. 57/2005 „de la data aderarii, dispozitiile Constitutiei, ale Tratatului CEEA si actele adoptate de institutii inainte de aderare sunt obligatorii pentru Romania si Bulgaria si se aplica in aceste state in conditiile stabilite prin Constitutie, prin Tratatul CEEA si prin prezentul protocol”.
De asemenea, art. 52 al Protocolului sus mentionat prevede ca „de la data aderarii, Bulgaria si Romania sunt considerate destinatare ale legilor cadru, regulamentelor si deciziilor europene in intelesul art. I – 33 din Constitutie, precum si al directivelor si deciziilor in intelesul art.249 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene si al art. 161 din Tratatul CEEA, cu conditia ca aceste legi– cadru, regulamente si decizii europene, precum si aceste directive si decizii, sa fi fost adresate tuturor statelor membre actuale”.
Fata de dispozitiile sus mentionate, pentru Romania sunt obligatorii Regulamentul CEE nr.1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati, cu lucratorii independenti si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii si Regulamentul CEE privind normele metodologice de aplicare a Regulamentului CEE nr.1408/71, regulamente care au fost extinse prin Regulamentele CEE nr. 883/2004 si nr. 987/2009, acte comunitare care au preluat in esenta dispozitiile regulamentelor anterioare si care reglementeaza situatia acordarii pensiilor in cazul lucratorului supus legislatiei a doua sau mai multe state membre.
Asa fiind, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la UE, aplicarea celor doua regulamente este obligatorie, mai ales ca in lista perioadelor de tranzitie din Tratatul de Aderare a Romaniei la UE nu sunt cuprinse si prevederi referitoare la aplicarea cu intarziere a Regulamentelor nr. 1408/71 si nr. 574/72 ori a celor de extindere a acestora.
Totodata, in speta, devin aplicabile si dispozitiile Instructiunilor generale date de CNPAS in aplicarea Regulamentelor nr. 1408/71 si 574/72, aprobate prin Decizia nr.112/2009 a Directorului CNPAS.
In art.1 din aceste Instructiuni se arata in mod explicit ca in domeniul securitatii sociale, Romania aplica de la data aderarii la UE si aceste regulamente.
Conform art.12 alin.1 din aceste Instructiuni, din punctul de vedere al cetateniei persoanei, aceste regulamente vizeaza inclusiv pe cetatenii greci.
Art.63 din Instructiuni prevede ca „dispozitiile Instructiunilor pentru aplicarea in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a Regulamentului Consiliului nr.1408/71/CEE (…) si a Regulamentului Consiliului nr.574/72/CEE (…) se aplica, mutadis mutandis, si in cazul si instrumentelor juridice bilaterale in domeniul securitatii asigurarilor sociale la care Romania este parte, cu exceptia dispozitiilor care contravin regulilor prevazute in cadrul regulamentelor europene de coordonare mentionate la art.1”.
Ramane deci de stabilit daca cele doua Regulamente CEE nu excepteaza in mod expres sau implicit, de la aplicarea lor situatia in care intre statele membre exista acorduri incheiate in domeniile reglementate de normele comunitare.
Sub acest aspect, art.7 alin.2 lit.c din Regulamentul CEE nr.1408/71 prevede ca unele dispozitii ale conventiilor in domeniul securitatii sociale intre state membre, care erau in vigoare inainte de data aplicarii prezentului regulament, se aplica daca sunt mai favorabile beneficiarilor sau daca ele decurg din imprejurari istorice specifice si au efect limitat in timp si daca aceste dispozitii sunt prezentate in Anexa nr.III”.
Examinand Acordul dintre Romania si Grecia din 23.02.1996 din perspectiva conditiilor sus mentionate, se constata ca aplicarea acestuia este nelimitata in timp, in contextul in care Romania si-a indeplinit obligatia de plata catre statul elen a sumei forfetare convenite, aspect necontestat de parti; Acordul nu se regaseste in Anexa nr.III si, in fine, dispozitiile acestuia nu sunt mai favorabile beneficiarilor, din moment ce instanta a fost investita cu actiunea de fata.
In fine, instanta a mai retinut ca potrivit disp.art.11 alin.2 din Constitutia Romaniei „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii fac parte din dreptul intern”. Prin urmare, si Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene din 23.02.1996, ratificat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr.63/1997, face parte din dreptul intern.
Or, raportul dintre dreptul intern si dreptul comunitar este reglementat de art.148 alin.2 din Constitutia Romaniei, care prevede ca „ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au fost prioritare fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Prioritatea dreptului comunitar fata de normele juridice nationale contrare a fost consacrata si de jurisprudenta Curtii Europene de Justitie (c.Simmenthal).
