Efectele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 66/26.02.2015 prin care au fost declarate neconstitutionale prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.
(Decizie nr. 461/R din data de 23.06.2015 pronuntata de Curtea de Apel Brasov)Prin sentinta recurata, pronuntata la 06.02.2013, instanta de fond respins cererea de chemare in judecata si a mentinut Decizia nr. 2/05.01.2012 a Comisiei de solutionare a contestatiei avand ca obiect Nota de constatare a neregulilor ?i de stabilire a corectiilor financiare incheiata de catre Directia Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare in data de 02.11.2011 privind contractul de servicii nr. 372/20.08.2010 incheiat cu S.C. R.M. S.R.L. in cadrul proiectului „Reabilitare drum judetean […]” finantat prin contractul de finantare nr. 561/08.10.2009.
Ulterior pronuntarii sentintei a intervenit Decizia Curtii Constitutionale nr. 66/26.02.2015 publicata in Monitorul Oficial la 07.04.2015 prin care au fost declarate neconstitutionale prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.
Curtea Constitutionala retine in cuprinsul deciziei ca „dispozitiile art. 66 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 sunt norme tranzitorii, care, potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, reglementeaza „masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari care urmeaza sa fie inlocuita de noul act normativ". In continuare, art. 54 alin. (2) din aceeasi lege prevede ca dispozitiile tranzitorii „trebuie sa asigure, pe o perioada determinata, corelarea celor doua reglementari, astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc si sa evite retroactivitatea acestuia (...)". Legiuitorul, configurand dispozitiile tranzitorii ale art. 66 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, a ales drept criteriu pentru rezolvarea situatiilor tranzitorii existenta in curs de desfasurare a unor activitati de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, in sensul ca pentru aprecierea legalitatii raporturilor juridice nascute in perioada de activitate a Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 se aplica aceasta ordonanta numai daca activitatile mentionate sunt in curs desfasurare. In schimb, daca aceste activitati nu sunt in curs de desfasurare, aprecierea legalitatii raporturilor juridice nascute in perioada de activitate a Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 se realizeaza prin prisma noilor prevederi. Or, cele doua acte normative cuprind, in privinta activitatilor de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, reguli de drept substantiale specifice asa cum s-a aratat la paragrafele 29 si 30 din prezenta decizie, astfel incat, optand pentru un asemenea criteriu, legiuitorul a incalcat principiul neretroactivitatii legii, intrucat raportul juridic nu mai este guvernat de legea in vigoare la data nasterii sale, ci de o lege ulterioara, straina acestuia. Or, este de principiu ca o situatie juridica definitiv consolidata sub imperiul unei legi substantiale nu poate fi guvernata de o lege ulterioara decat cu incalcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie.
„(32) textul de lege criticat aduce atingere principiului neretroactivitatii, deoarece permite aplicarea normelor de drept substantial din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 cu privire la nereguli savarsite in intervalul temporal in care era in vigoare Ordonanta Guvernului nr. 79/2003, legiuitorul reglementand un criteriu gresit pentru determinarea aplicabilitatii noilor norme de drept substantial, respectiv existenta sau nu a unor activitati de control in desfasurare la momentul intrarii in vigoare a noii legi, fara a se raporta la legea in vigoare la momentul nasterii raportului juridic. Rezulta asadar ca raportul juridic este supus reglementarilor legale in vigoare la data nasterii sale, schimbarea ulterioara a conditiilor legale neavand nicio influenta asupra legalitatii acestuia. In consecinta, Curtea constata ca art. 66 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 este neconstitutional, fiind contrar art. 15 alin. (2) din Constitutie.
(33.) Curtea constata ca, urmare a admiterii exceptiei de neconstitutionalitate, calificarea neregulii si stabilirea creantelor bugetare se vor face in temeiul actului normativ in vigoare la data savarsirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum, asadar fara a se putea combina dispozitiile de drept substantial din Ordonanta Guvernului nr. 79/2003 cu cele ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, in vreme ce procedura urmata de organele de control va fi cea reglementata prin actul normativ in vigoare la data efectuarii controlului.”
