Rejudecare dupa extradare. Fond.Art 5221 alin. 1 Cod procedura penala permite persoanelor judecate si condamnate in lipsa sa solicite rejudecarea cauzei relativ la care a fost pronuntata de catre instantele judecatoresti o hotarare penale definitiva.

        Rejudecare dupa extradare. Fond.
        Art 5221 alin. 1 Cod procedura penala permite persoanelor judecate si condamnate in lipsa sa solicite rejudecarea cauzei relativ la care a fost pronuntata de catre instantele judecatoresti o hotarare penale definitiva.
        Judecarea in lipsa a unor persoane are in vedere – ca si situatia apelului peste termen prevazuta de art. 365 Cod procedura penala – absenta condamnatului de la toate termenele de judecata si de la pronuntare sau, altfel spus, persoana respectiva sa fie condamnata fara a avea cunostinta de procesul penal pornit impotriva sa si fara a beneficia de garantiile si drepturile procesuale de care se bucura intr-un asemenea proces.
        In cauza prezenta condamnatului la trei termene de judecata determina neindeplinirea cerintelor legale pentru a se putea dispune rejudecarea dupa extradare.

Prin sentinta penala 263/S/05.10.2011 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul penal xxx/2/2010, s-a dispus:
        Respinge cererea de rejudecare, in sensul art 522/1 C.pr.pen , cerere formulata de catre condamnatul OV – actualmente aflat  in executarea  pedepsei de 7 ani   inchisoare aplicata prin S.P nr  138/2002 a Tribunalului Brasov.
In baza art 192 al 2 C.pr.pen obliga   petentul condamnat la plata catre stat a sumei de 800 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Relativ la cererea de rejudecare dupa extradare formulata , in sensul art 522/1 C.pr.pen , de catre condamnatul OV tribunalul va observa urmatoarele:
  Prin sentinta penala nr. 138/ S/ 22 mai 2002 Tribunalul Brasov a dispus urmatoarele:
In baza art. 211 alin. 2 lit. a, d, e Cod penal a condamnat pe inculpatul BR la pedeapsa de 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie.
In baza art. 181 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala.
In baza art. 321 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal a condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii e ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.
In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal a dispus ca inculpatul BR sa execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare, cu aplicarea art. 71, 64 Cod penal.
In baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului perioada retinerii si arestarii preventive din 28 ianuarie 2000 la 2 februarie 2000.
In baza art. 211 alin. 2 lit. a, d, e Cod penal a condamnat pe inculpatul OV, la pedeapsa de 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie.
In baza art. 181 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala.
In baza art. 321 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.
In baza art. 192 alin. 2 Cod penal a condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu.
In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal a dispus ca inculpatul OV sa execute pedeapsa de 7 ani inchisoare, cu aplicarea art. 71, 64 Cod penal.
In baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului perioada retinerii si arestarii preventive din 28 ianuarie 2000 la 2 februarie 2000.
In baza art. 181 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal a condamnat inculpatii BD, BI, BN la pedepsele de cate 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala.
In baza art. 321 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal a condamnat aceleiasi inculpati la pedeapsa de cate 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.
In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal a dispus ca fiecare inculpat sa execute pedeapsa cea mai grea de cate 2 ani inchisoare.
In baza art. 861 Cod penal a dispus suspendarea executarii pedepselor sub supraveghere pentru inculpatii BD, BI si BN si a stabilit termen de incercare de cate 7 ani.
In baza art. 863 Cod penal a dispus ca, pe durata termenului de incercare, inculpatii BD, BI si BN: sa se prezinte la Serviciul de Reintegrare Sociala si Supraveghere din cadrul Tribunalului Brasov potrivit programului stabilit de acest organ; sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lor de existenta.
A pus in vedere inculpatilor prevederile art. 864 Cod penal.
A constatat ca inculpatii BD, BI si BN au fost retinuti si arestati preventiv din 28 ianuarie 2000 la 2 februarie 2000.
In baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. h Cod procedura penala, cu raportare la art. 2841 Cod procedura penala a dispus incetarea procesului penal privind pe inculpatii BD, BI si BN pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 180 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod  penal – parte vatamata DD.
In baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. h Cod procedura penala a dispus incetarea procesului penal privind pe inculpatul BR pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 180 alin. 2 cod penal – parte vatamata SP.
In baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. h Cod procedura penala a dispus incetarea procesului penal privind pe inculpatul BR pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 217 alin. 2 cod penal.
In baza art. 346 Cod procedura penala, art. 998, 999, 1003 Cod civil a obligat inculpatii in solidar la plata sumei de 10 milioane lei, cu titlu de daune morale catre partea civila IN si a respins restul pretentiilor.
In baza art. 112 lit. f, 118 lit. b Cod penal a dispus confiscarea de la inculpati a urmatoarelor bunuri: - o bucata bara metalica de 7 cm lungime si diametrul de 1,5 cm, uzura 80% de la inculpatul BN; un briceag de 20 cm lungime cu maner din os de culoare maro deschis, de circa 12 cm si lama de circa 8 cm, uzura 40% de la inculpatul BR; o bucata de lemn de circa 1,20 m lungime si diametrul de circa 18 cm, de la inculpatul BI si o bucata de lemn de circa 1 m si diametrul de 10 cm, de la inculpatul BD. A dispus ca aceste bunuri sa fie depuse la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Brasov.
Pronuntand aceasta solutie prima instanta a retinut urmatoarea stare de fapt:
In seara zilei de 28 ianuarie 2000, partile vatamate MI, IN, SP, CP, angajati ai fermei piscicole SC D SA si-au primit ratia de peste pe luna februarie, impartirea pestelui avand loc in centrul localitatii Satu Nou in jurul orelor 19,00.
Partile vatamate au primit cate 25 kg de peste, pe care S si I le-au depozitat fiecare in saci de nailon, iar partea vatamata D a depus ratia sa in rucsac.
Cele 4 parti vatamate, impreuna cu martorul MG si CV s-au deplasat pe strada Principala, spre strada Morii, la locuinta partii vatamate CP, trecand prin dreptul locuintei inculpatului OV.
La domiciliul inculpatului OV se aflau toti inculpatii, impreuna cu mai multe femei – rude ale acestora, consumand bauturi alcoolice. La un moment dat, din casa a iesit inculpatul BR, care a observat partile vatamate, le-a recunoscut si vazand ca transporta peste, a incercat sa intre in vorba cu ele. Partile vatamate, cunoscand pe inculpat, l-au ignorat, imprejurare care l-a enervat motiv pentru care „i-a urmarit”, observand ca se indreapta spre locuinta partii vatamate C. Dupa inculpatul B au iesit din casa si l-au intors din drum 3 femei; revenit in locuinta inculpatului OV, inculpatul BR a comunicat persoanelor aflate aici ca a fost insultat de catre pescari, dupa care a plecat in fuga spre locuinta partii vatamate C urmat fiind de ceilalti inculpati si de martorele BI si BL.
De precizat ca, pe drum, inculpatii s-au inarmat cu bate.
Inculpatul BR a fost primul care a ajuns la locuinta partii vatamate C, unde a lovit pe partea vatamata MI., reprosandu-i ca nu i-a vorbit pe drum. Imediat a sosit si inculpatul O care l-a atentionat pe inculpatul B ca partea vataamta M are o statie si sa nu cheme ajutoare.
Acesta a fost motivul pentru care inculpatul O s-a indreptat spre partea vatamata M, „i-a tras de fermoar si i-a luat statia, dupa care a inceput si el sa-l loveasca”. Aceste aspecte sunt confirmate de partile vatamate, iar MI. care arata in declaratia sa ( fila 34 dosar urmarire penala): „pe mine R si V m-au tras deoparte si m-au lovit amandoi cu pumnii pana am cazut jos. Mi-au tras de giaca si V este cel care mi-a scos statia din geaca”.
De asemenea, inculpatii B, B si B au agresat si partea vatamata DD pe care au deposedat-o de rucsacul cu peste, insa nu s-a putut stabili cine este autorul deposedarii si cel care a transportat ranita pana in dreptul imobilul cu nr. 334, unde a fost gasita de martora BL.