In aplicarea reglementarilor comunitare, este necesar insa a se avea in vedere si art.12 alin.1 din Regulamentul nr.1408/71, privind „evitarea cumulului de prestatii”, care prevede ca „prezentul regulament nu poate nici sa confere, nici sa mentina dreptul de a beneficia de mai multe prestatii de acelasi fel pentru una si aceeasi perioada de asigurare obligatorie. Cu toate acestea, aceasta dispozitie nu se aplica prestatiilor de invaliditate, de batranete, de deces (pensii) sau de boli profesionale care sunt acordate de institutiile din doua sau mai multe state membre, in conformitate cu articolul 41, articolul 43 alineatele (2) si (3), articolele 46, 50 si 51 sau cu articolul 60 (1) (b).
Fata de considerentele expuse, instanta a retinut ca, in speta, sunt aplicabile dispozitiile Regulamentelor CEE nr.1408/71 si nr.574/72, iar decizia nr.(…)/2012, emisa de parata C.J.P. H. si hotararea nr.(…)/2012 emisa de parata C.N.P.P.– Comisia Centrala de Contestatii sunt nelegale.
Asa fiind, s-a admis in parte actiunea de asigurari sociale de fata si in consecinta s-au anulat decizia si hotararea sus mentionate si a fost obligata parata C.J.P. H. sa emita o decizie privind acordarea unor drepturi de pensie comunitara in ce-l priveste pe defunctul T.C., in conformitate cu prevederile Regulamentelor CEE nr.1408/71 si nr.574/72, incepand cu data de 14.02.2007 si pana la data decesului - 05.07.2012.
La emiterea acestei decizii se va avea in vedere imprejurarea ca statul elen a valorificat la pensie perioada 08.08.1967 - 07.08.1982, nefiind posibila o dubla valorificare a aceleiasi perioade.
S-a respins in rest actiunea, sub aspectul datei privind acordarea drepturilor de pensie, in sensul ca s-a solicitat acordarea acestora incepand cu data de 01.01.2007, insa drepturile de pensie se vor acorda incepand cu data formularii cererii, care este data de 14.02.2007.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termenul legal, parata C.J.P. H., in nume propriu si pentru C.N.P.P.–Comisia Centrala de Contestatii, aducandu-i critici pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand modificarea acesteia, in sensul respingerii in totalitate a actiunii formulata de reclamanti.
In dezvoltarea de motive a sustinut ca instanta de fond in mod gresit a retinut ca actiunea reclamantilor este intemeiata, prin prisma Regulamentelor CEE nr.1408/71 si nr.574/72, impunand-se acordarea drepturilor solicitate incepand cu data de 14.02.2007.
A mai sustinut ca la emiterea deciziei si a hotararii contestate s-au avut in vedere dispozitiile art.52 si art.103 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 63/1997, privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiva a compensarii contributiilor de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati in Romania, semnat la Atena la 23.02.1996 si Instructiunile pentru aplicarea in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a Regulamentului (CEE) nr.1408/71 al Consiliului din 14 iunie 71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii si a Regulamentului (CEE) nr. 574/72 al Consiliului din 21 martie 72 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr.1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala lucratorilor salariati, lucratorilor independenti si membrilor familiilor lor care se deplaseaza in interiorul Comunitatii, aprobate prin Decizia Presedintelui CNPAS nr.112/2009 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit actelor normative mai sus mentionate in situatia in care este vorba despre drepturi de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati, partea romana nu mai are nici o obligatie de acordare a acestor drepturi fata de aceste persoane.
In consecinta, in masura in care perioadele de asigurari inscrise in formularele E 205 GR si recunoscute ca perioade de asigurari potrivit legislatiei elene de asigurari sociale au fost realizate in Romania si s-au valorificat partial sau integral la pensie in conformitate cu dispozitiile legislatiei elene, aceasta vor fi confirmate de casele teritoriale de pensii ca perioade de asigurare realizate in conformitate cu prevederile legislatiei din Romania, prin formularul E 205 RO, insa pentru beneficiarii Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiva a compensarii contributiilor de asigurari sociale ale refugiatilor politici greci repatriati din Romania, semnat la Atena la 23.02.1996, nu se va stabili nici un drept la prestatie in sistemul public de pensii din Romania.
De asemenea a mai aratat ca dispozitiile cuprinse in Instructiunile de aplicare a Regulamentelor nr.1408/71 si nr.574/72, aprobate prin Decizia Presedintelui CNPAS nr.112/2009 cu modificarile si completarile ulterioare au fost gresit retinute la fond, avand in vedere ca respectivele dispozitii preluate din cadrul regulamentelor vizeaza determinarea legislatiei de securitate sociala aplicabila la un moment dat unui lucrator migrant care desfasoara activitati profesionale, avand drept scop sa preintampinare conflictul pozitiv si negativ de legi, nereglementand modalitatile de stabilire si plata a prestatiilor de pensie, acestea fiind reglementate prin art. 44 -51 din Regulamentul nr. 1408/71.
