Contract
(Sentinta civila nr. 134/C din data de 12.03.2012 pronuntata de Tribunalul Brasov)SENTINTA CIVILA NR. 134/C
Sedinta publica din data de 12 martie 2012
Completul compus din:
PRESEDINTE - A.T. V.
GREFIER - A.P.
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra actiunii formulate in baza legii contenciosului administrativ de reclamanta S.C. „A. T. A.” S.A. BUCURESTI PRIN SUCURSALA BRASOV in contradictoriu cu paratele S.C. „U. A.” S.A., S.C. „R. T.” S.R.L. si chematele in garantie L. B. & F. si AB R. T. A., avand ca obiect „pretentii”.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare legal indeplinita.
Dezbaterile asupra cererii de fata au avut loc in sedinta publica din data de 5 martie 2012, cand s-au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din aceea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise , in temeiul art. 146 Cod procedura civila, a amanat pronuntarea pentru data de azi, 12 martie 2012.
T R I B U N A L U L
Deliberand, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 17.07.2009, sub nr. 6264/62/2009 reclamanta S.C. „A. T. A.” S.A. B. PRIN SUCURSALA BRASOV a solicitat in contradictoriu cu paratele S.C. „U. A.” S.A. si S.C. „R.T.” S.R.L., obligarea primei parate la plata sumei de 303.340 lei, echivalentul a 100.000 USD, la data formularii actiunii, cu titlu de regres pentru daune achitate de catre reclamanta, obligarea primei parate la plata dobanzii legale, calculate de la data introducerii actiuni in instanta si pana la plata debitului, conform art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 cod comercial, obligarea celei de-a doua parate la plata sumei de 682.794,54 lei cu titlu de regres, diferenta dintre cuantumul prejudiciului cauzat, 986.134,54 lei ( echivalentul a 234.025 Euro la data platii) si cuantumul prejudiciului acoperit prin asigurarea CMR incheiata la parata U. SA, in cuantum de 303.340 lei (echivalentul a 100.000 USD), obligarea celei de-a doua parate la plata dobanzii legale, calculate de la data introducerii actiunii in instanta si pana la plata debitului, conform art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 Cod comercial si obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata. In subsidiar se solicita obligarea celei de-a doua parate la plata intregului prejudiciu cauzat, in cuantum de 234.025 Euro, echivalentul a 986.134,54 lei la data formularii actiunii si obligarea celei de-a doua parate la plata dobanzii legale, calculate de la data introducerii actiunii in instanta si pana la plata debitului, conform art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 cod comercial si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca la data de 17.05.2008, conform procesului verbal de interventie a pompierilor nr. 84/17.05.2008 incheiat de catre ISU Timis si a declaratiei conducatorului autotrenului Ciobanu Vasile, acesta din urma a condus autotrenul cu nr. de inmatriculare BV – 2512 cu semiremorca BV – 2509 dupa ce a incarcat marfa de la sediul asiguratului reclamantei SC AEM SA Timisoara, in valoare totala de 234.025 Euro, cu destinatia Suedia, iar dupa incarcare a parcat autotrenul in incinta parcarii unui supermarket.
La scurt timp, cabina autotrenului a fost cuprinsa de flacari, incendiul manifestandu-se foarte violent si cuprinzand si semiremorca autotrenului, ocazie cu care marfa transportata a fost avariata integral.
Deoarece, la data producerii evenimentului, pentru marfa transportata, proprietatea SC AEM SA Timisoara era incheiata la societatea reclamanta o polita de asigurare Cargo nr. 5020176/16.05.2008, contravaloarea daunei provocata asiguratului reclamantei, conform procesului verbal de constatare a daunei a fost achitata acesteia, de catre societatea reclamanta.
Intrucat pentru autotrenul cu nr. de inmatriculare BV – 2512 cu semiremorca BV – 2509 utilizator, SC R. T. SRL la data producerii evenimentului era incheiata o asigurare tip CMR, la SC U. A. SA, seria AV nr. 460677, ce acoperea prejudicii cauzate marfii din vina transportatorului, in temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995, reclamanta se subroga in limitele indemnizatiei platite, in toate drepturile asiguratului , fata de cei raspunzatori de producerea daunei, respectiv fata de SC U. A. SA in limitele politei de asigurare CMR, iar pentru diferenta, fata de transportator.
In situatia in care se va dovedi faptul ca raspunderea asiguratorului CMR nu poate fi atrasa, se solicita atragerea raspunderii carausului, transportatorului pentru intregul prejudiciu cauzat marfii.
La data de 24.02.2009 a invitat la concilierea prevazuta de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila, pe parata R. T. SRL care a dat curs invitatiei, s-a prezentat la sediul societatii reclamantei, invederand faptul ca societatea are incheiata respectiva asigurare CMR si ca nu este de acord sa achite diferenta de despagubire intrucat pentru aceasta diferenta ar fi incheiata o alta asigurare pe care insa nu a mai comunicat-o.
La data de 26.03.2007 reclamanta a transmis pentru rezolvare pe cale amiabila intreaga documentatie la SC U. SA.
La data de 09.04.2007 parata SC U. SA a emis obiectiuni prin care au fost solicitate o serie de documente in vederea achitarii despagubirilor.
La data de 02.06.2009 cu adresa nr. 7097 reclamanta a comunicat paratei parte din documentatia solicitata, raspunzandu-i totodata ca nu poate onora celelalte cereri intrucat nu este in posesia documentelor solicitate, nu are nici o calitate de a solicita respectivele documente de la terti si nu in ultimul rand faptul ca documentele comunicate sunt suficiente pentru plata daunei.
Prin aceeasi adresa a fost invitata parata la concilierea prevazuta de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila.
In drept sunt invocate prevederile art. 22 din Legea nr. 136/1995 si art. 998 si 999 Cod civil.
In probatiune, reclamanta a depus la dosar intampinare.
Prin intampinare, parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti a solicitat respingerea cererii reclamantei, aratand ca la data de 17.05.2008, conform procesului verbal de interventie nr. 84/17.05.2008 intocmit de ISU BANAT al judetului .T detasamentul de pompieri militari DET. 1 POMP. Timisoara a intervenit la ora 18.02 in loc. T., in parcarea Selgros, pentru stingerea unui incendiu produs la autotractorul cu numarul de inmatriculare BV 2509 si semiremorca cu numar de inmatriculare BV 2512, aflate in proprietatea SC R. T. SA, incarcate cu contoare electronice incarcate de la SC A. SA.
Intrucat, la data de 17.05.2008, data producerii evenimentului, pentru marfa transportata, SC AEM SA T. detinea incheiata la societatea reclamanta polita de asigurare Cargo nr. 5020176/16.05.2008, societatea mai sus mentionata a avizat producerea daunei asiguratorului marfii, respectiv SC A. T. A. SA.
In temeiul asigurarii Cargo nr. 5020176/16.05.2008, reclamanta din prezenta cauza a acordat despagubiri in cuantum de 234.025 euro .
Deoarece la data producerii evenimentului, autoutilitara cu nr. de inmatriculare BV 2509 si semiremorca cu nr. de inmatriculare BV 2512, ce transporta contoare electronice incarcate de la SC AEM SA detinea o polita valabila de raspundere CMR la SC U. SA actuala SC U. SA la data de 06.04.2009 reclamanta, in temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995 a remis reclamantei documentatia de regres solicitand plata sumei de 100.000 USD, reprezentand despagubirea achitata asiguratului sau Cargo.
In urma instrumentarii dosarului de daune 7002996139/7003241264, dosar deschis pentru evenimentul produs la data de 17.05.2008, parata a formulat obiectiuni in sensul contemplarii documentatiei remise de reclamanta cu urmatoarele acte:
1. talon sau cartea de identitate vehicul
2. foaie de parcurs si diagrama tahograf
3. facturile traduse in limba romana
4. expertiza tehnica extrajudiciara intocmita in dosarul de dauna cu privire la imprejurarile producerii evenimentului , precum si culpa asiguratului paratei in producerea acestui eveniment.
5. poze concludente de identificare a semiremorcii asigurate, deoarece in procesul verbal de interventie nu sunt mentionate aceste date.
Reclamanta la data de 15.06.2009 a inaintat catre parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti raportul de expertiza intocmit in cauza si fotografiile cu marfa avariata, in ceea ce priveste celelalte obiectiuni aducandu-se la cunostinta ca nu detine inscrisurile solicitate si ca, in opinia sa, a raspuns obiectiunilor.
Ca urmare a instrumentarii dosarului de daune 7002996139/7003241264, parata S.C. U. Asigurari S.A. Bucuresti a stabilit faptul ca evenimentul produs la data de 17.05.2008 este unul acoperit de polita U. precum si faptul ca aceasta era valabila la data evenimentului, drept consecinta S.C. U. S.A. in data de 12.08.2009 a virat suma de 100.000 USD in contul indicat de reclamanta.
Arata ca a efectuat plata in valuta solicitata de reclamanta, desi prin cererea introductiva de instanta aceasta a solicitat plata a 303.340 lei reprezentand echivalentul a 100.000 USD.
Arata ca si-a dovedit buna credinta in solutionarea dosarului de dauna, in urma instrumentarii caruia a si achitat suma de 100.000 USD, cu titlu de despagubire iar pe de alta parte faptul ca intarzierea la plata pe care reclamanta o invoca a fost determinata de necesitatea completarii dosarului de dauna cu documente, suplimentarea se face abia dupa completarea dosarului cu toate documentele necesare.
In drept sunt invocate dispozitiile art. 115 – 118 Cod procedura civila.
In probatiune, parata a depus la dosar inscrisuri.
La data de 22.09.2009 reclamanta si-a restrans pretentiile cu suma de 303.340 lei, echivalentul a 100.000 USD achitati de parata S.C. U. A.S.A., renuntand la petitele 2 si 3 integral impotriva acestei parate si la petitul 6 partial, respectiv doar impotriva acestei parate.
Mai arata reclamanta ca nu sunt aplicabile dispozitiile art. 274 Cod procedura civila intrucat parata a fost pusa in intarziere.
Precizeaza ca isi mentine pretentiile impotriva paratei S.C. R.T. S.R.L. respectiv petitele 3,4 si 5 din actiune.
Prin intampinare, parata S.C. R. T. S.R.L a solicitat respingerea cererii reclamantei, aratand ca la data de 17.05.2008, dl. C. V., prepusul acesteia, a condus autotrenul cu nr. BV – 2512, BV – 2509. Dupa incarcarea marfii de la SC A. SA, ce trebuia transportata cu destinatia Suedia, soferul a parcat in vederea stationarii, pentru respectarea timpilor de odihna prevazuti de conventiile interne si internationale.
La scurt timp, cabina autotrenului a fost cuprinsa de flacari, incendiul fiind foarte violent si de mare intensitate astfel ca, desi s-a intervenit rapid, in prima faza de catre sofer, precum si ulterior prin serviciile specializate ISU Timis, masina a ars rapid, fara a mai putea fi stinsa sau salvata incarcatura, asa cum rezulta si din procesul verbal de interventie incheiat cu ocazia constatarii evenimentului nr. 84/17.05.2008.
Marfa care era in semiremorca si care a fost dispusa in urma incendiului, era asigurata Cargo de catre beneficiarul transportului SC A. SA la reclamanta, conform politei 50201/16.05.2008, astfel ca s-a achitat titularul politei suma de 234.025 Euro.
S.C. R. T. S.R.L avea o asigurare de tip CRM seria AV nr. 460677, cu valabilitate din data de 18.10.2007 si pana la data de 17.10.2008, pentru pagube cauzate marfii ca urmare a efectuarii transportului , in cuantum de 100.000 USD, la societatea SC U. A. SA Bucuresti.
S.C. R. T. S.R.L a avut o polita generala, valabila 1 an de zile, deoarece nu se intampla in mod frecvent sa transporte marfuri de valoare mai mare decat suma asigurata.
Din aceste motive, marfa a fost asigurata Cargo de catre beneficiarul transportului SC A. SA, care insa nu a informat-o pe S.C. R. T. S.R.L la comanda transportului de valoarea marfii si nu i-a solicitat sa prezinte o asigurare pentru diferenta de suma fata de asigurarea initiala de 100.000 USD.
Arata ca asiguratorul S.C. R. T. S.R.L a virat reclamantei suma pana la valoarea asigurarii.
Arata ca S.C. R. T. S.R.L a fost angajata pentru efectuarea transportului de catre casa de expeditii AB R. T., prin comanda nr. 2008.05.13 din data de 17.05.2008.
S.C. R.T.S.R.L a fost informata ca mai exista o polita de asigurare incheiata cu casa de expeditie AB R. T., situatie in care reclamanta nici nu a facut demersuri pentru a se indrepta impotriva acestei firme.
Pe fondul cauzei se arata ca S.C. R. T. S.R.L nu este vinovata de producerea incendiului, fiind vorba de un caz fortuit.
Asa cum rezulta din raportul de expertiza efectuat in cauza arata ca ne aflam in cazul unei autoaprinderi a caror origini au ramas necunoscute intrucat parata nu-si insuseste raportul mentionat aratand ca nu a fost citata la efectuarea raportului de expertiza, nu a avut posibilitatea sa isi exprime un punct de vedere sau sa aiba un expert consilier.
In drept sunt invocate prevederile art. 115, 274 Cod procedura civila si art. 1082, 1083 si 1156 Cod civil.
In probatiune, parata a depus la dosar inscrisuri.
Au fost depuse la dosar raspunsurile la interogatorii date de reclamanta si parata S.C. R. T. S.R.L.
La data de 23.02.2011 reclamanta a formulat cerere de chemare in garantie impotriva L. B. F. si AB R. T. A., solicitand obligarea acestora la plata sumei de 682.794,54 lei si a dobanzii legale calculata de la introducerea actiunii principale si pana la data achitarii debitelor, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca din probatoriu administrat in cauza a rezultat faptul ca pentru transportul efectuat de catre parata S.C. R. T. S.R.L la data de 17.05.2008 si care a pierit in urma unui incendiu produs la mijlocul de transport al acestui caraus, era incheiata la societatea de asigurare L. B. F. o polita cu numarul 4013168. Aceasta polita a fost incheiata de catre AB R. T. A. si cesionata in favoarea carausului.