In aceleasi imprejurari inculpatul BR a aplicat o lovitura partii vatamate SP, dupa care, intrucat partile vatamate se retrasesera la vecini si pentru ca nu le gasea, impreuna cu inculpatul O, inculpatul B a strigat la partea vatamata CP, refugiata in podul casei cu familia de teama agresorilor, sa-i scoata si pe ceilalti doi romani, amenintand cu distrugerea casei.
Desi martorele BL si BI au incecat sa-i linisteasca, inculpatul BR si OV, abordand acelasi comportament violent au continuat amenintarile, iar inculpatul BR, pentru a deveni mai convingator, a spart o fereastra a locuintei lui C.
Speriat de cele intamplate, constrans de aceste imprejurari, partea vatamata „a permis” accesul in casa inculpatului OV pentru a se convinge ca persoanele cautate nu sunt adapostite in acest loc.
Dupa incidente, partile vatamate au anuntat organele de politie ale comunei Halchiu, IPJ Brasov, fiind necesara interventia detasamentului F.I.R. .
In drept, fapta inculpatilor OV si BR care in seara zilei de 28 ianuarie 2000 au agresat partea vatamata MI pe care au deposedat-o de o statie tip Motorola, imprejurare in care i-au produs leziuni corporale vindecabile in 11-12 zile ingrijiri medicale, realizeaza elementele constitutive ale infractiunii de talharie, prevazuta de art. 211 alin. 2 lit. a, d, e Cod penal.
Fapta acelorasi inculpati care, impreuna cu inculpatii B, B si B au agresat partea vatamata IN careia i-au produs leziuni corporale vindecabile in 21-22 zile ingrijiri medicale, realizeaza elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 181 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal.
Fapta inculpatului OV care, pe timp de noapte a patruns in locuinta partii vatamate Covasa Paunel prin constrangere, realizeaza elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 192 alin. 2 Cod penal.
Fapta inculpatului BR care a agresat pe partea vatamata SP, cauzandu-i leziuni corporale vindecabile in 3-4 zile ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 180 alin. 2 Cod penal, iar fapta aceluiasi inculpat care cu intentie a distrus geamul casei partii vatamate CP realizeaza elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 217 alin. 1 Cod penal.
Fapta inculpatilor BI, BD si BN care in seara zilei de 28 ianuarie 2000 au agresat partea vatamata DID, imprejurare in care a fost deposedata de ranita cu peste, realizeaza elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 180 alin. 1 cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal.
Fapta inculpatilor BR, OV, BI, BD si BN care impreuna, prin actiunile intreprinse, au tulburat grav linistea publica, realizeaza elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 321 alin. 2 Cod penal.
In ceea ce priveste infractiunile prevazute de art. 180 alin. 1 Cod penal, art. 180 alin. 2 cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, instanta a facut aplicarea dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. h Cod procedura penala, data fiind lipsa nejustificata la doua termene consecutive a partilor vatamate SC si DID.
Avand in vedere impacarea intervenita intre inculpatul Burian Romel si partea vatamata CP relativ la infractiunea prevazuta de art. 217 alin. 1 Cod penal, instanta a facut si in acest caz aplicarea art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala, raportat la art. 10 lit. h Cod procedura penala.
Prin urmare, actiunile inculpatilor s-au succedat si completat in sensul incriminarii legale, toti implicandu-se nemijlocit in procesul cauzarii directe a rezultatului ilicit.
Tinand cont de legatura de la mijloc la scop intre violenta si furt, tipul de vinovatie cu care inculpatii au actionat ( intentie directa), rezultatul produs (scoaterea bunurilor din sfera de stapanire a partilor vatamate), veridicitatea concluziilor medico legale relative atat la corelatia intre actiunea traumatica si efectul constatat, cat si la aprecierea mecanismului de producere a leziunilor descrise, neomitand insa coordonatele expuse in art. 72  Cod penal, prima instanta, vazand si circumstantele reale ale comiterii faptelor ( incidenta participatiei penale ce le-a dat participantilor o mai mare forta de actiune, ambianta generala creata de timpul noptii ce le-a usurat savarsirea acestora) s-a aplicat inculpatilor pedepsele mai sus mentionate, apreciindu-le a fi perfect adaptate cazului individual concret.
