Obligatia de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanta. Art. 85 alin. 2 lit. g din noul Cod penal.

Obligatia de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanta. Art. 85 alin. 2 lit. g din noul Cod penal.

Dat fiind caracterul de limitare al exercitiului unor drepturi, obligatia prevazuta de art. 85 alin.2 lit. g din noul Cod penal, impusa in sarcina inculpatului, trebuie sa fie individualizata sub un dublu aspect: sub aspectul duratei in timp si sub aspectul categoriilor de autovehicule la care interdictia se refera.

Sec?ia  penala ?i  pentru  cauze cu minori - Decizia penala nr. 422/A/21  aprilie  2015
            
    Prin sentinta penala nr.../10.02.2015, pronuntata de Judecatoria Medias in dosarul nr. …/257/2014, s-au hotarat urmatoarele:
In baza art. 396 alin. (1), (4) si (10) Cod procedura penala, cu aplicarea art. 83 Noul Cod Penal s-a stabilit pedeapsa de 1 an si 2  luni  inchisoare pentru  inculpatul S.S.D.  pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenta alcoolului sau  a altor substante, prevazuta de art. 336 alin. (1) Noul Cod Penal.
In baza art.83 alin. (1) Noul Cod Penal s-a amanat aplicarea pedepsei inchisorii de 1 an si 2 luni, iar in baza art. 84 Noul Cod penal s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, incepand cu data ramanerii definitive a sentintei.
In temeiul art.85 alin. (1) Noul Cod penal, pe durata termenului de supraveghere s-a precizat ca inculpatul va respecta urmatoarele masuri de supraveghere:
a)sa se prezinte la Serviciul de Probatiune S., la datele fixate de acesta;
     b)sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
     c)sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea;
     d)sa comunice schimbarea locului de munca;
    e)sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In temeiul art. 85 alin. (2) lit.f  Noul Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, i s-a interzis inculpatului sa conduca pe drumurile publice orice fel de autovehicule.
In baza art. 86 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute in art. 85 alin. (1) lit. c) - e) s-a aratat ca se comunica Serviciului de Probatiune Sibiu.
In baza art. 404 alin. (3) Cod  procedura penala i s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 88 Noul Cod penal privind revocarea amanarii aplicarii pedepsei  in cazul in care, pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credinta, nu va respecta masurile de supraveghere sau obligatiile impuse ori va savarsi noi infractiuni.
          In baza art.274 alin. (1) Cod  procedura penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a constatat urmatoarele:
Prin rechizitoriul …/P/2014 inregistrat la Judecatoria Medias in data de 20.11.2014  sub nr…/257/2014, Parchetul de pe langa Judecatoria Medias a trimis in judecata pe inculpatul S.S.D.,  pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influenta alcoolului sau  a altor substante, prevazuta de art.336 alin. (1) Noul Cod penal.
In considerentele actului de sesizare s-a retinut ca in data de 23.05.2014 inculpatul a condus autoturismul  marca Audi  cu  nr. de inmatriculare XX-XX-XXX  pe  DN 14 cu  o viteza de 176 km/h in zona de limitare a vitezei la 90 km/h, fiind oprit in trafic si depistat avand in sange o imbibatie alcoolica de 1,25 g/l.
Audiat fiind atat in faza de urmarire cat si de judecata, inculpatul a recunoscut fapta. A  motivat ca a transportat de la aeroportul din S. pe martorul M.A.F. care venise din G., ocazie cu care au consumat bauturi alcoolice intr-un bar din Sibiu, apoi s-a urcat la volanul ma?inii pentru a conduce pana  in mun. Media?.
La primul termen de judecata inculpatul a aratat ca solicita aplicarea dispozitiilor art.375 al.1 Cod de procedura penala, mentionand ca recunoaste comiterea faptei, de asemenea recunoaste probele facute in faza de cercetare penala si intelege sa si le insuseasca.