S-a mai aratat ca in dosarul de pensie al defunctului se afla copia deciziei de pensionare din Grecia, formularul E 205 GR, adresa de inaintare a institutiei elene IKA din care reiese faptul ca aceasta a beneficiat de prestatii acordate in Grecia, refugiatilor politici.
Sub un ultim aspect a aratat ca este nelegala si solutia de acordare a drepturilor de pensie incepand cu data de 14.02.2007 deoarece data depunerii cererii este 01.04.2008, dupa cum rezulta din formularul E 202.
In concluzie, intrucat defunctul facea parte din categoria refugiatilor politici greci repatriati din Romania si se incadreaza in prev. art. 5 al Acordului din 23.02.1996 incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene, atat decizia cat si hotararea atacate emisa de parati sunt temeinice si legale, motiv pentru care se impune admiterea apelului in sensul celor solicitate.
La termenul de judecata din 15.09.2014, instanta a dispus suspendarea judecarii cauzei, in baza art.244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila, respectiv pana la solutionarea cererii formulata de Curtea de Apel Cluj, inregistrata sub nr.401/13 si conexata la dosar nr.432/13, aflate pe rolul C.J.U.E., vizand interpretarea art.7 alin.2 lit.c) din Regulamentul CEE nr.1408/71.
Cauza a fost repusa pe rol la cererea intimatilor reclamanti, fata de imprejurarea ca la 22.01.2015, CJUE de la Luxemburg a emis Hotararea in cauzele reunite BALASZ contra Romaniei C-401 si C-432/13.
CURTEA, verificand legalitatea si temeinicia sentintei atacate, prin prisma criticilor si sub toate aspectele conform art.304/1 Cod procedura civila, precum si din oficiu, in limitele statuate de art.306 alin.2 Cod procedura civila, constata urmatoarele:
Recursul paratei C.J.P. H. este nefondat.
Intimatii reclamantii T.E., T.E. si T.N., sunt mostenitori ai defunctului T.C., decedat la data de 05.07.2012, care a fost cetatean grec, nascut la 04.01.1937 in A.H.T. – Grecia.
Defunctul s-a stabilit in Romania ca refugiat politic si s-a repatriat in Grecia la data de 18.11.1982.
Din actele depuse in probatiune, rezulta ca defunctul a realizat in Romania un stagiu total de cotizare de 29 ani 1 luni 9 zile si un stagiu de cotizare, in Grecia, de 17 ani 06 luni 06 zile.
Ca urmare a cererii formulate de T.C. de recunoastere a timpului de asigurare refugiatilor politici repatriati, cerere inregistrata sub nr. 5501/1998, a fost emisa Decizia Casei de Asigurari Sociale Locale P.A., prin care acestuia i s-a recunoscut din perioada lucrata in Romania o perioada de 4.500 de zile de munca ca timp de asigurare la grupa pensiilor a Casei de Asigurari Sociale cu rascumparare de la data de 08.08.1967 pana la data de 07.08.1982.
Ca urmare a cererii formulate de T.C., inregistrata sub nr. (…)/18.04.2001, a fost emisa Hotararea nr.150/11.01.2002 a Directorului Filialei Regionale din Salonic a Casei de Asigurari Sociale (IKA – ETAM) Casei de Asigurari Sociale I.E., prin care acestuia i s-a acordat pensie pentru batranete anticipata micsorata cu 9/200 drahme pe luna.
La stabilirea acestei pensii s-a valorificat un stagiu de asigurare la Casa de Asigurari Sociale IKA de 4.626 zile din 1982 pana in anul 2000, la care s-au adaugat cele 4.500 de zile recunoscute ca timp de asigurare in calitatea de refugiat politic din Romania in perioada 08.08.1967-07.08.1982, conform Deciziei sus mentionate, in total 9.126 de zile. Prin urmare, din stagiul total de cotizare de 29 ani 1 luni 9 zile realizat in Romania, acestuia i s-au recunoscut numai 15 ani.
La data de 22.04.2008, Casa de Asigurari a Salariatilor–Sucursala Regionala a Salonicului, prin Directia de Pensii, a comunicat intimatei C.N.P.A.S. (actualmente CNPP), imprejurarea ca la data de 14.02.2007 T.C. a solicitat sa i se acorde pensie de batranete. De asemenea, s-a mai mentionat ca solicitantului i-a fost recunoscut de catre sistemul de asigurari, in conformitate cu acordul bilateral si cu Legea nr.1539/85, perioada de ocupare in Romania 08.08.1967 - 07.08.1982.
