Infractiunea de omor art.174, 175 alin.1 lit.c, 176 alin.1 lit.a Cod penal.

SENTINTA PENALA  NR. 27 /S
   
Infractiunea de omor art.174, 175 alin.1 lit.c, 176 alin.1 lit.a Cod  penal.

Asupra cauzei penale de fata:
Constata ca prin rechizitoriul din 05.08.2011 intocmit in dosarul 1154/P/2011 al Parchetului de pe langa Tribunalului Brasov a fost trimis in judecata , in stare de arest preventiv ,  inculpatul  MIM pentru savarsirea infractiunii de omor deosebi de grav  prev. de art. 174 ,175 al.1 lit.c,176 al.1 lit.a Cod penal constand in aceea ca in data de 11.06.2011 , pe timp de noapte , in propria locuinta comuna , pe fondul unor neintelegeri personale , si-a omorat sotia MSM , impreuna cu care convietuia de mai multi ani si cu care avea doi copii minori , prin cruzimi –aplicand acesteia , in mod repetat si in nenumarate randuri , cu forta deosebita si folosind inclusiv obiecte contondente , pe o durata relativ mare de timp , lovituri care au dus la decesul acesteia ce a survenit cu aceiasi ocazie , in imprejurarile in care cei doi minori se aflau in incaperea imediat alaturata sesizand cele intamplate. 
In cursul urmaririi penale s-a administrat urmatorul probatoriu :procesul verbal de cercetare la fata locului din data de 11-06-2011 , declaratiile inculpatului MIM ,declaratiile partilor civile PL si MAM ,declaratiile martorilor SM, ND , RMV , RD , raportul de autopsie medico-legala psihiatrica nr A1/6604/2011 intocmit de Serviciul de Medicina Legala Brasov si inscrisuri .
In cursul cercetarii judecatoresti au fost audiati: inculpatul, partea civila MAM si toti  martorii SD, ND , RMV si RD cu privire la latura penala a cauzei , iar sub aspectul laturii civile partea civila MAM  a depus inscrisuri si a propus audierea  martorilor  RV , RIOD. Relativ la actiunea civila exercitata de partea civila MAM  a fost audiata si martora CO propusa de inculpat .
Pentru inculpat apararea a depus inscrisuri medicale in raport de care instanta a admis completarea de catre INM Mina Minovici Bucuresti a expertizei medico-legale psihiatrice a inculpatului, fiind in acest sens depus la dosarul cauzei raportul de completare a expertizei initiale.
Totodata s-a efectuat de catre Serviciul de probatiune de pe langa instanta un referat de evaluare presententiala a inculpatului.
Din analiza ansamblului probatoriu al cauzei , instanta retine urmatoarele:
Inculpatul MIM si victima MSM , au fost casatoriti pentru o perioada de 13 ani ,  timp in care au  trait si gospodarit impreuna , avand totodata doi copii minori – MAF (10 ani ) si MIS (8 ani ) . In ultimii 8 ani de zile , familia a trait in Italia , inculpatul lucrand in domeniul forestier .
Incepand cu luna februarie anul curent , relatiile dintre soti s-au deteriorat , in principal din cauza suspiciunilor exprimate de inculpat privind fidelitatea conjugala a sotiei sale .
In 11.06.2011 , inculpatul impreuna cu sotia sa , insotiti de sora si mama acestuia –martorele SD si respectiv RD , au fost la cumparaturi , intorcandu-se acasa in dupa-amiaza respectiva , dupa care inculpatul a iesit din casa petrecandu-si timpul liber consumand doua beri si un rachiu, potrivit propriilor declaratii .
Intors acasa pe timp de seara , inculpatul a luat masa impreuna cu sotia sa si cei doi copii , acestia din urma mergand la culcare in camera lor.
