Nerespectarea de catre organul fiscal a tuturor prevederilor legale privind realizarea inspectiei fiscale.
(Hotarare nr. 1624 din data de 04.05.2015 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)Nerespectarea de catre organul fiscal a tuturor prevederilor legale privind realizarea inspectiei fiscale.
Potrivit art. 98, alin. 1 Cod procedura fiscala inspectia fiscala trebuie sa se efectueze in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale si ca inaintea desfasurarii inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul in legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare, prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala, aviz care va cuprinde: temeiul juridic al inspectiei fiscale, data de incepere a inspectiei fiscale, obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale (art. 101, alin. 1 Cod procedura fiscala).
In speta, conform celor retinute de organul fiscal, hotarator pentru inregistrarea reclamantului ca platitor de TVA a fost activitatea desfasurata de aceasta in anul 2008, iar pentru a ajunge la aceasta concluzie organul fiscal a analizat documentele fiscale aferente operatiunilor desfasurate in cursul acestui an, desi acesta nu era cuprins in perioada verificata potrivit avizului de inspectie fiscala.
Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 1624/04 mai 2015
Prin sentinta administrativa nr.../CAF/2014 a Tribunalului Alba – Sectia de contencios administrativ, fiscal si de insolventa a fost respinsa actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul CABINET INDIVIDUAL AVOCAT S.D.M., in contradictoriu cu paratele ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE A. si DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE B., ca neintemeiata.
Impotriva hotararii instantei de fond a declarat recurs reclamantul CABINET INDIVIDUAL AVOCAT S.D.M. solicitand admiterea recursului si casarea sentintei atacate, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
In cererea de recurs au fost invocate urmatoarele:
• Instanta de fond nu s-a pronuntat asupra nulitatii partiale a procesului-verbal de control;
• Instanta de fond nu a observat ca inspectia fiscala a avut ca obiect TVA pentru perioada 01.02.2009-30.06.2012 (conform avizului de inspectie fiscala), determinarea cifrei de afaceri aferente anului 2008 nefacand obiectul controlului; aceasta a fost analizata in momentul efectuarii controlului anterior avand ca obiect stabilirea impozitului pe venit, astfel ca aceasta nu mai putea face obiectului unui alt control;
• apreciind ca in mod corect organele de control au procedat la verificarea actelor contabile necesare pentru determinarea cifrei de afaceri a anului 2008, Tribunalul a aplicat in mod gresit normele de drept material, respectiv prevederile art.101 din O.G. nr.92/2003 care prevad ca inspectia fiscala se poate realiza doar dupa emiterea unui aviz de inspectie fiscala, ce trebuie sa cuprinda obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale; astfel, daca organul de control a constatat ca trebuia analizata cifra de afaceri a anului 2008 pentru a putea determina momentul depasirii plafonului special de scutire (dupa cum retine instanta) ar fi trebuit sa emita un aviz de inspectie fiscala, sau o extindere a inspectiei fiscale in curs, lucru ce nu s-a intamplat; in aceste conditii determinarea cifrei de afaceri a anului 2008 este nelegala, iar actele emise in baza unor astfel de constatari sunt nule;
• Instanta de fond se contrazice atunci cand afirma ca inspectia fiscala ale carei rezultate sunt contestate vizeaza o alta perioada, si anume 01.01.2009-30.06.2012, apreciind astfel ca au fost respectate prevederile art.105 alin.3 Cod procedura fiscala, in timp ce intreaga motivare a sentintei se refera la cifra de afaceri a anilor 2007 si 2008, perioada ce fusese deja controlata anterior, fara ca organul de control sa sesizeze la acel moment, vreo incalcare a legii;
• documentele aferente anului 2008 nu au fost solicitate de catre organul de control, acesta fiind motivul pentru care nu au fost puse la dispozitie;
• organul de control trebuia sa precizeze in mod concret in ce modalitate a ajuns la suma de 120.246 lei, pretins a fi cifra de afaceri aferenta anului 2008; deoarece indicarea acestui mod de calcul lipseste cu desavarsire, instanta fondului a apreciat in mod eronat ca textul de lege invocat ar fi fost respectat in vreun fel de catre organul de control;
• Tribunalul nu a avut in vedere faptul ca prin raportul de expertiza fiscala judiciara efectuat in cauza s-a stabilit ca cifra de afaceri a cabinetului pentru anul 2008 a fost de 118.407,24 lei , fiind astfel sub pragul de scutire; nici una din parti nu a contestat concluziile raportului de expertiza, nici instanta nu a considerat ca necesare lamuriri suplimentare; cu toate acestea, in motivarea sentintei atacate, instanta a procedat in mod arbitrar si fara suport probator, la calculul cifrei de afaceri aferenta anului 2007, depasind astfel, din nou, atributiile puterii judecatoresti; or, un asemenea calcul al cifrei de afaceri a anului 2007 nu este atributul instantei, si nu poate fi facut pentru prima data de catre instanta in motivarea sentintei;