Prin decizia nr. (…)/30.05.2012, intimata parata C.J.P. H. a respins cererea de acordare a drepturilor de pensie comunitara, decizie care a fost mentinuta conform Hotararii 4958/10.06.2013 emisa de C.N.P.P, prin respingerea contestatiei. S-a retinut ca acesta nu este indreptatit la acordarea pensiei comunitare deoarece aceasta se incadreaza in prevederile Acordului din 23 februarie 1996 incheiat intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene, facand parte din categoria refugiatilor politici greci repatriati, iar partea romana nu mai are nici o obligatie de acordare a unor drepturi de pensie potrivit art.5 al acordului.
Vazand ca, potrivit Hotararii din data de 22.01.2015, pronuntata de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene– Camera a patra, in cauzele reunite BALASZ contra Romaniei C-401 si C-432/13 ( hotarare obligatorie pentru instanta nationala), art.7 alin.2 lit. c) din Regulamentul (CEE) nr.1408/71al Consiliului din 14.06.1971 trebuie interpretat in sensul ca un acord bilateral privind prestatiile de securitate sociala ale resortisantilor unuia dintre statele semnatare, care au avut calitatea de refugiati politici pe teritoriul celuilalt stat semnatar, incheiate la o data la care unul dintre cele doua state semnatare nu aderase inca la Uniune si care nu figureaza in anexa III la acest regulament, nu ramane aplicabil situatiei unor refugiati politici repatriati in statul lor de origine inainte de incheierea acordului bilateral si de intrarea in vigoare a regulamentului mentionat, instanta de fond a apreciat in mod corect ca pentru Romania sunt obligatorii atat Regulamentul CEE nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati, cu lucratorii independenti si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii cat si Regulamentul CEE privind normele metodologice de aplicare a Regulamentului CEE nr. 1408/71, regulamente care au fost extinse prin Regulamentele CEE nr. 883/2004 si nr. 987/2009, acte comunitare care au preluat in esenta dispozitiile regulamentelor anterioare si care reglementeaza situatia acordarii pensiilor in cazul lucratorului supus legislatiei a doua sau mai multe state membre.
Ori potrivit art.2 din Protocolul prevazut in Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la UE ratificat de Romania prin Legea nr. 57/2005 „de la data aderarii, dispozitiile Constitutiei, ale Tratatului CEEA si actele adoptate de institutii inainte de aderare sunt obligatorii pentru Romania si Bulgaria si se aplica in aceste state in conditiile stabilite prin Constitutie, prin Tratatul CEEA si prin prezentul protocol”.Totodata, in speta, devin aplicabile si dispozitiile Instructiunilor generale date de CNPAS in aplicarea Regulamentelor nr. 1408/71 si 574/72, aprobate prin Decizia nr.112/2009 a Directorului CNPAS.
Sub acest aspect, se constata ca aspectele critice invocate de catre parata nu pot fi primite si ca art.7 alin.2 lit.c din Regulamentul CEE nr.1408/71 care prevede ca unele dispozitii ale conventiilor in domeniul securitatii sociale intre state membre care erau in vigoare inainte de data aplicarii prezentului regulament, se aplica daca sunt mai favorabile beneficiarilor sau daca ele decurg din imprejurari istorice specifice si au efect limitat in timp si daca aceste dispozitii sunt prezentate in Anexa nr. III, sunt incidente in cauza, asa cum a retinut si prima instanta. Ori, in cuprinsul Acordului incheiat intre Romania si Grecia, la data de 23.02.1996, din perspectiva conditiilor sus mentionate, rezulta ca aplicarea acestuia este nelimitata in timp, in contextul in care Romania si-a indeplinit obligatia de plata catre statul elen a sumei forfetare convenite, aspect necontestat de parti, Acordul nu se regaseste in Anexa nr. III si, in fine, dispozitiile acestuia nu sunt mai favorabile beneficiarilor, din moment ce reclamantii au promovat pe rolul instantei, actiunea de fata.
In plus, potrivit art.11 alin.2 din Constitutia Romaniei „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii fac parte din dreptul intern”.
Prin urmare, si Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene din 23.02.1996, ratificat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr.63/1997, face parte din dreptul intern. Or, raportul dintre dreptul intern si dreptul comunitar este reglementat de art.148 alin.2 din Constitutia Romaniei, care prevede ca „ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au fost prioritare fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
In raport de cele ce preced, Curtea, in conformitate cu prevederile art.312 alin.1 Cod procedura civila, a respins ca nefondat recursul.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Pensii
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017