Intrucat in urma demersurilor amiabile de recuperare a despagubirilor, cele doua societati chemate in garantie nu au raspuns, reclamanta a formulat prezenta cerere de chemare in garantie avand in vedere ca in materie de asigurare, asiguratorul nu plateste alaturi de altul si nici pentru altul , ci isi executa propria obligatie izvorata din contractul de asigurare.
Asadar, in speta suntem in prezenta a doua obligatii distinct, una intemeiata pe o fapta ilicita iar cealalta fundamentata pe raportul de garantie. Astfel raspunderea asiguratorului este privita ca o consecinta a unei chemari in garantie a sa, cu singura deosebire ca el poate fi obligat la plata in mod direct fata de reclamant.
Prin intampinare, chemata in garantie L. B. F. a solicitat respingerea cererii reclamantei, cu cheltuieli de judecata, invocand exceptia lipsei procedurii prealabile, aratand ca in prezenta cauza nu s-au respectat prevederile art. 109 alin. 2 Cod Procedura Civila care precizeaza ca sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile.
in acelasi sens au fost invocate si dispozitiile art. 7201 care prevad obligativitatea procedurii prealabile in cazul cererilor in materie comerciala evaluabile in bani.
Astfel cum rezulta din art. 61, alin. 1 Cod Procedura Civila, cererea formulata de reclamanta, prin care isi largeste cadrul procesual si impotriva acestei societati, trebuie sa imbrace forma unei veritabile cereri de chemare in judecata.
Pentru ca priveste o cerinta pentru declansarea procedurii judiciare, deci pentru sesizarea instantei, exceptia lipsei procedurii prealabile se adauga celorlalte conditii de exercitiu ale actiunii ca o conditie speciala.
Arata ca exceptia lipsei procedurii prealabile este o exceptie peremptorie si dirimanta pentru ca admiterea acesteia atrage respingerea actiunii dar si absoluta, pentru ca norma care o reglementeaza este imperativa „... inainte de introducerea cererii de chemare in judecata...".
Caracterul imperativ al normei care reglementeaza procedura prealabila decurge si din interesul ocrotit, legiuitorul nelasand la latitudinea partii interesate sau a ambelor parti daca efectueaza sau nu procedura prealabila, ci a conditionat sesizarea instantei de indeplinirea ei.
Intrucat reclamanta a invocat in aparare faptul ca cererea de chemare in garantie a acestei societati a rezultat din probatoriul administrat apreciaza ca nu poate retine aceasta aparare intrucat inca din procedura concilierii indeplinita de reclamanta cu parata S.C R. T. S.R.L., carausul a invederat ca ar exista o polita de asigurare suplimentara la polita de asigurare CMR incheiata cu asiguratorul U.A. S.A.
In sustinerea considerentelor de mai sus se solicita a fi avut in vedere Procesul Verbal de Conciliere incheiat de reclamanta impreuna cu carausul parat aflat la fila 59, volumul I, prin care i se aduce la cunostinta existenta unei polite de asigurare tip CMR incheiata de casa de expeditii AB R. T. (paragraful 4).
Mai mult decat atat procedura prealabila putea fi indeplinita de reclamanta in
intervalul cuprins intre: introducerea in cauza a L. B. F. care a fost dispusa prin incheierea datata 28.03.2011 si urmatorul termen de judecata acordat la 06.06.2011 sau termenul din 07.11.2011 la care actiunea a fost repusa pe rol si pana la urmatorul termen de judecata stabilit pentru 16.01.2012, apreciind ca 2 luni si o saptamana ar fi fost mai mult decat suficient reclamantei sa indeplineasca procedura prealabila cu aceasta societate, sau 07.04.2010 cand L. B. F. si-a precizat pozitia la o adresa a reclamantei (fila nr. 58-59, Volumul II) si pana la data formularii cererii de garantie 23.02.2011 (fila nr. 76, Volumul II).
Pe cale de consecinta, reclamanta ar fi trebuit sa faca diligentele necesare in vederea indeplinirii procedurii prealabile prevazute imperativ de art. 7201 atat cu casa de expeditii AB R. T. cat si cu L. B. F..
In concluzie, in cauza de fata, chemarea in judecata a L. B. F. s-a formulat fara ca in prealabil sa se fi indeplinit procedura obligatorie a concilierii instituita si reglementata de art. 109 alin. 2 si art. 7201 si urm. Cod Procedura Civila.
Pentru toate aceste considerente enuntate mai sus s-a solicitat admiterea exceptiei lipsei procedurii prealabile si totodata respingerea actiunii impotriva L. B. F., ca inadmisibila intrucat lipseste o conditie de exercitiu a actiunii.
A fost invocata si exceptia netimbrarii cererii solicitand respingerea cererii formulate de reclamanta impotriva L.B. F. ca netimbrata.
Cererea de chemare in garantie (fila 76, Volumul II) a L. B. F. dupa cum a fost formulata si intemeiata de reclamanta pe dispozitiile art. 62 alin. 2 Cod Procedura Civila nu este timbrata in conformitate cu art. 2, alin. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
De asemenea, incident in cadrul sustinerilor destinate acestei exceptii sunt si dispozitiile art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru care prevede ca „cererile reconventionale, cererile de interventie si de chemare in garantie se taxeaza dupa regulile aplicabile cererii sau actiunii principale."
Chiar daca cererea formulata de reclamanta este denumita „precizare a cererii de chemare in judecata" apreciaza ca aceasta este o veritabila cerere de chemare in garantie avand in vedere temeiul juridic invocat insasi de reclamanta respectiv art. 61, alin. 2, art. 62 si art. 63 Cod Procedura Civila precum si faptul potrivit caruia chiar reclamanta in motivele acestei cereri mentioneaza „intrucat in urma demersurilor amiabile de recuperare a despagubirilor, cele doua societati chemate in garantie nu au raspuns, am formulat prezenta cerere de chemare in garantie
In ceea ce priveste sustinerea reclamantei sus mentionata in cadrul paragrafului b), pe care o gasim in primul rand, reflectand o redundanta acuta este in al doilea rand si neadevarata, datorita imprejurarii in care la dosarul cauzei la fila nr. 58-59, Volumul II se regaseste raspunsul datat 07.04.2010 emis de L.B.F.la o adresa ce i-a parvenit de la reclamanta.
Pe acest crenel de observatie, avand in vedere dispozitiile art. 61, alin. 2, art. 62 si art. 63 Cod Procedura Civila pe care reclamanta si-a intemeiat cererea denumita „precizare a cererii de chemare in judecata" apreciaza ca trebuie calificata ca o cerere de chemare in garantie si trebuie timbrata in consecinta.
Fata de cererea precizatoare a cererii de chemare in judecata, care este in fapt o cerere de chemare in garantie formulata de reclamanta a fost invocata si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, solicitand admiterea acesteia si respingerea cererii ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara legitimare procesuala.
In acceptiunea chematei in garantie, pentru a avea calitate procesuala pasiva reclamanta ar trebuie sa faca dovada in ceea ce o priveste, a capacitatii de exercitiu, a capacitatii juridice procesuale si a interesului sau legitim, personal, nascut si actual.
Se ridica problema legitimarii procesuale intrucat nu se contesta ca reclamantului ii este atribuit dreptul de a chema in garantie dar L.B.F.ar trebui sa raspunda numai in cazul in care reclamanta ar cadea in pretentii iar reclamanta nu poate cadea in pretentii decat daca in prealabil i se respinge actiunea fata de parati.
Apreciaza ca, legitimarea procesuala o poate detine dar numai in calitate de parata alaturi de carausul parat, casa de expeditii parata si L.B.F.in calitate de asigurator al paratei casa de expeditii.
De asemenea pentru a avea calitate juridica procesuala pasiva L.B.F.ar fi trebuit chemata in garantie de paratul caraus pentru ca in imprejurarea in care ar fi cazut in pretentii fata de reclamant, plata despagubirilor urma sa fie platita de catre chemata in garantie in baza raporturilor juridice contractuale nascute din polita de asigurare.
Practic, prin chemarea in garantie a L.B.F.de catre reclamanta, „reclamanta s-a subrogat in drepturile paratului".
In concluzie pentru a raspunde in calitate de chemata in garantie in fata reclamantului caruia i s-a respins actiunea in contradictoriu cu paratii cazand in pretentii, se impune necesitatea unui raport juridic existent intre L.B.F.si reclamant, raport juridic care nu exista.
De asemenea, a fost invocata si exceptia tardivitatii modificarii cererii de chemare in judecata, solicitand respingerea cererii precizatoare prin care L.B.F.a fost introdusa in cauza, ca tardiv formulata.
Aceasta exceptie a fost invocata ca urmare a calificarii date cererii prin care L.B.F.a fost introdusa in cauza prin incheierea din data de 28.03.2011.
Apreciaza ca cererea formulata de reclamanta nu poate fi calificata ca o cerere precizatoare ci este indubitabil o veritabila cerere modificatoare a actiunii principale ce face obiectul prezentei cauze.
Potrivit dispozitiilor art. 132, alin. 1 Cod Procedura Civila coroborat cu prevederile art. 134 Cod Procedura Civila apreciaza ca cererea modificatoare a actiunii principale (prin care a fost introdusa in cauza L.B.F.) este tardiv formulata avand in vedere ca prima zi de infatisare este consumata, stadiu procesual aflandu-se dupa administrarea probatoriului.
Pe fondul cauzei se solicita respingerea tuturor capetelor cererii de chemare in judecata ca neintemeiate si nefondate.
Arata ca intre asiguratul reclamantei, S.C. A. S.A. si
parata S.C. R. T. S.R.L. au intervenit si s-au incheiat contractele de transport nr. 0002773/16.05.2008 (fila nr. 17, Volumul I), 0002771/16.05.2088 (fila nr. 19, Volumul I) si 0002691/16.05.2008 (fila nr. 21, Volumul I).
Actiunea este promovata de asiguratorul marfurilor care in urma producerii evenimentului asigurat, respectiv incendiului produs, a despagubit proprietarul marfurilor in persoana S.C. A. S.A. in drepturile caruia s-a subrogat.
In baza scrisorilor de transport international mai sus mentionate, incheiate la ordinul S.C. A. S.A. carausul parat trebuia sa transporte contoare electronice in greutate bruta totala de 5.454 kg, din Romania cu destinatia Suedia.
Ca o concluzie arata ca dreptul la despagubiri izvoraste din contractele de transport international ca urmare pierderii totale a marfurilor din culpa transportatorului.
In urma acoperirii despagubirilor asiguratului reprezentate de avarierea marfurilor in virtutea raporturilor de asigurare, reclamanta S.C. A. T. A. S.A. s-a subrogat in drepturile proprietarului marfurilor.
Despagubirile s-au acordat in virtutea raportului de asigurare existent intre proprietarul marfurilor si asiguratorul acestuia catre reclamanta din prezenta cauza, iar drepturile in care s-a subrogat reclamanta sunt drepturile detinute de proprietarul marfurilor in baza contractelor de transport/scrisorilor de transport CMR sus mentionate.
In consecinta, a fost invocata in aparare Conventia din 19.05.1956 referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR, care potrivit art. 1, pct. 1 prevede ca:
„Prezenta Conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cand locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in tari diferite dintre care cel putin una este tara contractanta independent de nationalitatea participantilor la contract."
Arata ca si Romania si Suedia au ratificat Conventia CMR motiv pentru care prevederile acesteia isi gasesc aplicabilitatea.
Deplina aplicabilitate in prezenta cauza este asigurata si de art. 11 intitulat „Dreptul international si dreptul intern" din Constitutia Romaniei care prevede:
„(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."
Conventia din 19.05.1956 „referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR" a fost ratificata de Romania prin Decretul nr. 451/1972 si modificata de Protocolul din 05.07.1978 „la Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR".
Conventia CMR asa cum a fost modificata, respectiv Articolul 23 prevede ca:
„2. Cand, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, este pusa in sarcina transportatorului o despagubire pentru pierderea totala sau partiala a marfii, aceasta despagubire este calculata dupa valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia pentru transport.
Valoarea marfii este determinata pe baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza pretului curent a pietei, sau, in lipsa amandurora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de acelasi fel si de aceeasi calitate.
Totusi, despagubirea nu poate depasi 8,33 unitati de cont pe kg de greutate bruta lipsa."
In concluzie dispozitiile invocate respectiv art. 23 pct. 3 si art. 25 din Conventia CMR limiteaza raspunderea carausului la 8,33 DST (drepturi speciale de tragere sau unitati de cont) pe kilogram de greutate bruta.
Arata ca valoarea limitata a despagubirilor pe care le datoreaza carausul parat si asiguratorul acestuia in conformitate cu prevederile sus invocate avand in vedere cursul BNR din data producerii avarierii respectiv 17.05.2008 la care 1 DST = 3,8252 lei este urmatoarea 5.454 kg greutate bruta x 8,33 DST x 3,8252 = 173.785,80 lei
Suma rezultata respectiv de 173.785,80 lei convertita pe baza cursului BNR 1 USD = 2,3615 lei, de asemenea din data de 17.05.2008 este egala cu suma de 73.591 USD.
Pe cale de consecinta valoarea limitata a despagubirilor la care poate fi obligat transportatorul ca urmare a avarierii marfurilor si la care este indreptatita reclamanta ca urmare a despagubirii asiguratului sau, este in total de 73.591 USD.