• prin calcularea si referirea la cifra de afaceri a anului 2007, instanta s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut, si a analizat circumstantele cauzei prin depasirea cadrului procesual;
• intreaga argumentatie a instantei privind temeinicia actelor contestate se refera la cifra de afaceri a anului 2007 oferind astfel argumente straine de natura cauzei, deoarece instanta nu a fost investita a face astfel de aprecieri, ci trebuia sa se pronunte asupra temeiniciei si legalitatii documentelor intocmite de organul de control, asa cum au fost ele intocmite, si nu sa ofere argumente in plus fata de ceea ce s-a sustinut de catre organul de control;
• calculele efectuate de instanta sunt facute cu incalcarea art. 91 alin. 1 si 2 din O.G. nr.92/2003; astfel, termenul de 5 ani prevazut de articolul mentionat s-a implinit la data de 01.01.2013 in ceea ce priveste obligatiile fiscale stabilite pe baza cifrei de afaceri a anului 2007; asadar, nici un fel de obligatie fiscala nu mai putea fi stabilita pe baza cifrei de afaceri a anului 2007, deci nici obligatia de inregistrare ca platitor de TVA, deoarece a intervenit prescriptia;
• nu s-a tinut seama de faptul ca facturile 36, 42, 47, 51 si 62 sunt aferente unor servicii prestate in anul 2006, astfel ca nu puteau fi incluse in calculului asa zisei cifre de afaceri a anului 2007;
• instanta de fond a motivat contradictoriu hotararea atacata, avand in vedere ca, desi accepta principiul aplicat de expert la calculul cifrei de afaceri, nu il aplica ea insasi, iar pe de alta parte, desi ajunge la concluzia ca cifra de afaceri a anului 2008 (care a facut obiectul cauzei) este sub plafonul de scutire, totusi apreciaza ca actele intocmite de organul de control sunt temeinice si legale, pe baza unor argumente straine de natura cauzei.
In drept, se invoca dispozitiile art. 483 si urm., art. 451 NCPC, art. 134 indice 1, art.152-153 din Codul Fiscal, art.101, 105, 218 si urm. din OG nr.92/2003, art.8 si 11, 20 din Legea nr.554/2004.
Intimata-parata DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE B. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului.
In motivarea intampinarii se arata ca, astfel cum a retinut instanta de fond, in vederea verificarii TVA incepand cu perioada 01.02.2009, trebuia sa se stabileasca data de la care plafonul special de scutire a fost depasit, iar aceasta operatiune are in vedere cifra de afaceri realizata de contribuabil, conform dispozitiilor art. 152 alin. 2 Cod fiscal.
Deoarece reclamantul nu a condus jurnalele de vanzari si de cumparari pentru perioada 01.01.2008-31.12.2010 s-a emis Dispozitia de masuri nr. …/27.11.2012, prin care organele de inspectie fiscala au solicitat intocmirea acestor jurnale pentru finalizarea inspectiei fiscale.
Aceasta dispozitie a fost atacata de catre reclamant la instanta de contencios administrativ, in cadrul dosarului nr…/107/2012 al Tribunalului Alba, insa actiunea a fost respinsa, hotararea pronuntata fiind mentinuta de instanta de recurs.
In consecinta, pentru a determina daca reclamantul era platitor de TVA incepand cu data controlului, 01.02.2009, organele de control au stabilit cifra de afaceri realizata de reclamant in anul 2008 exclusiv pe baza facturilor prezentate la inceputul controlului, nefiind intocmit jurnalul pentru evidenta prestarilor de servicii, respectiv jurnalul de cumparari aferente perioadei 01.10.2008 - 31.12.2010, si constatand ca in anul 2008 contribuabilul a realizat o cifra de afaceri de 120.246 lei, depasind plafonul de scutire de TVA de 35.000 euro, au apreciat ca trebuia sa se declare platitor de TVA pana la data de 10.01.2009, urmand a datora TVA de la data de 01.02.2009.
Instanta de fond a retinut in mod intemeiat ca organele de inspectie au procedat corect la verificarea actelor contabile necesare pentru determinarea cifrei de afaceri intocmite de catre reclamant in anul 2008 intrucat doar ca urmare a acestei verificari se putea indeplini obiectivul inspectiei fiscale, si anume taxa pe valoare adaugata datorata incepand cu 01.02.2009, data mentionata in avizul de inspectie fiscala.
S-a retinut in mod legal in hotararea recurata ca organele de control nu au incalcat prevederile art.105 alin.3 Cod procedura fiscala privind reverificarea deoarece raportul de inspectie fiscala nr…/24.11.2009 a avut ca obiect impozitul pe venit aferent perioadei 01.01.2004-31.12.2008, neavand loc anterior si o verificare pe linie de TVA.
Precizeaza ca prelevarea informatiilor necesare stabilirii cifrei de afaceri nu constituie inspectie fiscala cata vreme pentru perioada 2008 nu urmau sa se stabileasca obligatii fiscale de plata, ci exclusiv erau utilizate elementele necesare pentru stabilirea calitatii de platitor de TVA incepand cu anul 2009.
Asadar, avizul de extindere a inspectiei pentru anul 2008, in sensul invocat de catre contestatoare, era necesar numai daca erau stabilite obligatii de plata, in speta TVA pentru anul 2008, ceea ce nu s-a intamplat deoarece inspectia fiscala a vizat perioada 01.02.2009 - 30.06.2012.