      In aceste imprejurari , intre inculpat si sotia sa a inceput o disputa , motivata, potrivit declaratiilor inculpatului , de lipsa verighetei in acele momente de la mana sotiei sale , in acest fel sporind temerea inculpatului privind infidelitatea sotiei sale . In concret , inculpatul a inceput sa ii reproseze sotiei sale relatii extraconjugale cu superiorul sau , cetatean italian , de la locul de munca din Italia . In scurt timp situatia a degenerat, la un moment dat , inculpatul nu a mai putut gestiona emotional situatia , ajungand sa-si loveasca sotia cu coada mopului , cu forta si in repetate randuri . Din cauza loviturilor aplicate , obiectul respectiv s-a rupt in mai multe fragmente, avand extremitati metalice cu caracteristici taietoare-intepatoare .In aceste imprejurari , inculpatul a continuat sa-si loveasca sotia , extremitatile metalice respective ranind victima prin producerea unor plagi deschise , relativ adanci si cu hemoragie exterioara , fapt ce a dus la o sangerare relativ abundenta a ranilor victimei . Datorita fragmentarii excesive a coadei de mop , inculpatul a procedat la taierea cu un cutit a furtunului  de apa de la masina de spalat aflata in imediata apropiere (in incaperea servind drept bucatarie de la intrarea in locuinta ) , obtinand un fragment din acesta in lungime de 1 metru . Cu acest din urma obiect contondent , inculpatul a continuat sa-si loveasca sotia , in mod repetat si cu o forta deosebita. La un moment dat , inculpatul si-a luat un ragaz de timp in care victima stand in fund pe jos plina de sange dar in viata ,  i-a aruncat apa pe fata , cerandu-i sa se ridice, sotia punandu-se pe pat . Inculpatul a iesit afara din casa , iar cand s-a reintors , fara sa-si dea seama ca sotia murise , a chemat rudele apropiate – mama, surori care au apelat serviciul de salvare ce a constatat decesul victimei , la fata locului ajungand ulterior si politia.
      Potrivit declaratiilor inculpatului disputa verbala si agresiunea descrisa au durat circa o ora si jumatate.
      In toata aceasta perioada  , victima nu a avut  nimic in maini , nu a aruncat cu nimic dupa inculpat , nu a incercat sa il loveasca si tot timpul ii spunea doar atat: „ n-am facut M!”, victima reprimandu-si propria durere din dorinta de a-si proteja copiii care se aflau in dormitorul alaturat sesizand cele intamplate . Potrivit declaratiilor inculpatului , la un moment dat cand cei doi soti se certau copiii au iesit in usa dormitorului iar inculpatul le-a cerut sa mearga la culcare.
      Instanta are in vedere pozitia procesuala pozitiva a inculpatului adoptata in ambele etape procesuale , depozitia sa coroborandu-se cu declaratiile martorilor rudele sale apropiate care sunt primele persoane care au sosit la fata locului , cu procesul verbal de cercetare la fata locului , cu raportul primului politist ajuns la fata locului si cu concluziile actului medico-legal de autopsie a victimei.
      In raport de materialul probatoriu administrat in cauza, tribunalul apreciaza ca:
      In drept, fapta inculpatului MIM, care in data de in data de 11.06.2011 , pe timp de noapte , in propria locuinta comuna , pe fondul unor neintelegeri personale , si-a omorat sotia MSM , impreuna cu care convietuia de mai multi ani si cu care avea doi copii minori , prin cruzimi –aplicand acesteia , in mod repetat si in nenumarate randuri , cu forta deosebita si folosind inclusiv obiecte contondente , pe o durata relativ mare de timp , lovituri care au dus la decesul acesteia ce a survenit cu aceiasi ocazie , in imprejurarile in care cei doi minori se aflau in incaperea imediat alaturata sesizand cele intamplate ,intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav prevazuta de art. 174 ,175 al.1 lit.c,176 al.1 lit.a Cod penal , fapta fiind calificata juridic corect prin rechizitoriu.