Din probatoriul administrat in cauza in faza urmaririi penale prima instanta a retinut urmatoarele:
In data de 23.05.2014 inculpatul a fost depistat in jurul orelor 756 cu aparatul radar conducand autoturismul marca Audi cu  nr. de inmatriculare XX-XX-XXX  pe DN 14 cu o viteza de 176 km/h pe un tronson de drum in care exista limitare a vitezei la 90 km/h, dinspre Sibiu spre Media?. Fiind  oprit de organele politiei rutiere pe raza comunei ?.M., la km 30, s-a constatat ca in autoturism  se aflau si martorii M.F. si G.L.R., iar dupa verificarea documentelor autoturismului si ale conducatorului auto, acesta din urma a fost testat cu aparatul marca Drager seria ARZF- nr. test … Aparatul a inregistrat o alcoolemie de 0,73 mg/l alcool pur in aerul expirat, motiv pentru care inculpatul a fost condus la U.P.U. S., unde i s-au recoltat doua probe de sange, iar in urma analizarii acestora s-a constatat ca avea in sange o alcoolemie de 1,25 g/l alcool pur (prima proba) si 1,10 g/l alcool pur (a doua proba), a?a cum rezulta din buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. IX/a/523 din 27.05.2014.
Starea de fapt rezulta din procesul verbal de constatare a infrac?iunii flagrante, rezultatul testarii alcooltest, buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. IX/a/523 din 27.05.2014, proces verbal de recoltare a probelor biologice, declaratiile martorilor G.L.R. si M.A.F. care au confirmat consumul de alcool anterior impreuna cu inculpatul  si declaratiile inculpatului, a mai retinut prima instanta.
Din starea de fapt descrisa si probata rezulta, dincolo de orice indoiala  rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si este savarsita de inculpat, a conchis prima instanta.
In drept, prima instanta a retinut ca fapta inculpatului de a conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere, care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, avea o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 336 alin. (1) Noul Cod penal.
 La individualizarea pedepsei stabilite si a oportunitatii aplicarii ei prima instanta a avut in vedere gravitatea faptei, gradul de pericol creat, rezultatul produs, lipsa antecedentelor inculpatului, conduita sa dupa savarsirea infractiunii, precum si faptul ca pedeapsa stabilita nu depaseste 2 ani inchisoare, imprejurari fata de care a apreciat ca aplicarea imediata a unei pedepse nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei inculpatului pentru o anumita perioada.
Prima instanta a impus termenul de supraveghere de 2 ani, reglementat e art. 84 din noul Cod penal si a facut, apoi, aplicarea art. 85 alin.(1) din acelasi cod.
In temeiul art.85 alin.(2) lit.f) Noul Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, prima instanta a interzis inculpatului sa conduca pe drumurile publice orice fel de autovehicule. In impunerea acestei masuri prima instanta a avut in vedere periculozitatea pe drumurile publice a inculpatului care, potrivit antecedentei contraven?ionale, in ultimii ani a savarsit  un numar de 13 abateri rutiere, majoritatea constand in depa?irea vitezei legale, comportament care a culminat cu savarsirea prezentei infrac?iuni, inculpatul circuland sub influenta bauturilor alcoolice cu o viteza de 176 km/h, aspect ce denota o periculozitate sporita si indica o probabilitate mare de producere a unor consecin?e nedorite in trafic.
Prima instanta ia facut si aplicarea art. 404 alin. (3) Cod procedura penala, atragand atentia inculpatului asupra prevederilor art.88  Noul Cod  penal privind revocarea amanarii aplicarii pedepsei in cazul in care, pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credinta, nu va respecta masurile de supraveghere sau obligatiile impuse ori va savarsi noi infractiuni.
In final, prima instanta a facut aplicarea dispozitiilor legale referitoare la cheltuielile judiciare.
Impotriva acestei sentinte a declarat, in termen, apel inculpatul, solicitand desfiintarea ei si, in rejudecare, a se inlatura din sarcina lui obligatia de a nu conduce autovehicule, cu motivarea consemnata in incheierea de stabilire a pronuntarii, care face parte integranta din prezenta decizie.
Procurorul si-a exprimat pozitia procesuala in sensul admiterii apelului.