Considera ca nu este incident in cauza motivul de recurs prevazut de art.488 alin.1 pct.4 CPC, constand in depasirea atributiilor puterii judecatoresti de catre instanta de fond.
Se mai arata ca intimata a efectuat calculul cifrei de afaceri aferenta anului 2007 prin concluziile scrise depuse la dosar, in explicitarea sustinerii cauzei cu ocazia dezbaterilor, cand s-a invederat ca, fata de incasarile reclamantului, conform inscrisurilor prezentate expertului contabil, cabinetul este cu evidenta platitor de TVA incepand cu anul 2009.
Sunt neintemeiate sustinerile reclamantului ca instanta s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut de vreme ce prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA, pe considerentul ca cifra de afaceri nu a depasit plafonul de scutire, astfel ca instanta a fost investita sa se pronunte asupra legalei inregistrari in scopuri de TVA a reclamantului.
Se mentioneaza ca organele fiscale nu au stabilit obligatii fiscale nici pentru anul 2007, nici pentru anul 2008. Obligatiile fiscale au fost stabilite incepand cu anul 2009, doar ca cifra de afaceri a fost calculata avand in vedere elemente din anii anteriori.
In ceea ce priveste criticarea calculului cifrei de afaceri, conform documentelor prezentate de catre reclamant expertului contabil, considera ca in mod intemeiat instanta de fond a apreciat ca fiind corect calculul intimatei.
Astfel, totalizand facturile aferente prestarilor de servicii din anul 2007, in cuantum de 30.773 lei, si incasarile aferente prestarilor de servicii din anul 2007, in cuantum de 104.365 lei, rezultate din raportul de expertiza, rezulta o cifra de afaceri de 135.138 lei, aferenta anului 2007, superioara plafonului de scutire de 119.000 lei.
Avand in vedere ca reclamanta nu s-a inregistrat ca platitoare de TVA la depasirea plafonului de scutire, rezulta ca actele contestate au fost legal intocmite, in sensul ca reclamanta avea obligativitatea sa colecteze TVA incepand din anul 2009.
Considera ca judecatorul fondului a solutionat in mod temeinic si legal cauza dedusa judecatii, acordand eficienta dispozitiilor art.22 CPC, conform carora judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala in aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.
In drept, intampinarea nu este motivata.
In recurs nu au fost administrate probe noi.
Recursul a fost admis, avand in vedere urmatoarele considerente:
Prin decizia de impunere nr…/21.01.2013 privind obligatii fiscale suplimentare de plata s-au stabilit obligatii fiscale suplimentare reprezentand TVA (aferent perioadei 01.02.2009-30.06.2012), majorari de intarziere si penalitati de intarziere.
In motivarea deciziei s-a retinut ca reclamantul a inregistrat in data de 05.12.2008 o cifra de afaceri de 120.246 lei, depasind astfel plafonul de scutire de TVA care la data respectiva era de 35.000 EUR. Acesta avea obligatia de a se declara ca platitor de TVA pana la data de 10.01.2009, urmand a fi platitor de TVA, incepand cu data de 01.02.2009.
S-a mai retinut ca pentru stabilirea cu exactitate a datei la care contribuabilul ar fi trebuit sa se inregistreze in scopuri de TVA s-a emis avizul pentru extinderea inspectiei fiscale nr…/26.11.2012, privind verificarea pe linie de TVA pentru perioada 01.02.2009-31.12.2010.
Reclamantul a contestat decizia de impunere in ceea ce priveste stabilirea obligatiilor fiscale suplimentare reprezentand TVA, concluziile organului fiscal privind impozitul pe venit nefiind contestate de reclamant.
Prin decizia nr. 32/08.04.2013 a fost respinsa contestatia reclamantei.
Reclamantul a invocat faptul ca decizia de impunere este nelegala intrucat inspectia fiscala a avut in vedere operatiuni efectuate in perioada 01.01.2008-31.12.2008, cu toate ca avizele de inspectie fiscala au fost emise pentru perioada 01.02.2009-30.06.2012.
Instanta de fond a inlaturat aceasta sustinere a reclamantei apreciind ca in mod corect organele de inspectie fiscala au procedat la verificarea actelor contabile aferente anului 2008 intrucat numai ca urmare a acestei verificari se putea stabili daca aceasta datora TVA pentru perioada mentionata in avizul de inspectie fiscala.
Aceasta a mai retinut ca cifra de afaceri aferenta anului 2008 a fost sub pragul de scutire si ca plafonul special de scutire a fost depasit inca din anul 2007.
Punctul de vedere al Tribunalului in ceea ce priveste legalitatea controlului nu poate fi primit avand in vedere urmatoarele:
Titlului VII al Codului de procedura fiscala cuprinde reglementari referitoare la sfera inspectiei fiscale.
Obiectul inspectiei fiscale il constituie, potrivit art.94 Cod procedura fiscala, verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.
Pentru realizarea acestui obiect inspectia fiscala are urmatoarele atributii: constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor fiscale, in vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale, dispunerea de masuri pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale.