In speta, Decizia nr. 2/05.01.2012 a Comisiei de solutionare a contestatiei avand ca obiect Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare incheiata de catre Directia Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare in data de 02.11.2011 privind contractul de servicii nr. 372/20.08.2010 incheiat cu S.C. R.M. S.R.L. in cadrul proiectului „Reabilitare drum judetean […]” finantat prin contractul de finantare nr. 561/08.10.2009, vizeaza in mod evident raporturi de drept substantial incheiate sub imperiul legii vechi, respectiv O.G. nr. 79/2013, temeiul juridic al efectuarii verificarilor si al aplicarii sanctiunilor fiind O.U.G. nr. 66/2011.
Din aceasta perspectiva, rezulta cu evidenta faptul ca actele administrative contestate sunt nelegale, fiind intocmire cu aplicarea gresita sub aspect temporal a dispozitiilor legale incidente in sensul dezlegarii Decizia nr. 2/05.01.2012 a Comisiei de solutionare a contestatiei avand ca obiect Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare incheiata de catre Directia Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare in data de 02.11.2011 privind contractul de servicii nr. 372/20.08.2010 incheiat cu S.C. R.M. S.R.L. in cadrul proiectului „Reabilitare drum judetean […]” finantat prin contractul de finantare nr. 561/08.10.2009 cu caracter general obligatoriu date de catre instanta de contencios constitutional.
Curtea mai retine ca actele administrative contestate in cauza se intemeiaza in parte si pe dispozitiile legale declarate neconstitutionale.
In lumina acestor considerente si in aplicarea deciziei de neconstitutionalitate Curtea retine ca actele administrative contestate si mentinute de instanta de fond au ramas fara suportul juridic procedural atat sub aspectul procedurii de constatare cat si al sanctiunii aplicabile, intreaga argumentatie a partilor cat si analiza instantei de fond facandu-se prin raportate la dispozitiile legale devenite inaplicabile.
Fata de aceste considerente nu se mai impune a analiza celelalte critici de recurs, toate facand referire la interpretarea dispozitiilor legale constatate ca inaplicabile.
Argumentele contrare expuse de catre intimata prin intampinare vor fi inlaturate ca neintemeiate pentru urmatoarele considerente:
In ce priveste criticile paratei referitoare la inaplicabilitatea in cauza a efectelor deciziei de neconstitutionalitate care ar produce efecte numai pentru viitor, Curtea retine ca instanta de contencios constitutional a statuat expressis verbis si cu caracter obligatoriu care insoteste inclusiv considerentele pe care se sprijina (in sensul deciziei Plenului nr. 1/1995) faptul ca dispozitiile declarate neconstitutionale nu se vor mai aplica in cauza in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate si nici in cauzele pendinte in fata instantelor judecatoresti in care respectivele dispozitii legale sunt aplicabile (decizia nr. 766/15.06.2011, decizia nr. 1615/2011, decizia nr. 223/2012, decizia nr. 54/2014).
O interpretare similara a facut obiectul deciziei nr. 12/2011 pronuntate in recurs in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in care s-a statuat ca prin declararea ca neconstitutionala a dispozitiilor art. 5 alin. 1 teza I din Legea nr. 221/2009, acestea si-au incetat efectele si nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesolutionate definitiv la data publicarii deciziilor de neconstitutionalitate.
Astfel, Curtea retine ca in speta decizia de neconstitutionalitate este pe deplin aplicabila, dat fiind faptul ca litigiul este pendinte, indiferent de data emiterii deciziei contestate.