      Instanta nu poate primi solicitarea apararii inculpatului de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 174 ,175 al.1 lit.c,176 al. 1 lit.a Cod penal in infractiunea de omor calificat prev.de art. 174,175 al.1 lit.c Cp deoarece inculpatul a intrebuintat in mod voit anumite metode de chinuire a victimei , executand fapta in asa fel incat a produs victimei suferinte mult mai mari decat cele pe care le implica , in mod firesc suprimarea violenta a vietii.    Instanta subliniaza aspectul de ferocitate cu care inculpatul a savarsit omorul , evenimentul lasand urme adanci in psihicul propriilor copii , pe care i-a inspaimantat fara precedent  si cu efecte greu de anticipat conform rapoartelor de evaluare psihologica ale specialistilor care i-au examinat pe minori.
      In acelasi context instanta  mai retine ca  inculpatul a actionat pe fondul geloziei  care a generat in imaginatia sa o relatie extraconjugala a sotiei sale , cerandu-i explicatii acesteia despre pretinsa relatie extraconjugala inculpatul a folosit o violenta exacerbata , lovind-o pe aceasta cu  o coada de matura de aluminiu si un furtun de plastic , chiar si dupa caderea victimei in inconstienta . Infidelitatea sotiei nu a fost confirmata de nici una din rudele inculpatului audiate ca martori astfel ca instanta nu poate sa stabileasca ca geneza a conflictului o asemenea actiune „provocatoare” a victimei .
      Multiplele lovituri aplicate victimei in interval destul de lung precizat de inculpat  au condus la decesul acesteia in noaptea respectiva , forta loviturilor inculpatului asupra sotiei sale este relevata atat de leziunile evidentiate pe corpul victimei –multiple echimoze , hematoame , excoriatii si chiar plagi , pe aproape toata suprafata corpului acesteia , afectand inclusiv tesuturi si organe interne , dar si de cele constatate la fata locului – stropi de sange acoperind mare parte din peretii si tavanul incaperii respective (camera de zi)produse cel mai  probabil prin desprinderea acestora de pe obiectul vulnerant in dinamica loviturilor astfel aplicate , precum si smocuri de par pe planseul incaperii respective .
       Raportul medico-legal stabileste ca moartea violenta a victimei se datoreaza socului  traumatic si hemoragic , consecinta unui politraumatism prin agresiune cu multiple plagi si hematoame produse cu corpurile delicte mentionate.
      Fapta a fost savarsita de inculpat  sub forma intentiei indirecte ,  dat fiind modul concret de comitere  , instrumentele   folosite , loviturile directe cu intensitate si repetate aplicate - apte de a produce moartea victimei.
      In aceste conditii , instanta apreciaza ca inculpatul  chiar daca nu a urmarit suprimarea vietii victimei a acceptat producerea acestui rezultat .
      Referitor la discernamantul avut de inculpat la data comiterii faptei, instanta retine ca:
      Prin raportul de prima expertiza medico-legala psihiatrica nr. A/6604/2011 intocmit de Institutul National de Medicina Legala , s-a concluzionat  in sensul ca inculpatul MIM nu prezinta tulburari psihice de natura sa-i modifice capacitatea de apreciere critica a continutului si consecintelor faptelor sale . Are discernamantul pastrat in raport cu fapta pentru care este cercetat.
      In acelasi sens sunt si  concluziile completarii la raportul de expertiza medico-legala psihiatrica  dispus de instanta la solicitarea apararii inculpatului.
      Completarea expertizei a fost necesara deoarece inculpatul a invocat , pe de o parte,  ca anterior evenimentelor din 11.06.2011 s-a aflat intr-o stare depresiva pentru care primea tratament medical anxiolitic sedativ  si , pe de alta parte, in perioda 1997-2001  a fost in evidenta terapeutica pentru lues , tratament pe care l-a intrerupt din proprie initiativa in anul 2001- aspecte pe care a omis sa le evidentieze Comisiei medicale  cu ocazia primei examinari psihiatrice, prezentand instantei inscrisuri medicale .
      Vinovatia inculpatului MIM fiind stabilita, instanta urmeaza a realiza tragerea acestuia la raspundere penala, context in care va face aplicatiunea prev. art. 72 Cp privind criteriile de individualizare judiciara a pedepsei in acord cu cerintele art. 52 Cp.