Pentru ducerea la indeplinire a atributiilor mentionate anterior organul de inspectie fiscala va proceda la: examinarea documentelor aflate in dosarul fiscal al contribuabilului, verificarea concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din evidenta contabila a contribuabilului, stabilirea corecta a bazei de impunere, a diferentelor datorate in plus sau in minus, dupa caz, fata de creanta fiscala declarata si/sau stabilita, dupa caz, la momentul inceperii inspectiei fiscale, stabilirea de diferente de obligatii fiscale de plata, precum si a obligatiilor fiscale accesorii aferente acestora.
Asadar, din dispozitiile legale mentionate anterior rezulta ca obiectul inspectiei fiscale este unul complex si ca stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora reprezinta doar o parte a acestuia.
Curtea mai retine ca potrivit art. 98, alin. 1 Cod procedura fiscala inspectia fiscala trebuie sa se efectueze in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale si ca inaintea desfasurarii inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul in legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare, prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala, aviz care va cuprinde: temeiul juridic al inspectiei fiscale, data de incepere a inspectiei fiscale, obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale (art. 101, alin. 1 Cod procedura fiscala).
In speta, in data de 16.10.2012 a fost emis avizul de inspectie fiscala nr….
Potrivit avizului, reclamantul a fost instiintat ca incepand cu data de 15.11.2012 va face obiectul unei inspectii fiscale avand urmatoarele obiective: verificarea ansamblului declaratiilor fiscale si/sau operatiunilor relevante pentru impozitul pe venit aferent perioadei 2009-2011, TVA aferenta perioadei 01.01.2011-30.06.2012, precum si verificarea modului de organizare si conducere a evidentei fiscale si contabile.
In data de 26.11.2012 s-a emis avizul pentru extinderea inspectiei fiscale si in ceea ce priveste TVA-ul aferent perioadei 01.02.2009 - 31.12.2010.
Din raportul de inspectie fiscala rezulta ca in cadrul procedurii de control au fost verificate toate documentele care au stat la baza derularii operatiunilor impozabile desfasurate in perioada vizata de inspectia fiscala (deconturi de TVA, jurnale de vanzari si cumparari, extrase de cont bancar, facturi fiscale, chitante etc.). S-a retinut ca reclamanta a depasit plafonul de scutire de TVA in anul 2008.
Asadar, conform celor retinute de organul fiscal, hotarator pentru inregistrarea reclamantului ca platitor de TVA a fost activitatea desfasurata de aceasta in anul 2008, iar pentru a ajunge la aceasta concluzie organul fiscal a analizat documentele fiscale aferente operatiunilor desfasurate in cursul acestui an, desi acesta nu era cuprins in perioada verificata potrivit avizului de inspectie fiscala.
Este adevarat ca acest fapt era de natura a genera obligatii fiscale incepand cu anul 2009 (perioada supusa inspectiei fiscale), acest lucru nefiind insa de natura a inlatura obligativitatea obtinerii avizului de inspectie fiscala si pentru operatiunile aferente anului 2008, asa cum gresit sustine paratul.
Curtea retine ca, procedand in acest fel drepturile reclamantului au fost incalcate, rolul avizului de inspectie fiscala fiind tocmai acela de a-l incunostinta pe contribuabil despre actiunea care urmeaza sa se desfasoare, obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale.
In aceste conditii nu se poate sustine nici incalcarea obligatiei de colaborare a contribuabilului in conditiile in care reclamantul avea obligatia de a prezenta doar acele documente necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal care se incadreaza in perioada verificata.
Asadar, organul de inspectie fiscala nu a respectat toate prevederile legale referitoare la realizarea inspectiei fiscale cauzandu-i reclamantului o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actelor administrative atacate in ceea ce priveste stabilirea obligatiilor fiscale suplimentare reprezentand TVA.
Curtea mai retine ca instanta de fond avea obligatia de a verifica legalitatea actelor contestate in raport cu situatia de fapt concreta din cuprinsul acestora, fara a-si putea extinde verificarile cu privire la perioade care nu au facut obiectul controlului efectuat de organul fiscal.
In ce priveste critica referitoare la nerespectarea prevederilor art.105, alin.3 Cod procedura fiscala in mod corect a retinut instanta de fond ca este nefondata avand in vedere faptul ca inspectia fiscala derulata in perioada 19.11-24.11.2009 si finalizata prin raportul de inspectie fiscala nr…/24.11.2009 a avut ca obiect impozitul pe venit aferent perioadei 01.01.2004-31.12.2008, fara a avea loc si o verificare pe linie de TVA.
Fata de considerentele expuse anterior, Curtea in temeiul art.498 alin.1 coroborat cu prevederile art.488, pct. 8 NCPC a admis recursul declarat de reclamantul Cabinet Individual Avocat S.D.M., a casat in intregime sentinta atacata si rejudecand cauza a admis actiunea, a anulat in totalitate Decizia nr. ../08.04.2013, decizia de impunere nr. …/21.01.2013 si in parte raportul de inspectie fiscala nr. 400371, in ceea ce priveste capitolul III.1 – Inregistrare in scopuri de TVA.