Avand in vedere plata sumei de 100.000 USD efectuata de asiguratorul CMR al carausului parat (fila nr. 79 Volumul I ) catre reclamanta, apreciaza ca S.C. A.T.ASIGURARI S.A. a fost despagubita cu o suma care depaseste cu mult limita maxima la care era indreptatita s-o incaseze, iar in consecinta actiunea trebuie respinsa ca neintemeiata deoarece a ramas fara obiect.
In cererea de chemare in garantie (fila 76, Volumul II) formulata si intitulata de reclamanta „precizare a cererii de chemare in judecata" se mentioneaza in argumentatie ca polita cu nr. 4013168 emisa de L.B.F.in favoarea casei de expeditie AB R. T. a fost cesionata in favoarea carausului parat.
Apreciaza ca acesta afirmatie este determinata de adresa emisa de „Societatea de transport si logistica" catre carausul parat prin care AB R. T. este de acord sa succesioneze polita de asigurare nr. 4013168 emisa de catre L.B.F..
Apreciaza ca asiguratul L.B.F.nu are dreptul de a cesiona (daca aceasta a vrut sa insemne folosirea expresiei „succesiona") catre terte persoane polita sa de asigurare nr. 4013168 emisa de catre L.B.F..
In al doilea rand polita de asigurare nr. 4013168, opereaza si acopera prejudiciile suferite sau cauzate strict de asiguratul L.B.F.catre „Societatea de transport si logistica" AB Romania Transport.
In al treilea rand contractul de asigurare nu poate fi cesionat, conform clauzelor contractuale si chiar daca s-ar permite L.B.F., emitenta a politei trebuia sa isi exprime acordul in ceea ce priveste cesiunea.
La fila nr. 58 din Volumul 2 se afla raspunsul L.B.F.07.04.2010 la reclamatia ce i-a fost expediata de reclamanta iar raspunsul a fost clar:
„Este prima data cand auzim despre acest incident si despre R. T.. Cu informatiile pe care le avem, suntem nevoiti sa refuzam orice responsabilitate in legatura cu aceasta reclamatie...".
Atat la nivel practic cat si teoretic L.B.F.nu poate prelua sub asigurare toti carausii cu care colaboreaza asiguratul acesteia intrucat nu are cunostinta de mijloacele de transport folosite de acestia si automat de rata de probabilitate in producerea unui eveniment asigurat.
Pe de alta parte o cesiune ca sa poata opera mai poate presupune un contract de cesiune iar pentru validitatea acestuia trebuia sa fie intocmit intre trei parti asigurat, asigurator si carausul parat.
In concluzie, asiguratului L.B.F.ii este interzisa cesionarea politei iar imprejurarea ca transportatorul parat obtine la 04.12.2009 adresa de la asiguratul L.B.F.prin care implica polita de asigurare pe care o detine nu poate avea ca efect atragerea raspunderii contractuale a acestei societati.
In drept sunt invocate dispozitiile art. 115 si art. 274 alin. 1 Cod Procedura Civila si prevederile Conventiei datata 19.05.1956 referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR).
A fost depusa intampinare si de catre chemata in garantie AB R. T. A.invocandu-se respingerea precizarii de actiune a reclamantei ca tardiv formulata si exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, solicitandu-se si cheltuieli de judecata.
In motivarea intampinarii se arata ca prin actiunea formulata la data de 17.09.2009 reclamanta a chemat in judecata S.C. U. A.S.A si S.C. R. T. S.A. solicitand instantei ca prin hotararea ce urmeaza a o pronunta sa „oblige parata S.C. U.A.S.A. la plata sumei de 303.340 lei echivalentul sumei de 100.000 USD la data formularii actiuni, cu titlu de regres pentru daune achitate; sa oblige parata S.C. U.A.S.A. la plata dobanzii legale calculate de la data introducerii actiunii si pana la plata debitului conf. art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 Cod comercial; sa oblige parata S.C. R.T.S.R.L. la plata sumei de 682.794,54 lei cu titlu de regres, diferenta dintre cuantumul prejudiciului cauzat, 986.134,54 lei (echivalentul a 234.025 Euro la data platii) si cuantumul prejudiciului acoperit prin asigurarea C.M.R. incheiata la parata U. S.A. in cuantum de 303.340 lei (echivalentul a 100.000 USD); sa oblige parata S.C. R.T.S.R.L. la plata dobanzii legale calculate de la data introducerii actiunii si pana la plata debitului conf. art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 Cod comercial; si obligarea ambelor parate la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu desfasurarea procesului.
In subsidiar, reclamanta a solicitat instantei obligarea paratei S.C. R.T.S.R.L. la plata intregului prejudiciu cauzat, plata dobanzii legale si a cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezenta cauza.
La termenul de judecata din data de 22.09.2009, in temeiul art. 132 alin. (2) Cod procedura civila, reclamanta si-a precizat actiunea reducandu-si catimea pretentiilor pana la concurenta sumei de 682.794,54 lei ca urmare a incasarii sumei de 303.340 lei (echivalentul a 100.000 USD) de la parata S.C U.A.SA, renuntand astfel la petitele nr. 2 si 3 integral si partial la petitul nr. 6 impotriva paratei S.C. U.A.S.A.
La termenul de judecata din data de 28.03.2011. reclamanta si-a precizat din nou actiunea introductiva de instanta invederand ca intelege a-si valorifica pretentiile in contradictoriu cu AB R.T.A.in calitate de asigurat al politei de asigurare nr. 4013168 si cesionar al acesteia in favoarea paratei S.C. R.T.S.R.L. si impotriva Societatii de Asigurare L.B.F.in calitate de asigurator,emitent al politei mai sus mentionate.
Conform dispozitiilor art. 132 alin. (1) Cod procedura civila, reclamantul isi poate intregi sau modifica cererea pana la primul termen de judecata, regula de la care legiuitorul a statuat in mod limitativ prin dispozitiile alin.(2) faptul ca cererea nu se considera modificata decat atunci cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii, cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii, cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit sau atunci cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.
Prin urmare, in raport de modificarea paratilor, deci a cadrului procesual, cu care reclamanta intelege sa se judece - situatie ce nu se circumscrie cazurilor limitative prevazute de art. 137 alin.(2) Cod procedura civila - si in raport de data la care aceasta a inteles a-si modifica actiunea in regres, se solicita sa constate tardivitatea formularii acesteia.
In subsidiarul exceptiei de tardivitate a precizarii actiunii, a fost invocata exceptia de prematuritate a formularii cererii de chemare in judecata a AB R.T.A.in raport de dispozitiile art. 109 ind. 1 alin. (2) coroborat cu dispozitiile art. 720 ind. 1 alin.(1) Cod procedura civila si ale art. 56 Cod comercial (text de lege in vigoare la data precizarii actiunii1), dispozitii potrivit carora sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta.
Astfel, desi actiunea dedusa judecatii are caracterul unei actiuni in regres intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania (in forma in vigoare la data producerii pagubelor si data despagubirii), in conformitate cu dispozitiile art. 56 Cod comercial (de asemenea in vigoare la data precizarii actiunii), daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, iar potrivit dispozitiilor art. 720 ind. 1 alin.(1) Cod procedura civila, in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa.
Fata de dispozitiile legale mai sus mentionate, se solicita a se observa faptul ca prin cererea introductiva de instanta, reclamanta mentioneaza faptul ca a incercat concilierea prealabila a litigiului numai in raport cu paratele initiale, in speta cu S.C. U.A.SA si S.C. R.T.S.R.L., la dosarul cauzei nefiind administrata nici o dovada din care sa rezulte ca anterior formularii prezentei precizari de actiune, reclamanta ar fi procedat la indeplinirea procedurii prevazute de dispozitiile art.720 ind. 1 si urm. Cod procedura civila.
A fost invocata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei societati aratandu-se ca conform dispozitiilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 in forma in vigoare la data producerii pagubei, asiguratorul se subroga in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei [...] iar in cazul in care in era in vigoare o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de vehicule si impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, conform art. 54.
Prin urmare, avand in vedere atat textul de lege mai sus invocat cat si Procesul - verbal de interventie seria 0000164 avand nr. 84 din data de 17.05.2008 incheiat de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta « Banat» al Judetului Timis si Raportul de expertiza tehnica extrajudiciara - Procese pirogene - incendii intocmit la data de 21 iulie 2008 in cadrul dosarului de dauna nr. 08/181/00001/BO/MCI al A. T., din care rezulta ca, culpa exclusiva pentru producerea incendiului si in mod direct a pagubei, revine paratei S.C. R.T.S.R.L., reclamanta ar fi trebuit sa-si valorifice pretentiile rezultate din diferenta dintre valoarea prejudiciului si suma acoperita prin asigurarea de raspundere, in mod exclusiv de la aceasta societate.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantei potrivit careia AB R.T.A.ar fi incheiat cu parata Societatea de Asigurare L.B.F.polita de asigurare nr. 4013168 pentru transportul in cauza, si pe care ulterior producerii accidentului ar fi cesionat-o catre S.C. R.T.S.R.L., arata ca aceasta nu corespunde realitatii si este de natura a induce in eroare instanta de judecata.
Astfel, arata ca Polita de asigurare nr. 4013168 incheiata de AB R.T.A.la parata Societatea de Asigurare L. B. & F., este o asigurare incheiata cu scopul acoperirii riscurilor la care este supusa in general AB R. T. A., si pentru acoperirea pagubelor produse acesteia sau in mod exclusiv de catre aceasta tertilor, motiv pentru care in speta dedusa judecatii nu sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 136/1995 potrivit carora, in cazul existentei mai multor asigurari incheiate pentru acelasi bun, fiecare asigurator este obligat la plata proportional cu suma asigurata si pana la concurenta acesteia, si nici nu au fost indeplinite conditiile alin. (2) din acelasi articol, potrivit caruia, in cazul existentei a mai multor asigurari pentru acelasi bun, asiguratul este obligat sa declare existenta altor asigurari atat la incheierea contractului de asigurare, cat si pe parcursul executarii acestuia.
Mai mult, polita de asigurare mai sus identificata nu a fost cesionata catre parata S.C. R.T.S.R.L., iar adresa emisa la data de 04 octombrie 20102 pe care a fost aplicata stampila AB R.T.A.nu poate produce efectele juridice ale unei cesiuni, atat pentru faptul ca aceasta a fost emisa, semnata si stampilata de catre o persoana fara drept in a angaja AB R.T.A.fata de terti cat si pentru faptul ca nu sunt intrunite conditiile necesare pentru operarea cesiunii, conditii prevazute de dispozitiile art. 1391-1398 si art. 1402 - 1404 Cod civil si nici conditiile impuse de dispozitiile art. 1107 Cod civil pentru subrogatia conventionala.
In ceea ce priveste lipsa valabilitatii adresei de « succesionare a politei de asigurare » nr. 4013168 incheiata de AB R.T.A.la parata Societatea de Asigurare L. B. & F., se arata ca eliberarea si semnarea acestei adrese a fost facuta cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la persoanele ce pot angaja in mod valabil societatea si fara a exista in prealabil un acord al consiliului de administratie al societatii in ceea ce priveste aceasta operatiune.
Astfel, in conformitate cu Certificatul de inregistrare seria 4787267 emis de Oficiul de inregistrare a Companiilor Suedeze, consiliul de administratie al acestei companii este compus din Director General – N. C. D. si Director Adjunct – N. J. L. U., acestea fiind singurele persoane imputernicite a semna in numele companiei.
Avand in vedere faptul ca aceasta adresa, astfel cum s-a mentionat a fost emisa abia la data de 04 octombrie 2010, deci la aproximativ 2 ani si cinci de la data producerii incidentului generator de pagube din culpa S.C. R.T.S.R.L si la mai bine de 1 an si 3 luni de la data inregistrarii pe rolul instantei a acestui litigiu, este evident faptul ca parata S.C. R.T.S.R.L., in mod abuziv a solicitat si obtinut eliberarea acesteia de la o persoana ce nu avea calitatea de a angaja societatea.
Mai mult, astfel cum se poate observa din copia biletului de avion emis la data de 20.09.2010, rezulta indubitabil faptul ca la data de 04 octombrie 2010 - data la care in mod abuziv S.C. R.T.S.R.L. a obtinut aceasta adresa - reprezentantul legal al societatii - Director General N. C. D., nu se afla la societate, intoarcerea acestuia in Suedia avand loc in fapt la data de 05 octombrie 2010.
Arata ca AB R.T.A.prin reprezentantul sau legal a luat cunostinta de existenta acestei adrese la data efectuarii procedurilor de citare in prezenta cauza.
Chiar si in ipoteza in care instanta ar aprecia ca adresa de « succesionare a politei de asigurare » este valabil eliberata, se solicita sa se constate faptul ca aceasta, astfel cum anterior s-a mentionat nu poate produce efectele juridice ale unei cesiuni sau a unei subrogatii conventionale, nefiind intrunite conditiile impuse de lege in acest sens.
Astfel, in ceea ce priveste cesiunea, conform dispozitiilor legale in materie, aceasta este definita ca fiind contractul prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane, iar pentru valabilitatea acesteia se cer a fi intrunite urmatoarele conditii cumulative:
- sa indeplineasca toate conditiile de validitate ale unui contract referitoare la: consimtamant obiect, capacitate si cauza:
- pentru opozabilitate fata de terti, cesiunea trebuie sa fie notificata debitorului sau sa fie acceptata de debitor printr-un act in forma autentica.
In ceea ce priveste conditia referitoare la notificarea debitorului cedat sau acceptarea cesiunii de catre acesta printr-un act in forma autentica, arata ca aceasta conditie nu a fost niciodata indeplinita, intrucat pe de o parte, astfel cum s-a aratat, reprezentantul legal al societatii nu avea cunostinta de existenta acestei adrese, iar pe de alta parte, persoana ce a eliberat adresa in cauza nu putea proceda la notificarea debitorului cedat - parata Societatea de Asigurare L.B.F.- intrucat nu era in drept a emite astfel de acte.