Analizand sentinta primei instante prin prisma motivului de apel invocat de inculpat dar si sub toate aspectele de fapt si de drept, in acord cu dispozitiile art. 417 alin. 2 din noul Cod de procedura penala, curtea a retinut  urmatoarele:
Prima instanta, dand o justa interpretare si apreciere probelor dosarului, in acord cu dispozitiile art.103  alin.1 si 2 din noul Cod de procedura penala, a retinut o corecta stare de fapt, recunoscuta, de altfel, de inculpat in fata primei instante, cand a solicitat ca judecata sa aiba loc conform procedurii simplificate.
Din probele dosarului, mai ales din buletinele de analiza toxicologica a alcoolemiei si din procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante, rezulta ca, in data de 23.05.2014, inculpatul a condus autoturismul marca Audi cu  nr. de inmatriculare XX-XX-XXX  pe  DN 14  Sibiu - Media?,  avand in sange o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/litru. Aceasta din urma concluzie, a depasirii limitei legale de imbibatie alcoolica, a fost trasa de curte din coroborarea rezultatului testarii aerului expirat (care a relevat o concentratie de 0,73 mg/l alcool pur in aerul expirat) cu rezultatele celor doua analize de sange, (care au relevat o alcoolemie de 1,25 g/l alcool pur, la prima prelevare si o alcoolemie de 1,10 g/l alcool pur, la a doua prelevare).
Aceasta stare de fapt intruneste, intr-adevar, toate elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere, care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, avea o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prev. de art.336 alin.(1) Noul Cod penal astfel cum constitutionalitatea acestui text legal a fost analizata prin decizia nr. 732/16.12.2014 a  Curtii Constitutionale a Romaniei.
In procesul de individualizare a sanctiunii, prima instanta a dat dovada de clementa, alegand o solutie alternativa condamnarii, anume cea a amanarii aplicarii pedepsei, prev. de art. 83 din noul Cod penal, desi contextul in care inculpatul a savarsit fapta (conducand, pe un drum national intens circulat, un autoturism, in care se mai aflau doua persoane, cu 197 kmh) si antecedenta lui contraventionala rutiera (a savarsit, in ultimii ani, un numar de 13 contraventii rutiere) ar fi impus pronuntarea unei solutii de condamnare. Dar, tinuta fiind de principiul neagravarii situatiei inculpatului in propriu-i apel, expres prev. de art.418 alin.1 din noul Cod de procedura penala, curtea nu poate indrepta acest aspect de netemeinicie.
Cu privire la obligatia impusa de prima instanta inculpatului, de a nu conduce pe drumurile publice orice fel de autovehicule, curtea a retinut urmatoarele:
In acord cu prima instanta, data fiind bogata antecedenta contraventionala in domeniul legislatiei rutiere si imprejurarile comiterii faptei, mai sus descrise, curtea considera ca prima instanta a optat in mod intemeiat in sensul de a interzice inculpatului sa mai conduca autovehicule pe drumurile publice, numai astfel putand fi inlaturata, pentru o anumita perioada de timp, o stare de pericol de pe drumurile publice si numai astfel putandu-se atrage atentia in mod eficient inculpatului asupra necesitatii de revizuire a comportamentului sau rutier.
Rationand astfel, curtea nu a putu retine apararea inculpatului in sensul ca, prin impunerea obligatiei in discutie, ar fi incalcate dispozitiile art.90 din noul Cod penal.
Daca s-ar interpreta astfel cum sustine inculpatul dispozitiile art.90 din noul Cod penal, ar insemna ca nu i se poate impune inculpatului fata de care s-a dispus amanare aplicarii pedepsei nici una dintre masurile de supraveghere si nici una dintre obligatiile reglementate de art.85 din Noul Cod penal. Este de domeniul evidentei logice, la care se ajunge prin intermediul interpretarii sistematice si teleologice a legii, ca dispozitiile art.90 din noul Cod penal se refera la alte interdictii (pentru ca obligatia de a nu conduce autovehicule pe drumurile publice reprezinta o interdictie) decat cele la care se refera art. 85 alin. 2 din acelasi cod.
Curtea a observat  insa  ca prima  instanta a indicat, probabil dintr-o eroare materiala, un temei gresit de drept al acestei obligatii, anume art.85 alin.2 lit.f din noul Cod penal in loc de art.85 alin.2 lit. g din acelasi cod, aspect ce urmeaza a fi indreptat.