Argumentele intimatei referitoare la faptul ca instanta de contencios constitutional nu mentioneaza conditiile si cadrul legal in care se poate restabili situatia juridica a actelor administrative (din care unele reprezinta titluri de creanta) emise de parata si contestate in instanta. Consecintele si implicatiile financiare/institutionale ale unei astfel de ipoteze trebuie sa fie analizate si asumate la nivelul Guvernului, astfel incat sa fie asigurata o punere in aplicare unitara a acestei decizii de catre toate institutiile publice, in conditiile in care O.G. nr. 79/2003 nu reglementa principiul proportionalitatii, tin de oportunitatea legislativa si exced limitelor controlului jurisdictional, instanta de judecata fiind chemata sa aplice dispozitiile legale in vigoare dar si deciziile Curtii Constitutionale si nu de a evalua oportunitatea acestora.
Cat priveste argumentele referitoare la considerentele Curtii Constitutionale in sensul ca notiunea de corectii financiare este definita ca neregula atat in legislatia nationala, cat si in aceea a Uniunii Europene, intimata citeaza trunchiat si rupt din context aceste mentiuni, omitand faptul ca instanta de contencios constitutional face o analiza ampla a acestei chestiuni, conchizand cu observatia ca „din compararea celor doua definitii, pe de-o parte cea cuprinsa in Ordonanta Guvernului nr. 79/2003, pe de alta parte cea cuprinsa in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, Curtea observa ca acestea nu au un continut identic, elementul cel mai important de diferentiere constituindu-l potentialitatea prejudiciului, care este reglementata numai in art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011.
25. Curtea observa ca, potrivit art. 2 alin. (1) lit. o) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, aplicarea de corectii financiare semnifica masurile administrative luate de autoritatile competente, in conformitate cu prevederile ordonantei de urgenta, care constau in excluderea de la finantarea din fonduri europene si/sau fonduri publice nationale aferente acestora a cheltuielilor pentru care a fost constatata o neregula, in speta constand intr-o reducere procentuala din suma solicitata la plata. Aceste prevederi preiau continutul normativ al art. 98 alin. (2) teza a doua din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 potrivit caruia "Corectiile la care procedeaza statele membre constau in anularea totala sau partiala a participarii publice pentru programul operational." In plus, analizand comparativ dispozitiile art. 4 si art. 5 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95, Curtea constata ca notiunea de "corectii financiare" are semnificatia de masura administrativa, iar nu de sanctiune administrativa. In acest sens sunt si observatiile scrise transmise de Comisia Europeana in cauzele conexate C-260/14 si C-261/14 Judetul Neamt si altii.
26. Avand in vedere cele expuse la paragraful anterior, Curtea observa ca un alt element de diferentiere intre actele normative comparate il constituie modul de reglementare a corectiilor/reducerilor financiare aplicabile cheltuielilor aferente proiectelor finantate din fonduri europene si/sau fonduri publice nationale aferente acestora in caz de nerespectare a reglementarilor privind achizitiile. Astfel, art. 6 alin. (1), coroborat cu art. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, reglementeaza obligatia autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene de a exclude integral sau partial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate si declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respecta conditiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislatiei nationale si comunitare in vigoare, in situatia in care - in procesul de verificare a solicitarilor de plata - acestea determina existenta unor astfel de cheltuieli, cu aplicarea principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, precum si de amploarea si de implicatiile financiare ale acesteia. In acest sens se reglementeaza prin anexa la ordonanta de urgenta, in forma in vigoare la data intocmirii Notei de neconformitate in prezenta cauza, abaterea constatata, descrierea abaterii constatate si corectia/reducerea procentuala. Or, in continutul normativ al Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 reglementarea principiului proportionalitatii nu se regaseste, astfel incat corectiile/reducerile se puteau face cu privire la intreaga suma solicitata la rambursare. In concluzie, Curtea constata ca, sub aspectul definirii neregulii, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 sunt mai severe in sensul ca reglementeaza si cu privire la potentialitatea prejudicierii bugetului Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit, in schimb, sub aspectul corectiilor/reducerilor in cazul constatarii neregulilor, dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 sunt insa mai favorabile decat cele ale Ordonantei Guvernului nr. 79/2003, stabilind in anexa la ordonanta de urgenta corectii/reduceri procentuale, potrivit principiului proportionalitatii.