Mai mult decat atat, S.C. R. T. A.B. nu putea proceda la cesiunea politei in vederea acoperirii unui prejudiciu in conditiile in care termenul pentru comunicarea incidentului fusese cu mult timp depasit.
In raport de acest aspect si avand in vedere faptul ca fata de terti cesiunea si produce efectele numai de ia data notificarii sau a acceptarii cesiunii de catre debitor (Societatea de Asigurare L. B. & F.), apreciaza ca adresa sus amintita - sub rezerva acceptarii acesteia ca valabila - in lipsa notificarii catre debitorul cedat, nu poate produce efectele unei cesiuni.
De asemenea, apreciaza ca in speta de fata, nu poate fi retinut ca intre R. T. A.B, parata S.C. R.T.S.R.L. si Societatea de Asigurare L.B.F.ar fi intervenit o subrogatie legala sau conventionala consimtita de creditor in sensul dispozitiilor art. 1107 Cod civil avand in vedere ca nici pentru aceasta operatiune juridica nu au fost indeplinite conditiile legale.
In ceea ce priveste subrogatia legala, aceasta opereaza conform dispozitiilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, insa conform textului de lege asiguratorul (reclamanta in prezenta cauza) se subroga in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei - in speta a S.C. R.T.S.R.L., si in nici un caz, nu se poate indrepta impotriva R. T. A.B care are calitatea de tert in raport cu acestea.
In ceea ce priveste subrogatia conventionala consimtita de creditor, pentru a opera in cauza, aceasta ar fi trebuit sa indeplineasca urmatoarele conditii conform art. 1107 alin. (1) Cod civil:
- sa se produca concomitent cu plata;
- sa fie expresa;
- chitanta sa aiba data certa.
Fata de toate aspectele mai sus mentionate, apreciaza ca cesiunea politei de asigurare nr. 4013168 incheiata la parata Societatea de Asigurare L. B. & F., catre S.C. R.T.S.R.L. nu a avut loc si prin urmare, in speta de fata, AB R.T.A.este lipsita de capacitate procesuala pasiva, motiv pentru care se solicita instantei respingerea cererii indreptate impotriva acesteia ca neintemeiata.
Prin nota de sedinta din data de 01.032012 chemata in garantie L.B.F.AB a invocat exceptia de necompetenta generala a instantelor romane, in temeiul punctului 12 din conditiile generale ale politei de asigurare nr. 40131168.
Aceeasi exceptie a fost invocata la data de 02.03.2012 si de cea de-a doua chemata in garantie.
La termenul de judecata din data de 05.03.2012 instanta a ramas in pronuntare asupra exceptiei de netimbrare a cererilor de chemare in garantie.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Cu privire la exceptia de netimbrare a cererilor de chemare in garantie formulate de reclamanta, instanta retine ca desi la termenul de judecata din data de 30.01.2012 reclamantei i-a fost pusa in vedere de catre instanta obligatia achitarii taxei judiciare de timbru de 10938,95 lei si a timbrului judiciar de 5 lei aferente cererilor de chemare in garantie, la termenul de judecata din data de 05.03.2012 reclamanta, prin aparator a precizat ca nu intelege sa achite respectiva taxa.
Intr-o atare situatie sunt aplicabile dispozitiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 si ale art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, exceptia de netimbrare urmeaza a fi admisa iar cererile de chemare in garantie anulate ca netimbrata.
Reclamanta, fiind in culpa procesuala, urmeaza a fi obligata si la plata cheltuielilor de judecata efectuate in proces de chematele in garantie, potrivit dovezilor depuse la dosar (vol. III).
Comunicarea de catre chemata in garantie AB R.T.A.catre parata SC R.T. SRL a unui inscris din care rezulta ca era incheiata o polita de asigurare suplimentara si ca aceasta era cesionata si faptul ca, ulterior, chemata in garantie s-ar fi dezis de aceasta, nu are legatura si nu influenteaza cheltuielile de judecata efectuate in prezentul proces de catre chemata in garantie, iar acest aspect ar fi putut fi analizat doar in conditiile in care reclamanta ar fi inteles sa timbreze cerere de chemare in garantie formulata inclusiv impotriva AB R T. A., aceeasi fiind situatia si in legatura cu asiguratorul acestei societati. Doar in conditiile achitarii taxei de timbru si a timbrului judiciar s-ar fi putut analiza raporturile juridice in care erau implicate chematele in garantie si aceasta doar in situatia in care instanta romana se declara competenta sa solutioneze cererile de chemare in garantie.
Or, se observa ca abia dupa ce chematele in garantie au invocat exceptia de necompetenta generala a instantelor romane reclamanta a declarat ca nu intelege sa timbreze chemarile in garantie.
Pe fondul cererii de chemare in judecata, instanta retine ca la data de 17.05.2008, conform procesului verbal de interventie a pompierilor nr. 84/17.05.2008 incheiat de catre ISU Timis si a declaratiei conducatorului autotrenului C. V., acesta din urma a condus autotrenul cu nr. de inmatriculare BV – 2512 cu semiremorca BV – 2509 dupa ce a incarcat marfa de la sediul asiguratului reclamantei SC A. SA Timisoara, in valoare totala de 234.025 Euro, cu destinatia Suedia, iar dupa incarcare a parcat autotrenul in incinta parcarii unui supermarket.
La scurt timp, cabina autotrenului a fost cuprinsa de flacari, incendiul manifestandu-se foarte violent si cuprinzand si semiremorca autotrenului, ocazie cu care marfa transportata a fost avariata integral.
Deoarece, la data producerii evenimentului, pentru marfa transportata, proprietatea SC A. SA Timisoara era incheiata la societatea reclamanta o polita de asigurare Cargo nr. 5020176/16.05.2008, contravaloarea daunei provocata asiguratului reclamantei, conform procesului verbal de constatare a daunei a fost achitata acesteia, de catre societatea reclamanta.
Intrucat pentru autotrenul cu nr. de inmatriculare BV – 2512 cu semiremorca BV – 2509 utilizator, SC R. T. SRL la data producerii evenimentului era incheiata o asigurare tip CMR, la SC U. A. SA, seria AV nr. 460677, ce acoperea prejudicii cauzate marfii din vina transportatorului, in temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995, reclamanta se subroga in limitele indemnizatiei platite, in toate drepturile asiguratului, fata de cei raspunzatori de producerea daunei, respectiv fata de SC U. A. SA in limitele politei de asigurare CMR, iar pentru diferenta, fata de transportator.
La data de 24.02.2009 reclamanta a invitat la concilierea prevazuta de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila, pe parata R.T.SRL care a dat curs invitatiei, s-a prezentat la sediul societatii reclamantei, invederand faptul ca societatea are incheiata respectiva asigurare CMR si ca nu este de acord sa achite diferenta de despagubire intrucat pentru aceasta diferenta ar fi incheiata o alta asigurare pe care insa nu a mai comunicat-o.
La data de 26.03.2007 reclamanta a transmis pentru rezolvare pe cale amiabila intreaga documentatie la SC U. SA.
La data de 09.04.2007 parata SC U. SA a emis obiectiuni prin care au fost solicitate o serie de documente in vederea achitarii despagubirilor.
La data de 02.06.2009 cu adresa nr. 7097 reclamanta a comunicat paratei parte din documentatia solicitata, raspunzandu-i totodata ca nu poate onora celelalte cereri intrucat nu este in posesia documentelor solicitate, nu are nici o calitate de a solicita respectivele documente de la terti si nu in ultimul rand faptul ca documentele comunicate sunt suficiente pentru plata daunei.
Prin aceeasi adresa a fost invitata parata la concilierea prevazuta de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila.
La data de 12.08.2009 parata S.C. U. S.A. a virat in contul reclamantei suma de 100.000 USD, corespunzator sumei de 303.340 lei.
Tinand seama de data efectuarii platii de mai sus de catre parata S.C. U. Asigurari S.A., aceasta urmeaza a fi obligata la plata catre reclamanta a dobanzii legale aferente sumei de 303.340 lei, calculata de la data introducerii actiunii si pana la data platii indicata mai sus, conform art. 43 Cod comercial.
Pentru diferenta dintre cuantumul prejudiciului cauzat, respectiv pentru suma de 682.794,54 lei, raspunderea revine, in temeiul art. 998 – 999 Cod civil, carausului, respectiv paratei SC R.T.SRL, la aceasta suma adaugandu-sem, conform art. 43 Cod comercial, dobanda legala calculata de la data de 18.05.2008, a platii despagubirilor facuta de reclamanta catre asiguratul SC A. Timisoara SA, pana la data platii efective, instanta retinand ca marfa a fost distrusa in momentul in care se afla in paza juridica si materiala a paratei SC R.T.SRL.
Existenta politei de asigurare incheiata de casa de expeditie AB R. T. nu exonereaza parata SC R.T.SRL de plata despagubirilor de mai sus cata vreme reclamanta este cea care decide impotriva cui intelege sa actioneze in justitie pentru recuperarea prejudiciului, existand posibilitatea ca parata SC R.T.SRL sa solicite, la randul sau, acoperirea prejudiciului prin actionarea celei de-a doua polite de asigurare.
In temeiul art. 274 Cod procedura civila, paratele vor fi obligate si la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta, insa doar in masura pretentiilor admise si fara a se lua in considerare cheltuielile cauzate din culpa reclamantei, respectiv taxele achitate pentru cererea de repunere pe rol.
De asemenea, in aceste cheltuieli de judecata nu vor fi incluse cheltuielile pe care reclamanta a fost obligata sa le plateasca chematelor in garantie, culpa felului in care reclamanta a inteles sa gestioneze, din punctul de vedere al formularii cererilor de chemare in garantie, procesul, apartinand acesteia din urma.
Avand in vedere argumentele mentionate,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELEL LEGII
HOTARASTE
Admite exceptia de netimbrare a cererilor de chemare in garantie.
Anuleaza cererile de chemare in garantie formulate de reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti, cu sediul in Brasov, C. B., nr. 10 B, jud. Brasov, in contradictoriu cu chematele in garantie L.B.F.AB, cu sediul ales in Bucuresti, C. D., nr. 103-105, etaj 5, sector1 si AB R. T. A., cu sediul ales in Bucuresti, str. D.O., nr. 51, ap. 1, sector 2, ca netimbrate.
Obliga reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti la plata catre chemata in garantie L.B.F.AB a sumei de 17.583 Euro echivalent in lei la cursul BNR la data platii efective, precum si a sumei de 14.880 lei catre chemata in garantie AB R. T.A., cu titlu de cheltuieli de judecata.
Admite cererea formulata de reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti in contradictoriu cu parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti, cu sediul ales in Brasov, bd. M. K., nr. 17, bl. C4, jud. Brasov, astfel cum a fost precizata.
Obliga parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti la plata catre reclamanta a dobanzii legale aferente sumei de 303.340 lei calculata de la data introducerii actiunii, 17.07.2009 si pana la data platii primei de asigurare, 12.08.2009.
Admite cererea formulata de reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti in contradictoriu cu parata S.C. R.T.S.R.L., cu sediul in Brasov, str. S., nr. 6, ap. 43, jud. Brasov.
Obliga parata S.C. R.T.S.R.L. la plata catre reclamanta a sumei de 682.794,54 lei, la care se adauga dobanda legala calculata de la data de 18.06.2008, pana la data platii efective.
Obliga parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti la plata catr
Incadrarea juridica data faptelor de producere de produse accizabile ce intra sub incidenta regimului de antrepozitare in afara unui antrepozit fiscal - Sentinta penala nr. 67 din data de 06.05.2014
Inadmisibilitatea aplicarii dispozitiilor O.U.G. nr.51/1998 si 95/2003, referitoare la valorificarea creantelor bugetare preluate de A.V.A.S., in cadrul procedurii de reorganizare si lichidare judiciara - Decizie nr. 110/R din data de 02.03.2006
Cerere de autorizare a comitetului creditorilor de a introduce actiunea in anularea actelor frauduloase-art.62 din Legea nr.64/l995. Titularul cererii si termenul de formulare a cererii. - Decizie nr. 52/R din data de 07.02.2006
Propunere arestare preventiva – respingere - Sentinta penala nr. I N C H E I E R E A NR. 4 din data de 30.01.2013
Esalonare amenda penala art. 425 alin.2 din Codul de procedura penala - Sentinta penala nr. 93/S din data de 28.03.2012
REVIZUIRE, ART. 3201 Cod Procedura Penala, INADMISIBILITATE - Sentinta penala nr. 76/S din data de 19.03.2013
Fals si uz de fals - Sentinta penala nr. 154/S din data de 04.06.2013
OMOR DEOSEBIT DE GRAV - CONDAMNARE - Sentinta penala nr. 96/S din data de 01.04.2013
Inselaciune rejudecare 5221 Cod procedura penala - Sentinta penala nr. 138/S din data de 24.05.2013
LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIARE - ADMITERE - Sentinta penala nr. IN C H E I E R E din data de 24.05.2013
PLANGERE ORDONANTA PROCUROR, ADMITERE - Sentinta penala nr. Sedinta Camerei de Consiliu din data de 16.05.2013
INFRACTIUNEA DE OMOR, SOLUTIE DE CONDAMNARE - Sentinta penala nr. 81/S din data de 19.03.2013
Plangere contraventionala - Decizie nr. 188/R din data de 15.02.2013
Contracte - Decizie nr. 212/R din data de 23.03.2012
Contractul de concesiune - Decizie nr. 517/R din data de 08.06.2012
Contestatie la tabelul preliminar de creante - Sentinta civila nr. 105/sind din data de 24.01.2012
Tabelului preliminar rectificativ al creantelor debitoarei - Sentinta civila nr. 856/sind din data de 10.04.2012
Creditori-debitori - Sentinta civila nr. 40/CC din data de 21.02.2012
Creante - Sentinta civila nr. 384/SIND din data de 21.02.2012
Sedinta publica din data de 12 martie 2012
Completul compus din:
PRESEDINTE - A.T. V.
GREFIER - A.P.