In temeiul art. 453 NCPC paratele-intimate au fost obligate sa plateasca reclamantului suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Potrivit art. 98, alin. 1 Cod procedura fiscala inspectia fiscala trebuie sa se efectueze in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale si ca inaintea desfasurarii inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul in legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare, prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala, aviz care va cuprinde: temeiul juridic al inspectiei fiscale, data de incepere a inspectiei fiscale, obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale (art. 101, alin. 1 Cod procedura fiscala).
In speta, conform celor retinute de organul fiscal, hotarator pentru inregistrarea reclamantului ca platitor de TVA a fost activitatea desfasurata de aceasta in anul 2008, iar pentru a ajunge la aceasta concluzie organul fiscal a analizat documentele fiscale aferente operatiunilor desfasurate in cursul acestui an, desi acesta nu era cuprins in perioada verificata potrivit avizului de inspectie fiscala.
Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 1624/04 mai 2015
Prin sentinta administrativa nr.../CAF/2014 a Tribunalului Alba – Sectia de contencios administrativ, fiscal si de insolventa a fost respinsa actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul CABINET INDIVIDUAL AVOCAT S.D.M., in contradictoriu cu paratele ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE A. si DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE B., ca neintemeiata.
Impotriva hotararii instantei de fond a declarat recurs reclamantul CABINET INDIVIDUAL AVOCAT S.D.M. solicitand admiterea recursului si casarea sentintei atacate, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
In cererea de recurs au fost invocate urmatoarele:
• Instanta de fond nu s-a pronuntat asupra nulitatii partiale a procesului-verbal de control;
• Instanta de fond nu a observat ca inspectia fiscala a avut ca obiect TVA pentru perioada 01.02.2009-30.06.2012 (conform avizului de inspectie fiscala), determinarea cifrei de afaceri aferente anului 2008 nefacand obiectul controlului; aceasta a fost analizata in momentul efectuarii controlului anterior avand ca obiect stabilirea impozitului pe venit, astfel ca aceasta nu mai putea face obiectului unui alt control;
• apreciind ca in mod corect organele de control au procedat la verificarea actelor contabile necesare pentru determinarea cifrei de afaceri a anului 2008, Tribunalul a aplicat in mod gresit normele de drept material, respectiv prevederile art.101 din O.G. nr.92/2003 care prevad ca inspectia fiscala se poate realiza doar dupa emiterea unui aviz de inspectie fiscala, ce trebuie sa cuprinda obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale; astfel, daca organul de control a constatat ca trebuia analizata cifra de afaceri a anului 2008 pentru a putea determina momentul depasirii plafonului special de scutire (dupa cum retine instanta) ar fi trebuit sa emita un aviz de inspectie fiscala, sau o extindere a inspectiei fiscale in curs, lucru ce nu s-a intamplat; in aceste conditii determinarea cifrei de afaceri a anului 2008 este nelegala, iar actele emise in baza unor astfel de constatari sunt nule;
• Instanta de fond se contrazice atunci cand afirma ca inspectia fiscala ale carei rezultate sunt contestate vizeaza o alta perioada, si anume 01.01.2009-30.06.2012, apreciind astfel ca au fost respectate prevederile art.105 alin.3 Cod procedura fiscala, in timp ce intreaga motivare a sentintei se refera la cifra de afaceri a anilor 2007 si 2008, perioada ce fusese deja controlata anterior, fara ca organul de control sa sesizeze la acel moment, vreo incalcare a legii;
• documentele aferente anului 2008 nu au fost solicitate de catre organul de control, acesta fiind motivul pentru care nu au fost puse la dispozitie;
• organul de control trebuia sa precizeze in mod concret in ce modalitate a ajuns la suma de 120.246 lei, pretins a fi cifra de afaceri aferenta anului 2008; deoarece indicarea acestui mod de calcul lipseste cu desavarsire, instanta fondului a apreciat in mod eronat ca textul de lege invocat ar fi fost respectat in vreun fel de catre organul de control;
• Tribunalul nu a avut in vedere faptul ca prin raportul de expertiza fiscala judiciara efectuat in cauza s-a stabilit ca cifra de afaceri a cabinetului pentru anul 2008 a fost de 118.407,24 lei , fiind astfel sub pragul de scutire; nici una din parti nu a contestat concluziile raportului de expertiza, nici instanta nu a considerat ca necesare lamuriri suplimentare; cu toate acestea, in motivarea sentintei atacate, instanta a procedat in mod arbitrar si fara suport probator, la calculul cifrei de afaceri aferenta anului 2007, depasind astfel, din nou, atributiile puterii judecatoresti; or, un asemenea calcul al cifrei de afaceri a anului 2007 nu este atributul instantei, si nu poate fi facut pentru prima data de catre instanta in motivarea sentintei;
• prin calcularea si referirea la cifra de afaceri a anului 2007, instanta s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut, si a analizat circumstantele cauzei prin depasirea cadrului procesual;
• intreaga argumentatie a instantei privind temeinicia actelor contestate se refera la cifra de afaceri a anului 2007 oferind astfel argumente straine de natura cauzei, deoarece instanta nu a fost investita a face astfel de aprecieri, ci trebuia sa se pronunte asupra temeiniciei si legalitatii documentelor intocmite de organul de control, asa cum au fost ele intocmite, si nu sa ofere argumente in plus fata de ceea ce s-a sustinut de catre organul de control;
• calculele efectuate de instanta sunt facute cu incalcarea art. 91 alin. 1 si 2 din O.G. nr.92/2003; astfel, termenul de 5 ani prevazut de articolul mentionat s-a implinit la data de 01.01.2013 in ceea ce priveste obligatiile fiscale stabilite pe baza cifrei de afaceri a anului 2007; asadar, nici un fel de obligatie fiscala nu mai putea fi stabilita pe baza cifrei de afaceri a anului 2007, deci nici obligatia de inregistrare ca platitor de TVA, deoarece a intervenit prescriptia;
• nu s-a tinut seama de faptul ca facturile 36, 42, 47, 51 si 62 sunt aferente unor servicii prestate in anul 2006, astfel ca nu puteau fi incluse in calculului asa zisei cifre de afaceri a anului 2007;
• instanta de fond a motivat contradictoriu hotararea atacata, avand in vedere ca, desi accepta principiul aplicat de expert la calculul cifrei de afaceri, nu il aplica ea insasi, iar pe de alta parte, desi ajunge la concluzia ca cifra de afaceri a anului 2008 (care a facut obiectul cauzei) este sub plafonul de scutire, totusi apreciaza ca actele intocmite de organul de control sunt temeinice si legale, pe baza unor argumente straine de natura cauzei.