Curtea de Apel Brasov, prin decizia penala nr. 233/ Ap/ 22 octombrie 2002, admitand apelurile declarate de  Parchetul de pe langa Tribunalul  Brasov si inculpatul BR a desfiintat sentinta atacata sub aspectul gresitei aplicari a prevederilor art. 13 Cod penal relativ la infractiunile de talharie, violare de domiciliu si ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea linistii publice, mentinand restul dispozitiilor hotararii apelate.
Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 2241/ 14 mai 2003, admitand recursul inculpatului BR a casat hotararea atacata numai cu privire la incidenta Legii nr. 543/ 2002, constatand ca pedepsele aplicate pentru infractiunile prevazute de art. 181, art. 321 alin. 2 Cod penal sunt gratiate integral si conditionat, extinzand efectele recursului si asupra inculpatilor BD, BI, BN si OV.
Prin aceeasi decizie, s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul OV, acesta nedeclarand apel in cauza.
Impotriva sentintei data la fond, pronuntata la 22 mai 2002, inculpatul OV, prevalandu-se de prerogativa conferita de dispozitiile art. 365 Cod procedura penala, a formulat apel peste termen, sustinand ca faptele nu ii sunt imputabile, el neavand cunostinta de proces, motiv pentru care nu a fost prezent la nici un termen de judecata, parasind teritoriul tarii imediat dupa punerea sa in libertate.
Curtea de Apel Brasov, prin decizia penala nr. 53/ 26 iulie 2010 a respins ca tardiv apelul declarat de acest inculpat, la data de 16 mai 2010, respectiv dupa expirarea termenului de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei, ce a coincis cu data de 27 mai 2010.
        Prin decizia penala nr. 3973/09.11.2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, admitand recursul inculpatului OV , a casat aceasta decizie si a trimis cauza pentru judecarea apelului peste termen aceleiasi instante, pentru considerentul ca s-a facut o gresita aplicare a legii determinata de o eroare de comunicare din partea Biroului National Interpol, conditia de admisibilitate ceruta de art. 365 Cod de procedura penala a formularii apelului peste teremen in cele 10 zile prevazute de legea penala, de la data inceperii executarii, fiind indeplinita, astfle ca apelul nu putea fi considerat tardiv.
        In rejudecare, prin decizia penala nr. 7/Ap din 19.01.2011 a Curtii de Apel Brasov s-a respins apelul peste termen declarat inculpat si a respins cererea de suspendare a executarii hotararii atacate.
        Prin decizia penala nr. 1571/19.04.2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, admitand recursul inculpatului OV , a casat aceasta decizie si a trimis cauza pentru judecarea apelului peste termen aceleiasi instante, pentru considerentul ca  „instanta de apel s-a limitat la judecarea in fond a apelului peste termen, fara ca instanta de rejudecare in apel sa fi repus in discutia partilor indeplinirea conditiilor din art. 365 alin. 1 Cod de procedura penala si mai ales a celei de a doua conditiii cumulative stabilite prin decizia de casare referitoare la lipsa partii la toate termenele de judecata cat si la pronuntare”.
        Prin decizia penala nr. 84 din 19.07.2011 a Curtii de Apel Brasov s-a respins ca nefondat apelul peste termen formulat de catre condamnatul OV impotriva sentintei penale nr. 138/S din 22.05.2002 a Tribunalului Brasov.
        Relativ la sentinta penala nr. 138/S din 22.05.2001 a Tribunalului Brasov condamnatul OV a formulat si o cerere de rejudecare, in sensul art. 5221 Cod procedura penala.
        Dincolo de faptul ca petentul condamnat OVa inteles ca conteste pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 138/2002 a Tribunalului Brasov prin mai multe cai procesuale – respectiv prin formularea unui apel peste termen dar si prin prezenta cerere de rejudecare in intelesul art. 5221 Cod procedura penala – cu incalcarea vechiului principiu „electa una via”, tribunalul va observa urmatoarele:
        Art 5221 alin. 1 Cod procedura penala permite persoanelor judecate si condamnate in lipsa sa solicite rejudecarea cauzei relativ la care a fost pronuntata de catre instantele judecatoresti o hotarare penale definitiva.