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra actiunii formulate in baza legii contenciosului administrativ de reclamanta S.C. „A. T. A.” S.A. BUCURESTI PRIN SUCURSALA BRASOV in contradictoriu cu paratele S.C. „U. A.” S.A., S.C. „R. T.” S.R.L. si chematele in garantie L. B. & F. si AB R. T. A., avand ca obiect „pretentii”.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare legal indeplinita.
Dezbaterile asupra cererii de fata au avut loc in sedinta publica din data de 5 martie 2012, cand s-au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din aceea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise , in temeiul art. 146 Cod procedura civila, a amanat pronuntarea pentru data de azi, 12 martie 2012.
T R I B U N A L U L
Deliberand, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 17.07.2009, sub nr. 6264/62/2009 reclamanta S.C. „A. T. A.” S.A. B. PRIN SUCURSALA BRASOV a solicitat in contradictoriu cu paratele S.C. „U. A.” S.A. si S.C. „R.T.” S.R.L., obligarea primei parate la plata sumei de 303.340 lei, echivalentul a 100.000 USD, la data formularii actiunii, cu titlu de regres pentru daune achitate de catre reclamanta, obligarea primei parate la plata dobanzii legale, calculate de la data introducerii actiuni in instanta si pana la plata debitului, conform art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 cod comercial, obligarea celei de-a doua parate la plata sumei de 682.794,54 lei cu titlu de regres, diferenta dintre cuantumul prejudiciului cauzat, 986.134,54 lei ( echivalentul a 234.025 Euro la data platii) si cuantumul prejudiciului acoperit prin asigurarea CMR incheiata la parata U. SA, in cuantum de 303.340 lei (echivalentul a 100.000 USD), obligarea celei de-a doua parate la plata dobanzii legale, calculate de la data introducerii actiunii in instanta si pana la plata debitului, conform art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 Cod comercial si obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata. In subsidiar se solicita obligarea celei de-a doua parate la plata intregului prejudiciu cauzat, in cuantum de 234.025 Euro, echivalentul a 986.134,54 lei la data formularii actiunii si obligarea celei de-a doua parate la plata dobanzii legale, calculate de la data introducerii actiunii in instanta si pana la plata debitului, conform art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 cod comercial si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca la data de 17.05.2008, conform procesului verbal de interventie a pompierilor nr. 84/17.05.2008 incheiat de catre ISU Timis si a declaratiei conducatorului autotrenului Ciobanu Vasile, acesta din urma a condus autotrenul cu nr. de inmatriculare BV – 2512 cu semiremorca BV – 2509 dupa ce a incarcat marfa de la sediul asiguratului reclamantei SC AEM SA Timisoara, in valoare totala de 234.025 Euro, cu destinatia Suedia, iar dupa incarcare a parcat autotrenul in incinta parcarii unui supermarket.
La scurt timp, cabina autotrenului a fost cuprinsa de flacari, incendiul manifestandu-se foarte violent si cuprinzand si semiremorca autotrenului, ocazie cu care marfa transportata a fost avariata integral.
Deoarece, la data producerii evenimentului, pentru marfa transportata, proprietatea SC AEM SA Timisoara era incheiata la societatea reclamanta o polita de asigurare Cargo nr. 5020176/16.05.2008, contravaloarea daunei provocata asiguratului reclamantei, conform procesului verbal de constatare a daunei a fost achitata acesteia, de catre societatea reclamanta.
Intrucat pentru autotrenul cu nr. de inmatriculare BV – 2512 cu semiremorca BV – 2509 utilizator, SC R. T. SRL la data producerii evenimentului era incheiata o asigurare tip CMR, la SC U. A. SA, seria AV nr. 460677, ce acoperea prejudicii cauzate marfii din vina transportatorului, in temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995, reclamanta se subroga in limitele indemnizatiei platite, in toate drepturile asiguratului , fata de cei raspunzatori de producerea daunei, respectiv fata de SC U. A. SA in limitele politei de asigurare CMR, iar pentru diferenta, fata de transportator.
In situatia in care se va dovedi faptul ca raspunderea asiguratorului CMR nu poate fi atrasa, se solicita atragerea raspunderii carausului, transportatorului pentru intregul prejudiciu cauzat marfii.
La data de 24.02.2009 a invitat la concilierea prevazuta de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila, pe parata R. T. SRL care a dat curs invitatiei, s-a prezentat la sediul societatii reclamantei, invederand faptul ca societatea are incheiata respectiva asigurare CMR si ca nu este de acord sa achite diferenta de despagubire intrucat pentru aceasta diferenta ar fi incheiata o alta asigurare pe care insa nu a mai comunicat-o.
La data de 26.03.2007 reclamanta a transmis pentru rezolvare pe cale amiabila intreaga documentatie la SC U. SA.
La data de 09.04.2007 parata SC U. SA a emis obiectiuni prin care au fost solicitate o serie de documente in vederea achitarii despagubirilor.
La data de 02.06.2009 cu adresa nr. 7097 reclamanta a comunicat paratei parte din documentatia solicitata, raspunzandu-i totodata ca nu poate onora celelalte cereri intrucat nu este in posesia documentelor solicitate, nu are nici o calitate de a solicita respectivele documente de la terti si nu in ultimul rand faptul ca documentele comunicate sunt suficiente pentru plata daunei.
Prin aceeasi adresa a fost invitata parata la concilierea prevazuta de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila.
In drept sunt invocate prevederile art. 22 din Legea nr. 136/1995 si art. 998 si 999 Cod civil.
In probatiune, reclamanta a depus la dosar intampinare.
Prin intampinare, parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti a solicitat respingerea cererii reclamantei, aratand ca la data de 17.05.2008, conform procesului verbal de interventie nr. 84/17.05.2008 intocmit de ISU BANAT al judetului .T detasamentul de pompieri militari DET. 1 POMP. Timisoara a intervenit la ora 18.02 in loc. T., in parcarea Selgros, pentru stingerea unui incendiu produs la autotractorul cu numarul de inmatriculare BV 2509 si semiremorca cu numar de inmatriculare BV 2512, aflate in proprietatea SC R. T. SA, incarcate cu contoare electronice incarcate de la SC A. SA.
Intrucat, la data de 17.05.2008, data producerii evenimentului, pentru marfa transportata, SC AEM SA T. detinea incheiata la societatea reclamanta polita de asigurare Cargo nr. 5020176/16.05.2008, societatea mai sus mentionata a avizat producerea daunei asiguratorului marfii, respectiv SC A. T. A. SA.
In temeiul asigurarii Cargo nr. 5020176/16.05.2008, reclamanta din prezenta cauza a acordat despagubiri in cuantum de 234.025 euro .
Deoarece la data producerii evenimentului, autoutilitara cu nr. de inmatriculare BV 2509 si semiremorca cu nr. de inmatriculare BV 2512, ce transporta contoare electronice incarcate de la SC AEM SA detinea o polita valabila de raspundere CMR la SC U. SA actuala SC U. SA la data de 06.04.2009 reclamanta, in temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995 a remis reclamantei documentatia de regres solicitand plata sumei de 100.000 USD, reprezentand despagubirea achitata asiguratului sau Cargo.
In urma instrumentarii dosarului de daune 7002996139/7003241264, dosar deschis pentru evenimentul produs la data de 17.05.2008, parata a formulat obiectiuni in sensul contemplarii documentatiei remise de reclamanta cu urmatoarele acte:
1. talon sau cartea de identitate vehicul
2. foaie de parcurs si diagrama tahograf
3. facturile traduse in limba romana
4. expertiza tehnica extrajudiciara intocmita in dosarul de dauna cu privire la imprejurarile producerii evenimentului , precum si culpa asiguratului paratei in producerea acestui eveniment.
5. poze concludente de identificare a semiremorcii asigurate, deoarece in procesul verbal de interventie nu sunt mentionate aceste date.
Reclamanta la data de 15.06.2009 a inaintat catre parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti raportul de expertiza intocmit in cauza si fotografiile cu marfa avariata, in ceea ce priveste celelalte obiectiuni aducandu-se la cunostinta ca nu detine inscrisurile solicitate si ca, in opinia sa, a raspuns obiectiunilor.
Ca urmare a instrumentarii dosarului de daune 7002996139/7003241264, parata S.C. U. Asigurari S.A. Bucuresti a stabilit faptul ca evenimentul produs la data de 17.05.2008 este unul acoperit de polita U. precum si faptul ca aceasta era valabila la data evenimentului, drept consecinta S.C. U. S.A. in data de 12.08.2009 a virat suma de 100.000 USD in contul indicat de reclamanta.
Arata ca a efectuat plata in valuta solicitata de reclamanta, desi prin cererea introductiva de instanta aceasta a solicitat plata a 303.340 lei reprezentand echivalentul a 100.000 USD.
Arata ca si-a dovedit buna credinta in solutionarea dosarului de dauna, in urma instrumentarii caruia a si achitat suma de 100.000 USD, cu titlu de despagubire iar pe de alta parte faptul ca intarzierea la plata pe care reclamanta o invoca a fost determinata de necesitatea completarii dosarului de dauna cu documente, suplimentarea se face abia dupa completarea dosarului cu toate documentele necesare.
In drept sunt invocate dispozitiile art. 115 – 118 Cod procedura civila.
In probatiune, parata a depus la dosar inscrisuri.
La data de 22.09.2009 reclamanta si-a restrans pretentiile cu suma de 303.340 lei, echivalentul a 100.000 USD achitati de parata S.C. U. A.S.A., renuntand la petitele 2 si 3 integral impotriva acestei parate si la petitul 6 partial, respectiv doar impotriva acestei parate.
Mai arata reclamanta ca nu sunt aplicabile dispozitiile art. 274 Cod procedura civila intrucat parata a fost pusa in intarziere.
Precizeaza ca isi mentine pretentiile impotriva paratei S.C. R.T. S.R.L. respectiv petitele 3,4 si 5 din actiune.
Prin intampinare, parata S.C. R. T. S.R.L a solicitat respingerea cererii reclamantei, aratand ca la data de 17.05.2008, dl. C. V., prepusul acesteia, a condus autotrenul cu nr. BV – 2512, BV – 2509. Dupa incarcarea marfii de la SC A. SA, ce trebuia transportata cu destinatia Suedia, soferul a parcat in vederea stationarii, pentru respectarea timpilor de odihna prevazuti de conventiile interne si internationale.
La scurt timp, cabina autotrenului a fost cuprinsa de flacari, incendiul fiind foarte violent si de mare intensitate astfel ca, desi s-a intervenit rapid, in prima faza de catre sofer, precum si ulterior prin serviciile specializate ISU Timis, masina a ars rapid, fara a mai putea fi stinsa sau salvata incarcatura, asa cum rezulta si din procesul verbal de interventie incheiat cu ocazia constatarii evenimentului nr. 84/17.05.2008.
Marfa care era in semiremorca si care a fost dispusa in urma incendiului, era asigurata Cargo de catre beneficiarul transportului SC A. SA la reclamanta, conform politei 50201/16.05.2008, astfel ca s-a achitat titularul politei suma de 234.025 Euro.
S.C. R. T. S.R.L avea o asigurare de tip CRM seria AV nr. 460677, cu valabilitate din data de 18.10.2007 si pana la data de 17.10.2008, pentru pagube cauzate marfii ca urmare a efectuarii transportului , in cuantum de 100.000 USD, la societatea SC U. A. SA Bucuresti.
S.C. R. T. S.R.L a avut o polita generala, valabila 1 an de zile, deoarece nu se intampla in mod frecvent sa transporte marfuri de valoare mai mare decat suma asigurata.
Din aceste motive, marfa a fost asigurata Cargo de catre beneficiarul transportului SC A. SA, care insa nu a informat-o pe S.C. R. T. S.R.L la comanda transportului de valoarea marfii si nu i-a solicitat sa prezinte o asigurare pentru diferenta de suma fata de asigurarea initiala de 100.000 USD.
Arata ca asiguratorul S.C. R. T. S.R.L a virat reclamantei suma pana la valoarea asigurarii.
Arata ca S.C. R. T. S.R.L a fost angajata pentru efectuarea transportului de catre casa de expeditii AB R. T., prin comanda nr. 2008.05.13 din data de 17.05.2008.
S.C. R.T.S.R.L a fost informata ca mai exista o polita de asigurare incheiata cu casa de expeditie AB R. T., situatie in care reclamanta nici nu a facut demersuri pentru a se indrepta impotriva acestei firme.
Pe fondul cauzei se arata ca S.C. R. T. S.R.L nu este vinovata de producerea incendiului, fiind vorba de un caz fortuit.
Asa cum rezulta din raportul de expertiza efectuat in cauza arata ca ne aflam in cazul unei autoaprinderi a caror origini au ramas necunoscute intrucat parata nu-si insuseste raportul mentionat aratand ca nu a fost citata la efectuarea raportului de expertiza, nu a avut posibilitatea sa isi exprime un punct de vedere sau sa aiba un expert consilier.
In drept sunt invocate prevederile art. 115, 274 Cod procedura civila si art. 1082, 1083 si 1156 Cod civil.
In probatiune, parata a depus la dosar inscrisuri.
Au fost depuse la dosar raspunsurile la interogatorii date de reclamanta si parata S.C. R. T. S.R.L.
La data de 23.02.2011 reclamanta a formulat cerere de chemare in garantie impotriva L. B. F. si AB R. T. A., solicitand obligarea acestora la plata sumei de 682.794,54 lei si a dobanzii legale calculata de la introducerea actiunii principale si pana la data achitarii debitelor, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca din probatoriu administrat in cauza a rezultat faptul ca pentru transportul efectuat de catre parata S.C. R. T. S.R.L la data de 17.05.2008 si care a pierit in urma unui incendiu produs la mijlocul de transport al acestui caraus, era incheiata la societatea de asigurare L. B. F. o polita cu numarul 4013168. Aceasta polita a fost incheiata de catre AB R. T. A. si cesionata in favoarea carausului.