27. Din analiza efectuata, Curtea retine ca fapta pentru care sunt aplicate corectii financiare este definita ca "neregula" atat in legislatia nationala, cat si in aceea a Uniunii Europene, avand un continut caracteristic, ce nu poate fi subsumat unei fapte penale sau contraventionale, iar corectiile financiare, constand in speta in reduceri procentuale, reprezinta masuri administrative, fara a avea caracterul unor sanctiuni penale sau contraventionale.”
Argumentatia privind faptul ca pe rolul CJUE se afla cauzele conexate C-260/14 si C-261/2013 Judetul Neamt si altii avand ca obiect retroactivitatea/ neretroactivitatea aplicarii prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, va fi inlaturata pentru faptul ca pe de o parte insasi Curtea Constitutionala a avut in vedere aceasta sesizare, faptul ca instanta sesizata cu suspendarea cauzei a apreciat ca nu o astfel de masura procesuala nu se impune, partile avand posibilitatea de a solicita revizuirea in eventualitatea unei decizii CJUE favorabile in sensul dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 554/2004.
Criticile referitoare la caracterul obligatoriu al jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru judecatorul national, desi de principiu sunt valabile nu isi gasesc aplicabilitatea concreta in cauza, situatia de fapt si de drept dedusa judecatii nefiind reflectata in niciuna dintre hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene invocate, fiind de domeniul evidentei ca nu toate actele normative ale uniunii europene sunt de aplicare directa in dreptul national.
Fata de considerentele de fapt si de drept expuse, in baza art. 312 Cod procedura civila Curtea va admite recursul impotriva sentintei civile nr. 275/27.04.2015 pronuntata de Tribunalul Covasna pe care o modifica in tot in sensul ca va admite cererea de chemare in judecata si va modifica in tot Decizia nr. 2/05.01.2012 a Comisiei de solutionare a contestatiei avand ca obiect Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare incheiata de catre Directia Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare in data de 02.11.2011 privind contractul de servicii nr. 372/20.08.2010 incheiat cu S.C R.M. S.R.L. in cadrul proiectului „Reabilitare drum judetean […]” finantat prin contractul de finantare nr. 561/08.10.2009, in sensul ca va admite contestatia formulata si va anula nota de constatare.
Ulterior pronuntarii sentintei a intervenit Decizia Curtii Constitutionale nr. 66/26.02.2015 publicata in Monitorul Oficial la 07.04.2015 prin care au fost declarate neconstitutionale prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.
Curtea Constitutionala retine in cuprinsul deciziei ca „dispozitiile art. 66 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 sunt norme tranzitorii, care, potrivit art. 54 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, reglementeaza „masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari care urmeaza sa fie inlocuita de noul act normativ". In continuare, art. 54 alin. (2) din aceeasi lege prevede ca dispozitiile tranzitorii „trebuie sa asigure, pe o perioada determinata, corelarea celor doua reglementari, astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc si sa evite retroactivitatea acestuia (...)". Legiuitorul, configurand dispozitiile tranzitorii ale art. 66 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, a ales drept criteriu pentru rezolvarea situatiilor tranzitorii existenta in curs de desfasurare a unor activitati de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, in sensul ca pentru aprecierea legalitatii raporturilor juridice nascute in perioada de activitate a Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 se aplica aceasta ordonanta numai daca activitatile mentionate sunt in curs desfasurare. In schimb, daca aceste activitati nu sunt in curs de desfasurare, aprecierea legalitatii raporturilor juridice nascute in perioada de activitate a Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 se realizeaza prin prisma noilor prevederi. Or, cele doua acte normative cuprind, in privinta activitatilor de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare, reguli de drept substantiale specifice asa cum s-a aratat la paragrafele 29 si 30 din prezenta decizie, astfel incat, optand pentru un asemenea criteriu, legiuitorul a incalcat principiul neretroactivitatii legii, intrucat raportul juridic nu mai este guvernat de legea in vigoare la data nasterii sale, ci de o lege ulterioara, straina acestuia. Or, este de principiu ca o situatie juridica definitiv consolidata sub imperiul unei legi substantiale nu poate fi guvernata de o lege ulterioara decat cu incalcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie.