        Asa cum se releva constant in literatura si practica judiciara penala „judecarea in lipsa” a unor persoane are in vedere – ca si situatia apelului peste termen prevazuta de art. 365 Cod procedura penala – absenta condamnatului de la toate termenele de judecata si de la pronuntare sau, altfel spus, persoana respectiva sa fie condamnata fara a avea cunostinta de procesul penal pornit impotriva sa si fara a beneficia de garantiile si drepturile procesuale de care se bucura intr-un asemenea proces.
        Ori nu aceasta este situatia condamnatului OV
         Astfel inculpatul  OVa fost prezent la trei din termenele de judecata la fond, cand a fost si asistat de aparator, figurand astfel cu termen in cunostinta, prezentand chiar concluzii scrise, posibilitate conferita prin dispozitiile art. 342 (2) Cod procedura penala.
Inculpatul OV a fost prezent si asistat de avocat la termenele din
- 7 septembrie 2000 ( fila 102, volum I dosar fond)
- 19 septembrie 2000 ( fila 106 volum I dosar fond)
- 19 iunie 2001( fila 20 volum II dosar fond)
cand a avut posibilitatea sa puna in discutia partilor orice chestiuni de a caror lamurire depindea justa solutionare a cauzei, putand astfel sa-si sustina interesele legitime in fata instantei atata timp cat i s-a dat posibilitatea exercitarii depline a drepturilor procesuale recunoscute prin lege.
Mai mult inculpatul a beneficiat si de sprijinul de specialitate acordat de un aparator, fiind pe parcursul procesului la fond atat asistat cat si reprezentat de acesta, respectandu-se prin acest mod cerinta inserata in art. 171 (3) Cod procedura penala.
Tribunalul va mai observa ca dupa terminarea dezbaterilor in fond, instanta a dispus, in vederea eliberarii, ca partile sa depuna concluzii scrise, iar inculpatul  OVs-a conformat acestor dispozitii depunand la grefa instantei la data de 13 mai 2005 un inscris intitulat concluzii scrise, el necontestandu-si semnatura aplicata pe acesta ( fila 193 – volumul II).
Totodata, in apelul solutionat prin decizia penala nr. 233/ 22 octombrie 2002 acelasi inculpat a formulat o cerere de amanare a cauzei in vederea angajarii unui aparator ( fila 28 dosar apel), iar prin decizia nr. 2241/ 14 mai 2001 Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a respins ca inadmisibil recursul, ceea ce denota ca a avut cunostinta si de existenta acestor dosare, procedura de citare realizandu-se cu respectarea prescriptiilor legale.
Prezenta inculpatului la termenele sus aratate a implicat luarea termenului urmator in cunostinta ( art. 291 Cod procedura penala)  astfel incat neprezentarea nemotivata la dezbateri implica o culpa procesuala, iar in sistemul dreptului roman nimeni nu poate sa-si invocate propria culpa pentru a obtine protectia unui drept subiectiv.
        Inculpatul a sustinut , prin aparator ales, ca  nu a fost prezent in instanta, intrucat dupa punerea sa in libertate a plecat impreuna cu familia in strainatate si nu a avut cunostinta de acest proces, astfel cum ar rezulta si din anumite adrese emise de Tribunalul Brasov,exemplificativ cea de la data de 04.04.2002 (f. 15 din dosar 516/64/2010 al ICCJ).
         Aceste sustineri sunt infirmate de incheierile de sedinta indicate din care rezulta fara nici un dubiu ca inculpatul a avut cunostinta de proces, fiind prezent la trei termene de judecata.
        Faptul ca instanta a emis adrese precum cea la care face referire aparatorul condamnatului nu echivaleaza cu o lipsa a acestuia de la toate termenele de judecata , exemplificativ instanta dorind a proceda la ascultarea nemijlocita a acestuia ceea ce nu putut face – din diverse considerente procedurale – la termenele din 7 septembrie 2000 ,19 septembrie 2000 sau 19 iunie 2001 cand inculpatul a fost prezent .
        Fata de considerentele aratate mai sus, vazand ca nu este incidenta situatia vizata de art. 522/1 Cod de procedura penala , se va respinge cererea de rejudecare formulata de  condamnatul OVimpotriva sentintei penale nr. 138/S din 22.05.2002 a Tribunalului Brasov.