In drept, se invoca dispozitiile art. 483 si urm., art. 451 NCPC, art. 134 indice 1, art.152-153 din Codul Fiscal, art.101, 105, 218 si urm. din OG nr.92/2003, art.8 si 11, 20 din Legea nr.554/2004.
Intimata-parata DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE B. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului.
In motivarea intampinarii se arata ca, astfel cum a retinut instanta de fond, in vederea verificarii TVA incepand cu perioada 01.02.2009, trebuia sa se stabileasca data de la care plafonul special de scutire a fost depasit, iar aceasta operatiune are in vedere cifra de afaceri realizata de contribuabil, conform dispozitiilor art. 152 alin. 2 Cod fiscal.
Deoarece reclamantul nu a condus jurnalele de vanzari si de cumparari pentru perioada 01.01.2008-31.12.2010 s-a emis Dispozitia de masuri nr. …/27.11.2012, prin care organele de inspectie fiscala au solicitat intocmirea acestor jurnale pentru finalizarea inspectiei fiscale.
Aceasta dispozitie a fost atacata de catre reclamant la instanta de contencios administrativ, in cadrul dosarului nr…/107/2012 al Tribunalului Alba, insa actiunea a fost respinsa, hotararea pronuntata fiind mentinuta de instanta de recurs.
In consecinta, pentru a determina daca reclamantul era platitor de TVA incepand cu data controlului, 01.02.2009, organele de control au stabilit cifra de afaceri realizata de reclamant in anul 2008 exclusiv pe baza facturilor prezentate la inceputul controlului, nefiind intocmit jurnalul pentru evidenta prestarilor de servicii, respectiv jurnalul de cumparari aferente perioadei 01.10.2008 - 31.12.2010, si constatand ca in anul 2008 contribuabilul a realizat o cifra de afaceri de 120.246 lei, depasind plafonul de scutire de TVA de 35.000 euro, au apreciat ca trebuia sa se declare platitor de TVA pana la data de 10.01.2009, urmand a datora TVA de la data de 01.02.2009.
Instanta de fond a retinut in mod intemeiat ca organele de inspectie au procedat corect la verificarea actelor contabile necesare pentru determinarea cifrei de afaceri intocmite de catre reclamant in anul 2008 intrucat doar ca urmare a acestei verificari se putea indeplini obiectivul inspectiei fiscale, si anume taxa pe valoare adaugata datorata incepand cu 01.02.2009, data mentionata in avizul de inspectie fiscala.
S-a retinut in mod legal in hotararea recurata ca organele de control nu au incalcat prevederile art.105 alin.3 Cod procedura fiscala privind reverificarea deoarece raportul de inspectie fiscala nr…/24.11.2009 a avut ca obiect impozitul pe venit aferent perioadei 01.01.2004-31.12.2008, neavand loc anterior si o verificare pe linie de TVA.
Precizeaza ca prelevarea informatiilor necesare stabilirii cifrei de afaceri nu constituie inspectie fiscala cata vreme pentru perioada 2008 nu urmau sa se stabileasca obligatii fiscale de plata, ci exclusiv erau utilizate elementele necesare pentru stabilirea calitatii de platitor de TVA incepand cu anul 2009.
Asadar, avizul de extindere a inspectiei pentru anul 2008, in sensul invocat de catre contestatoare, era necesar numai daca erau stabilite obligatii de plata, in speta TVA pentru anul 2008, ceea ce nu s-a intamplat deoarece inspectia fiscala a vizat perioada 01.02.2009 - 30.06.2012.
Considera ca nu este incident in cauza motivul de recurs prevazut de art.488 alin.1 pct.4 CPC, constand in depasirea atributiilor puterii judecatoresti de catre instanta de fond.