Intrucat in urma demersurilor amiabile de recuperare a despagubirilor, cele doua societati chemate in garantie nu au raspuns, reclamanta a formulat prezenta cerere de chemare in garantie avand in vedere ca in materie de asigurare, asiguratorul nu plateste alaturi de altul si nici pentru altul , ci isi executa propria obligatie izvorata din contractul de asigurare.
Asadar, in speta suntem in prezenta a doua obligatii distinct, una intemeiata pe o fapta ilicita iar cealalta fundamentata pe raportul de garantie. Astfel raspunderea asiguratorului este privita ca o consecinta a unei chemari in garantie a sa, cu singura deosebire ca el poate fi obligat la plata in mod direct fata de reclamant.
Prin intampinare, chemata in garantie L. B. F. a solicitat respingerea cererii reclamantei, cu cheltuieli de judecata, invocand exceptia lipsei procedurii prealabile, aratand ca in prezenta cauza nu s-au respectat prevederile art. 109 alin. 2 Cod Procedura Civila care precizeaza ca sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile.
in acelasi sens au fost invocate si dispozitiile art. 7201 care prevad obligativitatea procedurii prealabile in cazul cererilor in materie comerciala evaluabile in bani.
Astfel cum rezulta din art. 61, alin. 1 Cod Procedura Civila, cererea formulata de reclamanta, prin care isi largeste cadrul procesual si impotriva acestei societati, trebuie sa imbrace forma unei veritabile cereri de chemare in judecata.
Pentru ca priveste o cerinta pentru declansarea procedurii judiciare, deci pentru sesizarea instantei, exceptia lipsei procedurii prealabile se adauga celorlalte conditii de exercitiu ale actiunii ca o conditie speciala.
Arata ca exceptia lipsei procedurii prealabile este o exceptie peremptorie si dirimanta pentru ca admiterea acesteia atrage respingerea actiunii dar si absoluta, pentru ca norma care o reglementeaza este imperativa „... inainte de introducerea cererii de chemare in judecata...".
Caracterul imperativ al normei care reglementeaza procedura prealabila decurge si din interesul ocrotit, legiuitorul nelasand la latitudinea partii interesate sau a ambelor parti daca efectueaza sau nu procedura prealabila, ci a conditionat sesizarea instantei de indeplinirea ei.
Intrucat reclamanta a invocat in aparare faptul ca cererea de chemare in garantie a acestei societati a rezultat din probatoriul administrat apreciaza ca nu poate retine aceasta aparare intrucat inca din procedura concilierii indeplinita de reclamanta cu parata S.C R. T. S.R.L., carausul a invederat ca ar exista o polita de asigurare suplimentara la polita de asigurare CMR incheiata cu asiguratorul U.A. S.A.
In sustinerea considerentelor de mai sus se solicita a fi avut in vedere Procesul Verbal de Conciliere incheiat de reclamanta impreuna cu carausul parat aflat la fila 59, volumul I, prin care i se aduce la cunostinta existenta unei polite de asigurare tip CMR incheiata de casa de expeditii AB R. T. (paragraful 4).
Mai mult decat atat procedura prealabila putea fi indeplinita de reclamanta in
intervalul cuprins intre: introducerea in cauza a L. B. F. care a fost dispusa prin incheierea datata 28.03.2011 si urmatorul termen de judecata acordat la 06.06.2011 sau termenul din 07.11.2011 la care actiunea a fost repusa pe rol si pana la urmatorul termen de judecata stabilit pentru 16.01.2012, apreciind ca 2 luni si o saptamana ar fi fost mai mult decat suficient reclamantei sa indeplineasca procedura prealabila cu aceasta societate, sau 07.04.2010 cand L. B. F. si-a precizat pozitia la o adresa a reclamantei (fila nr. 58-59, Volumul II) si pana la data formularii cererii de garantie 23.02.2011 (fila nr. 76, Volumul II).
Pe cale de consecinta, reclamanta ar fi trebuit sa faca diligentele necesare in vederea indeplinirii procedurii prealabile prevazute imperativ de art. 7201 atat cu casa de expeditii AB R. T. cat si cu L. B. F..
In concluzie, in cauza de fata, chemarea in judecata a L. B. F. s-a formulat fara ca in prealabil sa se fi indeplinit procedura obligatorie a concilierii instituita si reglementata de art. 109 alin. 2 si art. 7201 si urm. Cod Procedura Civila.
Pentru toate aceste considerente enuntate mai sus s-a solicitat admiterea exceptiei lipsei procedurii prealabile si totodata respingerea actiunii impotriva L. B. F., ca inadmisibila intrucat lipseste o conditie de exercitiu a actiunii.
A fost invocata si exceptia netimbrarii cererii solicitand respingerea cererii formulate de reclamanta impotriva L.B. F. ca netimbrata.
Cererea de chemare in garantie (fila 76, Volumul II) a L. B. F. dupa cum a fost formulata si intemeiata de reclamanta pe dispozitiile art. 62 alin. 2 Cod Procedura Civila nu este timbrata in conformitate cu art. 2, alin. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
De asemenea, incident in cadrul sustinerilor destinate acestei exceptii sunt si dispozitiile art. 10 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru care prevede ca „cererile reconventionale, cererile de interventie si de chemare in garantie se taxeaza dupa regulile aplicabile cererii sau actiunii principale."
Chiar daca cererea formulata de reclamanta este denumita „precizare a cererii de chemare in judecata" apreciaza ca aceasta este o veritabila cerere de chemare in garantie avand in vedere temeiul juridic invocat insasi de reclamanta respectiv art. 61, alin. 2, art. 62 si art. 63 Cod Procedura Civila precum si faptul potrivit caruia chiar reclamanta in motivele acestei cereri mentioneaza „intrucat in urma demersurilor amiabile de recuperare a despagubirilor, cele doua societati chemate in garantie nu au raspuns, am formulat prezenta cerere de chemare in garantie
In ceea ce priveste sustinerea reclamantei sus mentionata in cadrul paragrafului b), pe care o gasim in primul rand, reflectand o redundanta acuta este in al doilea rand si neadevarata, datorita imprejurarii in care la dosarul cauzei la fila nr. 58-59, Volumul II se regaseste raspunsul datat 07.04.2010 emis de L.B.F.la o adresa ce i-a parvenit de la reclamanta.
Pe acest crenel de observatie, avand in vedere dispozitiile art. 61, alin. 2, art. 62 si art. 63 Cod Procedura Civila pe care reclamanta si-a intemeiat cererea denumita „precizare a cererii de chemare in judecata" apreciaza ca trebuie calificata ca o cerere de chemare in garantie si trebuie timbrata in consecinta.
Fata de cererea precizatoare a cererii de chemare in judecata, care este in fapt o cerere de chemare in garantie formulata de reclamanta a fost invocata si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, solicitand admiterea acesteia si respingerea cererii ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara legitimare procesuala.
In acceptiunea chematei in garantie, pentru a avea calitate procesuala pasiva reclamanta ar trebuie sa faca dovada in ceea ce o priveste, a capacitatii de exercitiu, a capacitatii juridice procesuale si a interesului sau legitim, personal, nascut si actual.
Se ridica problema legitimarii procesuale intrucat nu se contesta ca reclamantului ii este atribuit dreptul de a chema in garantie dar L.B.F.ar trebui sa raspunda numai in cazul in care reclamanta ar cadea in pretentii iar reclamanta nu poate cadea in pretentii decat daca in prealabil i se respinge actiunea fata de parati.
Apreciaza ca, legitimarea procesuala o poate detine dar numai in calitate de parata alaturi de carausul parat, casa de expeditii parata si L.B.F.in calitate de asigurator al paratei casa de expeditii.
De asemenea pentru a avea calitate juridica procesuala pasiva L.B.F.ar fi trebuit chemata in garantie de paratul caraus pentru ca in imprejurarea in care ar fi cazut in pretentii fata de reclamant, plata despagubirilor urma sa fie platita de catre chemata in garantie in baza raporturilor juridice contractuale nascute din polita de asigurare.
Practic, prin chemarea in garantie a L.B.F.de catre reclamanta, „reclamanta s-a subrogat in drepturile paratului".
In concluzie pentru a raspunde in calitate de chemata in garantie in fata reclamantului caruia i s-a respins actiunea in contradictoriu cu paratii cazand in pretentii, se impune necesitatea unui raport juridic existent intre L.B.F.si reclamant, raport juridic care nu exista.
De asemenea, a fost invocata si exceptia tardivitatii modificarii cererii de chemare in judecata, solicitand respingerea cererii precizatoare prin care L.B.F.a fost introdusa in cauza, ca tardiv formulata.
Aceasta exceptie a fost invocata ca urmare a calificarii date cererii prin care L.B.F.a fost introdusa in cauza prin incheierea din data de 28.03.2011.
Apreciaza ca cererea formulata de reclamanta nu poate fi calificata ca o cerere precizatoare ci este indubitabil o veritabila cerere modificatoare a actiunii principale ce face obiectul prezentei cauze.
Potrivit dispozitiilor art. 132, alin. 1 Cod Procedura Civila coroborat cu prevederile art. 134 Cod Procedura Civila apreciaza ca cererea modificatoare a actiunii principale (prin care a fost introdusa in cauza L.B.F.) este tardiv formulata avand in vedere ca prima zi de infatisare este consumata, stadiu procesual aflandu-se dupa administrarea probatoriului.
Pe fondul cauzei se solicita respingerea tuturor capetelor cererii de chemare in judecata ca neintemeiate si nefondate.
Arata ca intre asiguratul reclamantei, S.C. A. S.A. si
parata S.C. R. T. S.R.L. au intervenit si s-au incheiat contractele de transport nr. 0002773/16.05.2008 (fila nr. 17, Volumul I), 0002771/16.05.2088 (fila nr. 19, Volumul I) si 0002691/16.05.2008 (fila nr. 21, Volumul I).
Actiunea este promovata de asiguratorul marfurilor care in urma producerii evenimentului asigurat, respectiv incendiului produs, a despagubit proprietarul marfurilor in persoana S.C. A. S.A. in drepturile caruia s-a subrogat.
In baza scrisorilor de transport international mai sus mentionate, incheiate la ordinul S.C. A. S.A. carausul parat trebuia sa transporte contoare electronice in greutate bruta totala de 5.454 kg, din Romania cu destinatia Suedia.
Ca o concluzie arata ca dreptul la despagubiri izvoraste din contractele de transport international ca urmare pierderii totale a marfurilor din culpa transportatorului.
In urma acoperirii despagubirilor asiguratului reprezentate de avarierea marfurilor in virtutea raporturilor de asigurare, reclamanta S.C. A. T. A. S.A. s-a subrogat in drepturile proprietarului marfurilor.
Despagubirile s-au acordat in virtutea raportului de asigurare existent intre proprietarul marfurilor si asiguratorul acestuia catre reclamanta din prezenta cauza, iar drepturile in care s-a subrogat reclamanta sunt drepturile detinute de proprietarul marfurilor in baza contractelor de transport/scrisorilor de transport CMR sus mentionate.
In consecinta, a fost invocata in aparare Conventia din 19.05.1956 referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR, care potrivit art. 1, pct. 1 prevede ca:
„Prezenta Conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cand locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in tari diferite dintre care cel putin una este tara contractanta independent de nationalitatea participantilor la contract."
Arata ca si Romania si Suedia au ratificat Conventia CMR motiv pentru care prevederile acesteia isi gasesc aplicabilitatea.
Deplina aplicabilitate in prezenta cauza este asigurata si de art. 11 intitulat „Dreptul international si dreptul intern" din Constitutia Romaniei care prevede:
„(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern."
Conventia din 19.05.1956 „referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR" a fost ratificata de Romania prin Decretul nr. 451/1972 si modificata de Protocolul din 05.07.1978 „la Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR".
Conventia CMR asa cum a fost modificata, respectiv Articolul 23 prevede ca:
„2. Cand, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, este pusa in sarcina transportatorului o despagubire pentru pierderea totala sau partiala a marfii, aceasta despagubire este calculata dupa valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia pentru transport.
Valoarea marfii este determinata pe baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza pretului curent a pietei, sau, in lipsa amandurora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de acelasi fel si de aceeasi calitate.
Totusi, despagubirea nu poate depasi 8,33 unitati de cont pe kg de greutate bruta lipsa."
In concluzie dispozitiile invocate respectiv art. 23 pct. 3 si art. 25 din Conventia CMR limiteaza raspunderea carausului la 8,33 DST (drepturi speciale de tragere sau unitati de cont) pe kilogram de greutate bruta.
Arata ca valoarea limitata a despagubirilor pe care le datoreaza carausul parat si asiguratorul acestuia in conformitate cu prevederile sus invocate avand in vedere cursul BNR din data producerii avarierii respectiv 17.05.2008 la care 1 DST = 3,8252 lei este urmatoarea 5.454 kg greutate bruta x 8,33 DST x 3,8252 = 173.785,80 lei
Suma rezultata respectiv de 173.785,80 lei convertita pe baza cursului BNR 1 USD = 2,3615 lei, de asemenea din data de 17.05.2008 este egala cu suma de 73.591 USD.
Pe cale de consecinta valoarea limitata a despagubirilor la care poate fi obligat transportatorul ca urmare a avarierii marfurilor si la care este indreptatita reclamanta ca urmare a despagubirii asiguratului sau, este in total de 73.591 USD.
Avand in vedere plata sumei de 100.000 USD efectuata de asiguratorul CMR al carausului parat (fila nr. 79 Volumul I ) catre reclamanta, apreciaza ca S.C. A.T.ASIGURARI S.A. a fost despagubita cu o suma care depaseste cu mult limita maxima la care era indreptatita s-o incaseze, iar in consecinta actiunea trebuie respinsa ca neintemeiata deoarece a ramas fara obiect.