Curtea  a mai considerat ca, dat fiind caracterul de limitare al exercitiului unor drepturi, obligatia impusa in sarcina inculpatului trebuie sa fie individualizata sub un dublu aspect: sub aspectul duratei in timp si sub aspectul categoriilor de autovehicule la care interdictia se refera.
Astfel, curtea a considerat  ca durata de 2 ani a termenului de supraveghere este una suficienta, pe parcursul careia inculpatul are timp sa reflecteze asupra conduitei sale trecute si sa aleaga a se conforma, pe viitor, regulilor de circulatie.
De asemenea, curtea a apreciat, prin raportare la locul (drumul public) savarsirii si la felul autovehiculelor la bordul carora a savarsit prezenta infractiune si contraventiile din cazierul rutier, inculpatului este necesar a i se interzice doar conducerea pe drumurile publice a acelor categorii de autovehicule ce sunt destinate, cu precadere, circulatiei pe drumurile publice, autovehicule definite prin dispozitiile art. art. 6 pct. 6, 21, 22 si 321 din O.U.G. nr.195/2002, adica:
- autovehicule -  orice vehicul echipat, prin constructie, cu un motor cu propulsie, in scopul deplasarii pe drum. Mopedele, troleibuzele si tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule (pct. 6);
- mopede - vehicule, cu doua sau trei roti, a carui viteza maxima prin constructie este mai mare de 25 km/h, dar nu depaseste 45 km/h si care este echipat cu un motor cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 50 cm3 sau cu un alt motor cu ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui putere nominala continua maxima nu depaseste 4 kW, iar masa proprie a vehiculului nu depaseste 350 kg, neincluzand masa bateriilor in cazul vehiculului electric, fiind asimilat mopedului  cvadriciclul  usor, astfel cum este definit la pct. 6 partea A din anexa nr. 1 la sectiunea 4 din Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, cu modificarile si completarile ulterioare (pct. 21);
- motociclete - autovehiculule cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor care are o capacitate cilindrica mai mare de 50 cm3 si/sau a carui viteza maxima, prin constructie, depaseste 45 km/h (pct. 22);
- tricicluri cu motor - autovehicule cu trei roti dispuse simetric, a carui viteza maxima prin constructie depaseste 45 km/h, care este echipat cu un motor avand o cilindree de peste 50 cm3, in cazul unui motor cu ardere interna, sau cu un motor electric cu putere nominala continua ce depaseste 4 kW (pct. 321).
Verificand cauza si sub aspectul celorlalte chestiuni de fapt si de drept, conform dispozitiilor art.417 alin. 2 din noul Cod de procedura penala, curtea nu a desprins fine de nelegalitate ori alte fine de netemeinicie.
Pentru aceste considerente, vazand si dispozitiile art.421 pct.2 lit.a din noul Cod de procedura penala, curtea a admis apelul declarat de inculpatul S.S.D. impotriva sentintei penale nr…/10.02.2015, pronuntata de Judecatoria Medias in dosarul nr…/257/2014, pe care a desfiintat-o doar sub aspectul temeiului de drept si al individualizarii obligarii inculpatului de a nu conduce, pe durata termenului de supraveghere, orice fel de autovehicule si, rejudecand in aceste limite:
A schimbat temeiul de drept al obligatiei impuse inculpatului  S.S.D. de a de a nu conduce anumite autovehicule din art. 85 alin. 2 lit.f din noul Cod penal in art. 85 alin. 2 lit.g din acelasi cod.
A mentinut in sarcina inculpatului S.S.D.  obligatia prevazuta de art.85 alin. 2 lit.g din noul Cod penal, pe care o va individualiza astfel: pe durata termenului de supraveghere, inculpatul nu va conduce, pe drumurile publice, autovehicule, in acceptiunea data acestei categorii de vehicule prin dispozitiile art.6 pct. 6, 21, 22 si 321 din  O.U.G. nr.195/2002. 
A mentinut, in rest, dispozitiile sentintei, in masura in care nu contravin prezentei decizii.