      Astfel, instanta are in vedere :  modul concret  de  comitere a faptei penale – cu mare cruzime prin aplicarea in mod repetat si cu forta de lovituri pe toata suprafata corpului si  folosindu-se de obiecte contondente, actiune declansata spontan pe fond de gelozie imaginara , agresiunea asupra sotiei producandu-se in imprejurari in care cei doi copii minori ai partilor in varsta de 8, respectiv 10 ani  se aflau in  camera alaturata sesizand cele intamplate si, nu in ultimul rand,  atingerea cea mai grava adusa persoanei prin  rezultatul produs , consecintele faptei sale rasfrangandu-se si asupra propriilor copii , care,  urmare a atitudinii sale si-au pierdut cea mai draga fiinta de la o varsta foarte frageda.
      Referitor la circumstantele personale ale inculpatului , instanta va retine ca acesta este in varsta de 39 de ani , este descris de raportul de expertiza psihiatrica efectuat in cauza ca fiind o persoana cu dispozitie depresiva , a avut o atitudine procesuala de recunoastere a faptei penale . Conform referatului de evaluare inculpatul regreta fapta doar sub aspectul pedepsei pe care crede ca o va primi invinovatindu-si sotia chiar si pentru infractiunea savarsita de el, acelasi referat subliniind ca inculpatul transfera responsabilitatea faptei sale asupra victimei si nu constientizeaza nici comportamentul infractional , nici gravitatea faptei sale decat la nivel declarativ. Aspectele sesizate de consilierul de probatiune au fost constatate in mod nemijlocit si de instanta , ele regasindu-se  atat in declaratia inculpatului din fata instantei cat si cu ocazia ultimului cuvant.
      Fata de toate circumstantele reale si personale evidentiate ,instanta apreciaza ca  raspunde cerintelor art. 52 Cp urmatoarele  pedepse :  pedeapsa principala a inchisorii de  22 de ani cu aplicarea art. 71, 64 lit. a,  b , d  si e Cod penal si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b, e Cod penal pe o durata de 10 ani executabila conform art. 66 Cod penal.
      In ceea ce priveste continutul pedepsei accesorii si  complementare  astfel cum a fost individualizata :
        Se constata ca inculpatul nu a ocupat nici o functie , nu a desfasurat nici o profesie pentru a savarsi fapta penala dedusa judecatii , astfel ca dispozitiile art. 64 lit. c Cp nu au nici un obiect , tinand seama de jurisprudenta si principiile CEDO privind aplicarea acestei pedepse doar atunci cand au legatura cu fapta, instanta a inlaturat obligativitatea legala a aplicarii  acestei  dispozitii.
      Cat priveste dreptul de a alege, prev. de art. 64 lit. a teza I , instanta are in vedere hotararea din 30 martie 2004 pronuntata de CEDO in cauza HIRST/ M. BRITANIE ,  dar si natura infractiunii comise, motiv pentru care apreciaza ca se impune a fi interzis acest drept , existand o legatura intre interdictia de a vota si scopul reinsertiei sociale a inculpatului si al prevenirii infractiunilor.
      Referitor la interzicerea drepturilor parintesti, prev. de art. 64 lit. d Cp, avand in vedere  jurisprudenta CEDO ( Hotararea din 28 septembrie 2004 pronuntata in cauza Sabau si Pircalab Contra Romaniei ), care statueaza ca drepturile parintesti nu trebuie interzise in mod automat, ci primeaza interesele copilului , dar si infractiunea deosebit de grava contra persoanei  pentru care este condamnat inculpatul , instanta  apreciaza ca imprejurarile evocate relative la natura infractiunii, la trauma psihica prin care trec in prezent cei doi copii minori ai sai  sunt de natura sa il  decada pe acesta din drepturile parintesti ca si pedeapsa accesorie , astfel ca o asemenea interdictie nu este in dezacord cu art. 8 din CEDO  astfel cum s-a stabilit  prin hotararea CEDO mentionata. Data fiind durata  pedepsei principale stabilita prin prezenta hotarare, aceasta interdictie nu isi mai gaseste justificare ca si pedeapsa complementara ce se executa potrivit art. 66 Cp dupa executarea pedepsei principale.