In cererea de chemare in garantie (fila 76, Volumul II) formulata si intitulata de reclamanta „precizare a cererii de chemare in judecata" se mentioneaza in argumentatie ca polita cu nr. 4013168 emisa de L.B.F.in favoarea casei de expeditie AB R. T. a fost cesionata in favoarea carausului parat.
Apreciaza ca acesta afirmatie este determinata de adresa emisa de „Societatea de transport si logistica" catre carausul parat prin care AB R. T. este de acord sa succesioneze polita de asigurare nr. 4013168 emisa de catre L.B.F..
Apreciaza ca asiguratul L.B.F.nu are dreptul de a cesiona (daca aceasta a vrut sa insemne folosirea expresiei „succesiona") catre terte persoane polita sa de asigurare nr. 4013168 emisa de catre L.B.F..
In al doilea rand polita de asigurare nr. 4013168, opereaza si acopera prejudiciile suferite sau cauzate strict de asiguratul L.B.F.catre „Societatea de transport si logistica" AB Romania Transport.
In al treilea rand contractul de asigurare nu poate fi cesionat, conform clauzelor contractuale si chiar daca s-ar permite L.B.F., emitenta a politei trebuia sa isi exprime acordul in ceea ce priveste cesiunea.
La fila nr. 58 din Volumul 2 se afla raspunsul L.B.F.07.04.2010 la reclamatia ce i-a fost expediata de reclamanta iar raspunsul a fost clar:
„Este prima data cand auzim despre acest incident si despre R. T.. Cu informatiile pe care le avem, suntem nevoiti sa refuzam orice responsabilitate in legatura cu aceasta reclamatie...".
Atat la nivel practic cat si teoretic L.B.F.nu poate prelua sub asigurare toti carausii cu care colaboreaza asiguratul acesteia intrucat nu are cunostinta de mijloacele de transport folosite de acestia si automat de rata de probabilitate in producerea unui eveniment asigurat.
Pe de alta parte o cesiune ca sa poata opera mai poate presupune un contract de cesiune iar pentru validitatea acestuia trebuia sa fie intocmit intre trei parti asigurat, asigurator si carausul parat.
In concluzie, asiguratului L.B.F.ii este interzisa cesionarea politei iar imprejurarea ca transportatorul parat obtine la 04.12.2009 adresa de la asiguratul L.B.F.prin care implica polita de asigurare pe care o detine nu poate avea ca efect atragerea raspunderii contractuale a acestei societati.
In drept sunt invocate dispozitiile art. 115 si art. 274 alin. 1 Cod Procedura Civila si prevederile Conventiei datata 19.05.1956 referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR).
A fost depusa intampinare si de catre chemata in garantie AB R. T. A.invocandu-se respingerea precizarii de actiune a reclamantei ca tardiv formulata si exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, solicitandu-se si cheltuieli de judecata.
In motivarea intampinarii se arata ca prin actiunea formulata la data de 17.09.2009 reclamanta a chemat in judecata S.C. U. A.S.A si S.C. R. T. S.A. solicitand instantei ca prin hotararea ce urmeaza a o pronunta sa „oblige parata S.C. U.A.S.A. la plata sumei de 303.340 lei echivalentul sumei de 100.000 USD la data formularii actiuni, cu titlu de regres pentru daune achitate; sa oblige parata S.C. U.A.S.A. la plata dobanzii legale calculate de la data introducerii actiunii si pana la plata debitului conf. art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 Cod comercial; sa oblige parata S.C. R.T.S.R.L. la plata sumei de 682.794,54 lei cu titlu de regres, diferenta dintre cuantumul prejudiciului cauzat, 986.134,54 lei (echivalentul a 234.025 Euro la data platii) si cuantumul prejudiciului acoperit prin asigurarea C.M.R. incheiata la parata U. S.A. in cuantum de 303.340 lei (echivalentul a 100.000 USD); sa oblige parata S.C. R.T.S.R.L. la plata dobanzii legale calculate de la data introducerii actiunii si pana la plata debitului conf. art. 3 pct. 17, coroborat cu art. 43 Cod comercial; si obligarea ambelor parate la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu desfasurarea procesului.
In subsidiar, reclamanta a solicitat instantei obligarea paratei S.C. R.T.S.R.L. la plata intregului prejudiciu cauzat, plata dobanzii legale si a cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezenta cauza.
La termenul de judecata din data de 22.09.2009, in temeiul art. 132 alin. (2) Cod procedura civila, reclamanta si-a precizat actiunea reducandu-si catimea pretentiilor pana la concurenta sumei de 682.794,54 lei ca urmare a incasarii sumei de 303.340 lei (echivalentul a 100.000 USD) de la parata S.C U.A.SA, renuntand astfel la petitele nr. 2 si 3 integral si partial la petitul nr. 6 impotriva paratei S.C. U.A.S.A.
La termenul de judecata din data de 28.03.2011. reclamanta si-a precizat din nou actiunea introductiva de instanta invederand ca intelege a-si valorifica pretentiile in contradictoriu cu AB R.T.A.in calitate de asigurat al politei de asigurare nr. 4013168 si cesionar al acesteia in favoarea paratei S.C. R.T.S.R.L. si impotriva Societatii de Asigurare L.B.F.in calitate de asigurator,emitent al politei mai sus mentionate.
Conform dispozitiilor art. 132 alin. (1) Cod procedura civila, reclamantul isi poate intregi sau modifica cererea pana la primul termen de judecata, regula de la care legiuitorul a statuat in mod limitativ prin dispozitiile alin.(2) faptul ca cererea nu se considera modificata decat atunci cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii, cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii, cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit sau atunci cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.
Prin urmare, in raport de modificarea paratilor, deci a cadrului procesual, cu care reclamanta intelege sa se judece - situatie ce nu se circumscrie cazurilor limitative prevazute de art. 137 alin.(2) Cod procedura civila - si in raport de data la care aceasta a inteles a-si modifica actiunea in regres, se solicita sa constate tardivitatea formularii acesteia.
In subsidiarul exceptiei de tardivitate a precizarii actiunii, a fost invocata exceptia de prematuritate a formularii cererii de chemare in judecata a AB R.T.A.in raport de dispozitiile art. 109 ind. 1 alin. (2) coroborat cu dispozitiile art. 720 ind. 1 alin.(1) Cod procedura civila si ale art. 56 Cod comercial (text de lege in vigoare la data precizarii actiunii1), dispozitii potrivit carora sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta.
Astfel, desi actiunea dedusa judecatii are caracterul unei actiuni in regres intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania (in forma in vigoare la data producerii pagubelor si data despagubirii), in conformitate cu dispozitiile art. 56 Cod comercial (de asemenea in vigoare la data precizarii actiunii), daca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi, incat priveste acest act, legii comerciale, iar potrivit dispozitiilor art. 720 ind. 1 alin.(1) Cod procedura civila, in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa.
Fata de dispozitiile legale mai sus mentionate, se solicita a se observa faptul ca prin cererea introductiva de instanta, reclamanta mentioneaza faptul ca a incercat concilierea prealabila a litigiului numai in raport cu paratele initiale, in speta cu S.C. U.A.SA si S.C. R.T.S.R.L., la dosarul cauzei nefiind administrata nici o dovada din care sa rezulte ca anterior formularii prezentei precizari de actiune, reclamanta ar fi procedat la indeplinirea procedurii prevazute de dispozitiile art.720 ind. 1 si urm. Cod procedura civila.
A fost invocata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei societati aratandu-se ca conform dispozitiilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 in forma in vigoare la data producerii pagubei, asiguratorul se subroga in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei [...] iar in cazul in care in era in vigoare o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de vehicule si impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, conform art. 54.
Prin urmare, avand in vedere atat textul de lege mai sus invocat cat si Procesul - verbal de interventie seria 0000164 avand nr. 84 din data de 17.05.2008 incheiat de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta « Banat» al Judetului Timis si Raportul de expertiza tehnica extrajudiciara - Procese pirogene - incendii intocmit la data de 21 iulie 2008 in cadrul dosarului de dauna nr. 08/181/00001/BO/MCI al A. T., din care rezulta ca, culpa exclusiva pentru producerea incendiului si in mod direct a pagubei, revine paratei S.C. R.T.S.R.L., reclamanta ar fi trebuit sa-si valorifice pretentiile rezultate din diferenta dintre valoarea prejudiciului si suma acoperita prin asigurarea de raspundere, in mod exclusiv de la aceasta societate.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantei potrivit careia AB R.T.A.ar fi incheiat cu parata Societatea de Asigurare L.B.F.polita de asigurare nr. 4013168 pentru transportul in cauza, si pe care ulterior producerii accidentului ar fi cesionat-o catre S.C. R.T.S.R.L., arata ca aceasta nu corespunde realitatii si este de natura a induce in eroare instanta de judecata.
Astfel, arata ca Polita de asigurare nr. 4013168 incheiata de AB R.T.A.la parata Societatea de Asigurare L. B. & F., este o asigurare incheiata cu scopul acoperirii riscurilor la care este supusa in general AB R. T. A., si pentru acoperirea pagubelor produse acesteia sau in mod exclusiv de catre aceasta tertilor, motiv pentru care in speta dedusa judecatii nu sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 136/1995 potrivit carora, in cazul existentei mai multor asigurari incheiate pentru acelasi bun, fiecare asigurator este obligat la plata proportional cu suma asigurata si pana la concurenta acesteia, si nici nu au fost indeplinite conditiile alin. (2) din acelasi articol, potrivit caruia, in cazul existentei a mai multor asigurari pentru acelasi bun, asiguratul este obligat sa declare existenta altor asigurari atat la incheierea contractului de asigurare, cat si pe parcursul executarii acestuia.
Mai mult, polita de asigurare mai sus identificata nu a fost cesionata catre parata S.C. R.T.S.R.L., iar adresa emisa la data de 04 octombrie 20102 pe care a fost aplicata stampila AB R.T.A.nu poate produce efectele juridice ale unei cesiuni, atat pentru faptul ca aceasta a fost emisa, semnata si stampilata de catre o persoana fara drept in a angaja AB R.T.A.fata de terti cat si pentru faptul ca nu sunt intrunite conditiile necesare pentru operarea cesiunii, conditii prevazute de dispozitiile art. 1391-1398 si art. 1402 - 1404 Cod civil si nici conditiile impuse de dispozitiile art. 1107 Cod civil pentru subrogatia conventionala.
In ceea ce priveste lipsa valabilitatii adresei de « succesionare a politei de asigurare » nr. 4013168 incheiata de AB R.T.A.la parata Societatea de Asigurare L. B. & F., se arata ca eliberarea si semnarea acestei adrese a fost facuta cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la persoanele ce pot angaja in mod valabil societatea si fara a exista in prealabil un acord al consiliului de administratie al societatii in ceea ce priveste aceasta operatiune.
Astfel, in conformitate cu Certificatul de inregistrare seria 4787267 emis de Oficiul de inregistrare a Companiilor Suedeze, consiliul de administratie al acestei companii este compus din Director General – N. C. D. si Director Adjunct – N. J. L. U., acestea fiind singurele persoane imputernicite a semna in numele companiei.
Avand in vedere faptul ca aceasta adresa, astfel cum s-a mentionat a fost emisa abia la data de 04 octombrie 2010, deci la aproximativ 2 ani si cinci de la data producerii incidentului generator de pagube din culpa S.C. R.T.S.R.L si la mai bine de 1 an si 3 luni de la data inregistrarii pe rolul instantei a acestui litigiu, este evident faptul ca parata S.C. R.T.S.R.L., in mod abuziv a solicitat si obtinut eliberarea acesteia de la o persoana ce nu avea calitatea de a angaja societatea.
Mai mult, astfel cum se poate observa din copia biletului de avion emis la data de 20.09.2010, rezulta indubitabil faptul ca la data de 04 octombrie 2010 - data la care in mod abuziv S.C. R.T.S.R.L. a obtinut aceasta adresa - reprezentantul legal al societatii - Director General N. C. D., nu se afla la societate, intoarcerea acestuia in Suedia avand loc in fapt la data de 05 octombrie 2010.
Arata ca AB R.T.A.prin reprezentantul sau legal a luat cunostinta de existenta acestei adrese la data efectuarii procedurilor de citare in prezenta cauza.
Chiar si in ipoteza in care instanta ar aprecia ca adresa de « succesionare a politei de asigurare » este valabil eliberata, se solicita sa se constate faptul ca aceasta, astfel cum anterior s-a mentionat nu poate produce efectele juridice ale unei cesiuni sau a unei subrogatii conventionale, nefiind intrunite conditiile impuse de lege in acest sens.
Astfel, in ceea ce priveste cesiunea, conform dispozitiilor legale in materie, aceasta este definita ca fiind contractul prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane, iar pentru valabilitatea acesteia se cer a fi intrunite urmatoarele conditii cumulative:
- sa indeplineasca toate conditiile de validitate ale unui contract referitoare la: consimtamant obiect, capacitate si cauza:
- pentru opozabilitate fata de terti, cesiunea trebuie sa fie notificata debitorului sau sa fie acceptata de debitor printr-un act in forma autentica.
In ceea ce priveste conditia referitoare la notificarea debitorului cedat sau acceptarea cesiunii de catre acesta printr-un act in forma autentica, arata ca aceasta conditie nu a fost niciodata indeplinita, intrucat pe de o parte, astfel cum s-a aratat, reprezentantul legal al societatii nu avea cunostinta de existenta acestei adrese, iar pe de alta parte, persoana ce a eliberat adresa in cauza nu putea proceda la notificarea debitorului cedat - parata Societatea de Asigurare L.B.F.- intrucat nu era in drept a emite astfel de acte.
Mai mult decat atat, S.C. R. T. A.B. nu putea proceda la cesiunea politei in vederea acoperirii unui prejudiciu in conditiile in care termenul pentru comunicarea incidentului fusese cu mult timp depasit.