Se mai arata ca intimata a efectuat calculul cifrei de afaceri aferenta anului 2007 prin concluziile scrise depuse la dosar, in explicitarea sustinerii cauzei cu ocazia dezbaterilor, cand s-a invederat ca, fata de incasarile reclamantului, conform inscrisurilor prezentate expertului contabil, cabinetul este cu evidenta platitor de TVA incepand cu anul 2009.
Sunt neintemeiate sustinerile reclamantului ca instanta s-a pronuntat asupra a ceea ce nu s-a cerut de vreme ce prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA, pe considerentul ca cifra de afaceri nu a depasit plafonul de scutire, astfel ca instanta a fost investita sa se pronunte asupra legalei inregistrari in scopuri de TVA a reclamantului.
Se mentioneaza ca organele fiscale nu au stabilit obligatii fiscale nici pentru anul 2007, nici pentru anul 2008. Obligatiile fiscale au fost stabilite incepand cu anul 2009, doar ca cifra de afaceri a fost calculata avand in vedere elemente din anii anteriori.
In ceea ce priveste criticarea calculului cifrei de afaceri, conform documentelor prezentate de catre reclamant expertului contabil, considera ca in mod intemeiat instanta de fond a apreciat ca fiind corect calculul intimatei.
Astfel, totalizand facturile aferente prestarilor de servicii din anul 2007, in cuantum de 30.773 lei, si incasarile aferente prestarilor de servicii din anul 2007, in cuantum de 104.365 lei, rezultate din raportul de expertiza, rezulta o cifra de afaceri de 135.138 lei, aferenta anului 2007, superioara plafonului de scutire de 119.000 lei.
Avand in vedere ca reclamanta nu s-a inregistrat ca platitoare de TVA la depasirea plafonului de scutire, rezulta ca actele contestate au fost legal intocmite, in sensul ca reclamanta avea obligativitatea sa colecteze TVA incepand din anul 2009.
Considera ca judecatorul fondului a solutionat in mod temeinic si legal cauza dedusa judecatii, acordand eficienta dispozitiilor art.22 CPC, conform carora judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala in aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.
In drept, intampinarea nu este motivata.
In recurs nu au fost administrate probe noi.
Recursul a fost admis, avand in vedere urmatoarele considerente:
Prin decizia de impunere nr…/21.01.2013 privind obligatii fiscale suplimentare de plata s-au stabilit obligatii fiscale suplimentare reprezentand TVA (aferent perioadei 01.02.2009-30.06.2012), majorari de intarziere si penalitati de intarziere.
In motivarea deciziei s-a retinut ca reclamantul a inregistrat in data de 05.12.2008 o cifra de afaceri de 120.246 lei, depasind astfel plafonul de scutire de TVA care la data respectiva era de 35.000 EUR. Acesta avea obligatia de a se declara ca platitor de TVA pana la data de 10.01.2009, urmand a fi platitor de TVA, incepand cu data de 01.02.2009.
S-a mai retinut ca pentru stabilirea cu exactitate a datei la care contribuabilul ar fi trebuit sa se inregistreze in scopuri de TVA s-a emis avizul pentru extinderea inspectiei fiscale nr…/26.11.2012, privind verificarea pe linie de TVA pentru perioada 01.02.2009-31.12.2010.
Reclamantul a contestat decizia de impunere in ceea ce priveste stabilirea obligatiilor fiscale suplimentare reprezentand TVA, concluziile organului fiscal privind impozitul pe venit nefiind contestate de reclamant.
Prin decizia nr. 32/08.04.2013 a fost respinsa contestatia reclamantei.
Reclamantul a invocat faptul ca decizia de impunere este nelegala intrucat inspectia fiscala a avut in vedere operatiuni efectuate in perioada 01.01.2008-31.12.2008, cu toate ca avizele de inspectie fiscala au fost emise pentru perioada 01.02.2009-30.06.2012.
Instanta de fond a inlaturat aceasta sustinere a reclamantei apreciind ca in mod corect organele de inspectie fiscala au procedat la verificarea actelor contabile aferente anului 2008 intrucat numai ca urmare a acestei verificari se putea stabili daca aceasta datora TVA pentru perioada mentionata in avizul de inspectie fiscala.
Aceasta a mai retinut ca cifra de afaceri aferenta anului 2008 a fost sub pragul de scutire si ca plafonul special de scutire a fost depasit inca din anul 2007.
Punctul de vedere al Tribunalului in ceea ce priveste legalitatea controlului nu poate fi primit avand in vedere urmatoarele:
Titlului VII al Codului de procedura fiscala cuprinde reglementari referitoare la sfera inspectiei fiscale.
Obiectul inspectiei fiscale il constituie, potrivit art.94 Cod procedura fiscala, verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.
Pentru realizarea acestui obiect inspectia fiscala are urmatoarele atributii: constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor fiscale, in vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale, dispunerea de masuri pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale.