      Cat priveste dreptul de a fi tutore sau curator  , instanta conchide ca natura si  circumstantele faptei penale nu-l pot recomanda pe inculpat sa exercite un asemenea drept , interzicerea acestui drept  trebuind sa opereze atat cu titlu de pedeapsa accesorie , cat si cu titlu de pedeapsa complementara.
In baza  art. 88 Cp, urmeaza fi scazuta din durata pedepsei principale durata retinerii si arestarii preventive a inculpatului, de la 11.06.2011 la zi
      Instanta va mentine in baza art. 350 Cpp arestarea preventiva a inculpatului constatand fata de toate circumstantele cauzei mai sus aratate ca  temeiurile avute in vedere la luarea si mentinerea succesiva a arestarii preventive a   inculpatului  nu au disparut, nu s-au modificat  ci subzista in continuare si impun cercetarea in continuare  a acestuia  in stare de arest preventiv.
      Sunt incidente in cauza dispozitiile art. 7 din Legea nr. 76/2008 in sensul ca  dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare se va proceda la prelevarea de probe biologice de la inculpat.
      Cat priveste latura civila a cauzei , se constata ca impotriva inculpatului au exercitat actiune civila :
1. pentru partile vatamate minore MAF si MIS din oficiu procurorul  si curatorul PL care au precizat cuantumul pretentiilor civile la nivelul sumei de cate 200.000 lei pentru fiecare minor cu titlu de daune morale ( fila 35 dosar fond ) si
2. sora victimei  numita MAM care a solicitat daune materiale de 4200 lei constand in cheltuieli de inmormantare, 1500 lei reprezentand parastasul organizat pentru pomenirea victimei la 6 saptamani de la deces si 50.000 euro daune morale ( filele 32,31 dosar fond ).
      Intrucat o conditie esentiala pentru  a putea fi  angajata  raspunderea  civila delictuala  este aceea a certitudinii prejudiciului cauzat atat sub aspectul existentei sale , cit si sub aspectul intinderii sale , instanta retine ca :
        Prejudiciul material invocat de partea civila MAM este dovedit - atat sub aspectul existentei cat si al intinderii sale , prin inscrisurile existente la filele 104, 105 si  proba testimoniala administrata in cauza cu martorii RV ,RIOD si CO.
      Instanta retine ca aceasta parte civila a suportat toate aceste cheltuieli pentru inmormantarea victimei cu respectarea intocmai a traditiilor momentului si a traditiilor  ulterioare acestui moment,  astfel ca cheltuielile pretinse cu acest titlu  se circumscriu notiunii de prejudiciu patrimonial in sensul art. 998,999 Cod civil.
      Sub aspectul daunelor morale , este incontestabil faptul ca toate partile civile din cauza , care sunt copiii minori ai victimei, respectiv sora victimei sunt supuse , fara echivoc,  unor suferinte psihice . Dar suferinta provocata de acest eveniment fiecarei parti civile in  parte prezinta dimensiuni diferite, instanta retinand ca cei doi minori copii ai victimei  aveau o legatura indispensabila cu mama lor si  tot restul vietii vor fi lipsiti de cea mai draga fiinta care a disparut din viata lor in mod  violent ,  in timp ce sub acelasi aspect suferinta sorei victimei este diferita , aceasta nefiind o persoana dependenta de victima astfel cum insasi a aratat instantei.
      In acest context , instanta are in vedere  caracterul reparatoriu pe care trebuie sa il aiba daunele morale  pentru a se compensa  lipsurile din viata partilor civile si totodata trebuie sa valorifice opiniile exprimate in doctrina de specialitate si practica judiciara in materie conform carora sumele de bani acordate cu titlu de daune morale trebuie sa aiba efecte compensatorii,ele neputand constitui nici amenzi excesive pentru autorii daunelor si nici venituri nejustificate pentru victimele acestora,institutia raspunderii civile delictuale neputandu-se transforma intr-un izvor al imbogatirii fara just temei.