In raport de acest aspect si avand in vedere faptul ca fata de terti cesiunea si produce efectele numai de ia data notificarii sau a acceptarii cesiunii de catre debitor (Societatea de Asigurare L. B. & F.), apreciaza ca adresa sus amintita - sub rezerva acceptarii acesteia ca valabila - in lipsa notificarii catre debitorul cedat, nu poate produce efectele unei cesiuni.
De asemenea, apreciaza ca in speta de fata, nu poate fi retinut ca intre R. T. A.B, parata S.C. R.T.S.R.L. si Societatea de Asigurare L.B.F.ar fi intervenit o subrogatie legala sau conventionala consimtita de creditor in sensul dispozitiilor art. 1107 Cod civil avand in vedere ca nici pentru aceasta operatiune juridica nu au fost indeplinite conditiile legale.
In ceea ce priveste subrogatia legala, aceasta opereaza conform dispozitiilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, insa conform textului de lege asiguratorul (reclamanta in prezenta cauza) se subroga in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei - in speta a S.C. R.T.S.R.L., si in nici un caz, nu se poate indrepta impotriva R. T. A.B care are calitatea de tert in raport cu acestea.
In ceea ce priveste subrogatia conventionala consimtita de creditor, pentru a opera in cauza, aceasta ar fi trebuit sa indeplineasca urmatoarele conditii conform art. 1107 alin. (1) Cod civil:
- sa se produca concomitent cu plata;
- sa fie expresa;
- chitanta sa aiba data certa.
Fata de toate aspectele mai sus mentionate, apreciaza ca cesiunea politei de asigurare nr. 4013168 incheiata la parata Societatea de Asigurare L. B. & F., catre S.C. R.T.S.R.L. nu a avut loc si prin urmare, in speta de fata, AB R.T.A.este lipsita de capacitate procesuala pasiva, motiv pentru care se solicita instantei respingerea cererii indreptate impotriva acesteia ca neintemeiata.
Prin nota de sedinta din data de 01.032012 chemata in garantie L.B.F.AB a invocat exceptia de necompetenta generala a instantelor romane, in temeiul punctului 12 din conditiile generale ale politei de asigurare nr. 40131168.
Aceeasi exceptie a fost invocata la data de 02.03.2012 si de cea de-a doua chemata in garantie.
La termenul de judecata din data de 05.03.2012 instanta a ramas in pronuntare asupra exceptiei de netimbrare a cererilor de chemare in garantie.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Cu privire la exceptia de netimbrare a cererilor de chemare in garantie formulate de reclamanta, instanta retine ca desi la termenul de judecata din data de 30.01.2012 reclamantei i-a fost pusa in vedere de catre instanta obligatia achitarii taxei judiciare de timbru de 10938,95 lei si a timbrului judiciar de 5 lei aferente cererilor de chemare in garantie, la termenul de judecata din data de 05.03.2012 reclamanta, prin aparator a precizat ca nu intelege sa achite respectiva taxa.
Intr-o atare situatie sunt aplicabile dispozitiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 si ale art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, exceptia de netimbrare urmeaza a fi admisa iar cererile de chemare in garantie anulate ca netimbrata.
Reclamanta, fiind in culpa procesuala, urmeaza a fi obligata si la plata cheltuielilor de judecata efectuate in proces de chematele in garantie, potrivit dovezilor depuse la dosar (vol. III).
Comunicarea de catre chemata in garantie AB R.T.A.catre parata SC R.T. SRL a unui inscris din care rezulta ca era incheiata o polita de asigurare suplimentara si ca aceasta era cesionata si faptul ca, ulterior, chemata in garantie s-ar fi dezis de aceasta, nu are legatura si nu influenteaza cheltuielile de judecata efectuate in prezentul proces de catre chemata in garantie, iar acest aspect ar fi putut fi analizat doar in conditiile in care reclamanta ar fi inteles sa timbreze cerere de chemare in garantie formulata inclusiv impotriva AB R T. A., aceeasi fiind situatia si in legatura cu asiguratorul acestei societati. Doar in conditiile achitarii taxei de timbru si a timbrului judiciar s-ar fi putut analiza raporturile juridice in care erau implicate chematele in garantie si aceasta doar in situatia in care instanta romana se declara competenta sa solutioneze cererile de chemare in garantie.
Or, se observa ca abia dupa ce chematele in garantie au invocat exceptia de necompetenta generala a instantelor romane reclamanta a declarat ca nu intelege sa timbreze chemarile in garantie.
Pe fondul cererii de chemare in judecata, instanta retine ca la data de 17.05.2008, conform procesului verbal de interventie a pompierilor nr. 84/17.05.2008 incheiat de catre ISU Timis si a declaratiei conducatorului autotrenului C. V., acesta din urma a condus autotrenul cu nr. de inmatriculare BV – 2512 cu semiremorca BV – 2509 dupa ce a incarcat marfa de la sediul asiguratului reclamantei SC A. SA Timisoara, in valoare totala de 234.025 Euro, cu destinatia Suedia, iar dupa incarcare a parcat autotrenul in incinta parcarii unui supermarket.
La scurt timp, cabina autotrenului a fost cuprinsa de flacari, incendiul manifestandu-se foarte violent si cuprinzand si semiremorca autotrenului, ocazie cu care marfa transportata a fost avariata integral.
Deoarece, la data producerii evenimentului, pentru marfa transportata, proprietatea SC A. SA Timisoara era incheiata la societatea reclamanta o polita de asigurare Cargo nr. 5020176/16.05.2008, contravaloarea daunei provocata asiguratului reclamantei, conform procesului verbal de constatare a daunei a fost achitata acesteia, de catre societatea reclamanta.
Intrucat pentru autotrenul cu nr. de inmatriculare BV – 2512 cu semiremorca BV – 2509 utilizator, SC R. T. SRL la data producerii evenimentului era incheiata o asigurare tip CMR, la SC U. A. SA, seria AV nr. 460677, ce acoperea prejudicii cauzate marfii din vina transportatorului, in temeiul art. 22 din Legea nr. 136/1995, reclamanta se subroga in limitele indemnizatiei platite, in toate drepturile asiguratului, fata de cei raspunzatori de producerea daunei, respectiv fata de SC U. A. SA in limitele politei de asigurare CMR, iar pentru diferenta, fata de transportator.
La data de 24.02.2009 reclamanta a invitat la concilierea prevazuta de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila, pe parata R.T.SRL care a dat curs invitatiei, s-a prezentat la sediul societatii reclamantei, invederand faptul ca societatea are incheiata respectiva asigurare CMR si ca nu este de acord sa achite diferenta de despagubire intrucat pentru aceasta diferenta ar fi incheiata o alta asigurare pe care insa nu a mai comunicat-o.
La data de 26.03.2007 reclamanta a transmis pentru rezolvare pe cale amiabila intreaga documentatie la SC U. SA.
La data de 09.04.2007 parata SC U. SA a emis obiectiuni prin care au fost solicitate o serie de documente in vederea achitarii despagubirilor.
La data de 02.06.2009 cu adresa nr. 7097 reclamanta a comunicat paratei parte din documentatia solicitata, raspunzandu-i totodata ca nu poate onora celelalte cereri intrucat nu este in posesia documentelor solicitate, nu are nici o calitate de a solicita respectivele documente de la terti si nu in ultimul rand faptul ca documentele comunicate sunt suficiente pentru plata daunei.
Prin aceeasi adresa a fost invitata parata la concilierea prevazuta de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila.
La data de 12.08.2009 parata S.C. U. S.A. a virat in contul reclamantei suma de 100.000 USD, corespunzator sumei de 303.340 lei.
Tinand seama de data efectuarii platii de mai sus de catre parata S.C. U. Asigurari S.A., aceasta urmeaza a fi obligata la plata catre reclamanta a dobanzii legale aferente sumei de 303.340 lei, calculata de la data introducerii actiunii si pana la data platii indicata mai sus, conform art. 43 Cod comercial.
Pentru diferenta dintre cuantumul prejudiciului cauzat, respectiv pentru suma de 682.794,54 lei, raspunderea revine, in temeiul art. 998 – 999 Cod civil, carausului, respectiv paratei SC R.T.SRL, la aceasta suma adaugandu-sem, conform art. 43 Cod comercial, dobanda legala calculata de la data de 18.05.2008, a platii despagubirilor facuta de reclamanta catre asiguratul SC A. Timisoara SA, pana la data platii efective, instanta retinand ca marfa a fost distrusa in momentul in care se afla in paza juridica si materiala a paratei SC R.T.SRL.
Existenta politei de asigurare incheiata de casa de expeditie AB R. T. nu exonereaza parata SC R.T.SRL de plata despagubirilor de mai sus cata vreme reclamanta este cea care decide impotriva cui intelege sa actioneze in justitie pentru recuperarea prejudiciului, existand posibilitatea ca parata SC R.T.SRL sa solicite, la randul sau, acoperirea prejudiciului prin actionarea celei de-a doua polite de asigurare.
In temeiul art. 274 Cod procedura civila, paratele vor fi obligate si la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta, insa doar in masura pretentiilor admise si fara a se lua in considerare cheltuielile cauzate din culpa reclamantei, respectiv taxele achitate pentru cererea de repunere pe rol.
De asemenea, in aceste cheltuieli de judecata nu vor fi incluse cheltuielile pe care reclamanta a fost obligata sa le plateasca chematelor in garantie, culpa felului in care reclamanta a inteles sa gestioneze, din punctul de vedere al formularii cererilor de chemare in garantie, procesul, apartinand acesteia din urma.
Avand in vedere argumentele mentionate,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELEL LEGII
HOTARASTE
Admite exceptia de netimbrare a cererilor de chemare in garantie.
Anuleaza cererile de chemare in garantie formulate de reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti, cu sediul in Brasov, C. B., nr. 10 B, jud. Brasov, in contradictoriu cu chematele in garantie L.B.F.AB, cu sediul ales in Bucuresti, C. D., nr. 103-105, etaj 5, sector1 si AB R. T. A., cu sediul ales in Bucuresti, str. D.O., nr. 51, ap. 1, sector 2, ca netimbrate.
Obliga reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti la plata catre chemata in garantie L.B.F.AB a sumei de 17.583 Euro echivalent in lei la cursul BNR la data platii efective, precum si a sumei de 14.880 lei catre chemata in garantie AB R. T.A., cu titlu de cheltuieli de judecata.
Admite cererea formulata de reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti in contradictoriu cu parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti, cu sediul ales in Brasov, bd. M. K., nr. 17, bl. C4, jud. Brasov, astfel cum a fost precizata.
Obliga parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti la plata catre reclamanta a dobanzii legale aferente sumei de 303.340 lei calculata de la data introducerii actiunii, 17.07.2009 si pana la data platii primei de asigurare, 12.08.2009.
Admite cererea formulata de reclamanta S.C. A.-T. A. S.A. Bucuresti in contradictoriu cu parata S.C. R.T.S.R.L., cu sediul in Brasov, str. S., nr. 6, ap. 43, jud. Brasov.
Obliga parata S.C. R.T.S.R.L. la plata catre reclamanta a sumei de 682.794,54 lei, la care se adauga dobanda legala calculata de la data de 18.06.2008, pana la data platii efective.
Obliga parata S.C. U. A. S.A. Bucuresti la plata catr
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Activitati economice (infractiuni privind regimul lor)
refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale ?i bunurilor din patrimoniu - Hotarare nr. 8604 din data de 08.06.2017Incadrarea juridica data faptelor de producere de produse accizabile ce intra sub incidenta regimului de antrepozitare in afara unui antrepozit fiscal - Sentinta penala nr. 67 din data de 06.05.2014
Inadmisibilitatea aplicarii dispozitiilor O.U.G. nr.51/1998 si 95/2003, referitoare la valorificarea creantelor bugetare preluate de A.V.A.S., in cadrul procedurii de reorganizare si lichidare judiciara - Decizie nr. 110/R din data de 02.03.2006
Cerere de autorizare a comitetului creditorilor de a introduce actiunea in anularea actelor frauduloase-art.62 din Legea nr.64/l995. Titularul cererii si termenul de formulare a cererii. - Decizie nr. 52/R din data de 07.02.2006
Propunere arestare preventiva – respingere - Sentinta penala nr. I N C H E I E R E A NR. 4 din data de 30.01.2013
Esalonare amenda penala art. 425 alin.2 din Codul de procedura penala - Sentinta penala nr. 93/S din data de 28.03.2012
REVIZUIRE, ART. 3201 Cod Procedura Penala, INADMISIBILITATE - Sentinta penala nr. 76/S din data de 19.03.2013
Fals si uz de fals - Sentinta penala nr. 154/S din data de 04.06.2013
OMOR DEOSEBIT DE GRAV - CONDAMNARE - Sentinta penala nr. 96/S din data de 01.04.2013
Inselaciune rejudecare 5221 Cod procedura penala - Sentinta penala nr. 138/S din data de 24.05.2013
LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL JUDICIARE - ADMITERE - Sentinta penala nr. IN C H E I E R E din data de 24.05.2013
PLANGERE ORDONANTA PROCUROR, ADMITERE - Sentinta penala nr. Sedinta Camerei de Consiliu din data de 16.05.2013
INFRACTIUNEA DE OMOR, SOLUTIE DE CONDAMNARE - Sentinta penala nr. 81/S din data de 19.03.2013
Plangere contraventionala - Decizie nr. 188/R din data de 15.02.2013
Contracte - Decizie nr. 212/R din data de 23.03.2012
Contractul de concesiune - Decizie nr. 517/R din data de 08.06.2012
Contestatie la tabelul preliminar de creante - Sentinta civila nr. 105/sind din data de 24.01.2012
Tabelului preliminar rectificativ al creantelor debitoarei - Sentinta civila nr. 856/sind din data de 10.04.2012
Creditori-debitori - Sentinta civila nr. 40/CC din data de 21.02.2012
Creante - Sentinta civila nr. 384/SIND din data de 21.02.2012