Pentru ducerea la indeplinire a atributiilor mentionate anterior organul de inspectie fiscala va proceda la: examinarea documentelor aflate in dosarul fiscal al contribuabilului, verificarea concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din evidenta contabila a contribuabilului, stabilirea corecta a bazei de impunere, a diferentelor datorate in plus sau in minus, dupa caz, fata de creanta fiscala declarata si/sau stabilita, dupa caz, la momentul inceperii inspectiei fiscale, stabilirea de diferente de obligatii fiscale de plata, precum si a obligatiilor fiscale accesorii aferente acestora.
Asadar, din dispozitiile legale mentionate anterior rezulta ca obiectul inspectiei fiscale este unul complex si ca stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora reprezinta doar o parte a acestuia.
Curtea mai retine ca potrivit art. 98, alin. 1 Cod procedura fiscala inspectia fiscala trebuie sa se efectueze in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale si ca inaintea desfasurarii inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul in legatura cu actiunea care urmeaza sa se desfasoare, prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala, aviz care va cuprinde: temeiul juridic al inspectiei fiscale, data de incepere a inspectiei fiscale, obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale (art. 101, alin. 1 Cod procedura fiscala).
In speta, in data de 16.10.2012 a fost emis avizul de inspectie fiscala nr….
Potrivit avizului, reclamantul a fost instiintat ca incepand cu data de 15.11.2012 va face obiectul unei inspectii fiscale avand urmatoarele obiective: verificarea ansamblului declaratiilor fiscale si/sau operatiunilor relevante pentru impozitul pe venit aferent perioadei 2009-2011, TVA aferenta perioadei 01.01.2011-30.06.2012, precum si verificarea modului de organizare si conducere a evidentei fiscale si contabile.
In data de 26.11.2012 s-a emis avizul pentru extinderea inspectiei fiscale si in ceea ce priveste TVA-ul aferent perioadei 01.02.2009 - 31.12.2010.
Din raportul de inspectie fiscala rezulta ca in cadrul procedurii de control au fost verificate toate documentele care au stat la baza derularii operatiunilor impozabile desfasurate in perioada vizata de inspectia fiscala (deconturi de TVA, jurnale de vanzari si cumparari, extrase de cont bancar, facturi fiscale, chitante etc.). S-a retinut ca reclamanta a depasit plafonul de scutire de TVA in anul 2008.
Asadar, conform celor retinute de organul fiscal, hotarator pentru inregistrarea reclamantului ca platitor de TVA a fost activitatea desfasurata de aceasta in anul 2008, iar pentru a ajunge la aceasta concluzie organul fiscal a analizat documentele fiscale aferente operatiunilor desfasurate in cursul acestui an, desi acesta nu era cuprins in perioada verificata potrivit avizului de inspectie fiscala.
Este adevarat ca acest fapt era de natura a genera obligatii fiscale incepand cu anul 2009 (perioada supusa inspectiei fiscale), acest lucru nefiind insa de natura a inlatura obligativitatea obtinerii avizului de inspectie fiscala si pentru operatiunile aferente anului 2008, asa cum gresit sustine paratul.
Curtea retine ca, procedand in acest fel drepturile reclamantului au fost incalcate, rolul avizului de inspectie fiscala fiind tocmai acela de a-l incunostinta pe contribuabil despre actiunea care urmeaza sa se desfasoare, obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale.
In aceste conditii nu se poate sustine nici incalcarea obligatiei de colaborare a contribuabilului in conditiile in care reclamantul avea obligatia de a prezenta doar acele documente necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal care se incadreaza in perioada verificata.
Asadar, organul de inspectie fiscala nu a respectat toate prevederile legale referitoare la realizarea inspectiei fiscale cauzandu-i reclamantului o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actelor administrative atacate in ceea ce priveste stabilirea obligatiilor fiscale suplimentare reprezentand TVA.
Curtea mai retine ca instanta de fond avea obligatia de a verifica legalitatea actelor contestate in raport cu situatia de fapt concreta din cuprinsul acestora, fara a-si putea extinde verificarile cu privire la perioade care nu au facut obiectul controlului efectuat de organul fiscal.
In ce priveste critica referitoare la nerespectarea prevederilor art.105, alin.3 Cod procedura fiscala in mod corect a retinut instanta de fond ca este nefondata avand in vedere faptul ca inspectia fiscala derulata in perioada 19.11-24.11.2009 si finalizata prin raportul de inspectie fiscala nr…/24.11.2009 a avut ca obiect impozitul pe venit aferent perioadei 01.01.2004-31.12.2008, fara a avea loc si o verificare pe linie de TVA.
Fata de considerentele expuse anterior, Curtea in temeiul art.498 alin.1 coroborat cu prevederile art.488, pct. 8 NCPC a admis recursul declarat de reclamantul Cabinet Individual Avocat S.D.M., a casat in intregime sentinta atacata si rejudecand cauza a admis actiunea, a anulat in totalitate Decizia nr. ../08.04.2013, decizia de impunere nr. …/21.01.2013 si in parte raportul de inspectie fiscala nr. 400371, in ceea ce priveste capitolul III.1 – Inregistrare in scopuri de TVA.
In temeiul art. 453 NCPC paratele-intimate au fost obligate sa plateasca reclamantului suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Finante. Financiar. Implicatii ale Min. Finantelor
Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017