      Astfel, in examinarea actiunilor civile din perspectiva art. 998,999 din vechiul Cod civil, in raport de aceste considerente ,  instanta apreciaza ca suma de cate 200.000 euro reprezentand daune morale solicitate pentru partile vatamate minore MAF si MIS si suma de 2000 euro pentru partea civila MAM realizeaza  un echilibru intre caracteristicile daunelor morale anterior evidentiate.
      In baza art. 357 Cpp se va mentine masura sechestrului asigurator instituit prin incheierea sedintei publice din 19.10.2011 astfel cum a fost completata prin incheierea sedintei publice din 16.11.2011.
      Obiectele indicate in procesul verbal datat 08.08.2011 –fila 4,5 dosar fond reprezinta corpuri delicte si mijloace materiale de proba si raman atasate dosarului cauzei .
Cu aplicarea art. 190 si 191 Cpp in privinta cheltuielilor judiciare avansate de stat la urmarirea penala si instanta de fond,
PENTRU ACESTE MOTIVE
      IN NUMELE LEGII
HOTARASTE :
      In baza art. 334 Cpp respinge cererea formulata de inculpat prin aparator de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev. de art. 174 ,175 al.1 lit.c,176 al. 1 lit.a Cod penal in infractiunea prev.de art. 174,175 al.1 lit.c Cp.
      In baza art. 174 ,175 al.1 lit.c,176 al.1 lit.a Cod penal, pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav condamna pe inculpatul   MIM  la pedeapsa inchisorii de  22 de ani cu aplicarea art. 71, 64 lit. a,  b , d  si e Cod penal.  
      In baza art. 65 al.2 Cod penal aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b, e Cod penal pe o durata de 10 ani executabila conform art. 66 Cod penal.
      In baza art. 88 Cod penal , deduce din pedeapsa inchisorii aplicata inculpatului perioada retinerii si arestarii preventive, din  11.06.2011 la zi.
In baza art. 350 Cpp mentine arestarea preventiva a inculpatului .
      In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat.
In baza art. 14 Cpp, 346 Cpp rap. la art. 998,999 Cod civil anterior admite actiunile civile promovate in procesul penal impotriva inculpatului din oficiu si de curator PL pentru partile vatamate minore MAF si MIS si admite in parte actiunea civila promovata in acelasi proces penal de partea civila  MAM si in consecinta :
      Obliga inculpatul sa achite partilor civile MAF si MIS suma de cate 200.000 lei cu titlu de daune morale .
      Obliga inculpatul sa achite  partii civile  MAM suma de 5700 lei daune materiale si  2000 euro cu titlu de daune morale, respingand restul pretentiilor acestei parti civile.
      In baza art. 357 Cpp mentine masura sechestrului asigurator instituit prin incheierea sedintei publice din 19.10.2011 astfel cum a fost completata prin incheierea sedintei publice din 16.11.2011.
      Obiectele indicate in procesul verbal datat 08.08.2011 –fila 4,5 dosar fond reprezinta corpuri delicte si mijloace materiale de proba si raman atasate dosarului cauzei .
In baza art. 190 si 191 Cpp , obliga inculpatul sa plateasca :
- Institutului National de Medicina Legala Mina Minovici Bicuresti suma de 135 lei in contul RO 98.TREZ.7045009X.XX00183 Trezoreria statului sector 4 Bucuresti si
- statului suma de 5700 lei cheltuieli judiciare din care 5000 lei  la urmarirea penala si 700 lei la  instanta de fond.
Cu drept de apel in 10 zile de la pronuntare pentru partea civila MAM si de la comunicare cu inculpatul si curatorul PL.
Pronuntata in sedinta publica azi,  07.02.2012.



4