„(32) textul de lege criticat aduce atingere principiului neretroactivitatii, deoarece permite aplicarea normelor de drept substantial din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 cu privire la nereguli savarsite in intervalul temporal in care era in vigoare Ordonanta Guvernului nr. 79/2003, legiuitorul reglementand un criteriu gresit pentru determinarea aplicabilitatii noilor norme de drept substantial, respectiv existenta sau nu a unor activitati de control in desfasurare la momentul intrarii in vigoare a noii legi, fara a se raporta la legea in vigoare la momentul nasterii raportului juridic. Rezulta asadar ca raportul juridic este supus reglementarilor legale in vigoare la data nasterii sale, schimbarea ulterioara a conditiilor legale neavand nicio influenta asupra legalitatii acestuia. In consecinta, Curtea constata ca art. 66 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 este neconstitutional, fiind contrar art. 15 alin. (2) din Constitutie.
(33.) Curtea constata ca, urmare a admiterii exceptiei de neconstitutionalitate, calificarea neregulii si stabilirea creantelor bugetare se vor face in temeiul actului normativ in vigoare la data savarsirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum, asadar fara a se putea combina dispozitiile de drept substantial din Ordonanta Guvernului nr. 79/2003 cu cele ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, in vreme ce procedura urmata de organele de control va fi cea reglementata prin actul normativ in vigoare la data efectuarii controlului.”
In speta, Decizia nr. 2/05.01.2012 a Comisiei de solutionare a contestatiei avand ca obiect Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare incheiata de catre Directia Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare in data de 02.11.2011 privind contractul de servicii nr. 372/20.08.2010 incheiat cu S.C. R.M. S.R.L. in cadrul proiectului „Reabilitare drum judetean […]” finantat prin contractul de finantare nr. 561/08.10.2009, vizeaza in mod evident raporturi de drept substantial incheiate sub imperiul legii vechi, respectiv O.G. nr. 79/2013, temeiul juridic al efectuarii verificarilor si al aplicarii sanctiunilor fiind O.U.G. nr. 66/2011.
Din aceasta perspectiva, rezulta cu evidenta faptul ca actele administrative contestate sunt nelegale, fiind intocmire cu aplicarea gresita sub aspect temporal a dispozitiilor legale incidente in sensul dezlegarii Decizia nr. 2/05.01.2012 a Comisiei de solutionare a contestatiei avand ca obiect Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare incheiata de catre Directia Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare in data de 02.11.2011 privind contractul de servicii nr. 372/20.08.2010 incheiat cu S.C. R.M. S.R.L. in cadrul proiectului „Reabilitare drum judetean […]” finantat prin contractul de finantare nr. 561/08.10.2009 cu caracter general obligatoriu date de catre instanta de contencios constitutional.
Curtea mai retine ca actele administrative contestate in cauza se intemeiaza in parte si pe dispozitiile legale declarate neconstitutionale.
In lumina acestor considerente si in aplicarea deciziei de neconstitutionalitate Curtea retine ca actele administrative contestate si mentinute de instanta de fond au ramas fara suportul juridic procedural atat sub aspectul procedurii de constatare cat si al sanctiunii aplicabile, intreaga argumentatie a partilor cat si analiza instantei de fond facandu-se prin raportate la dispozitiile legale devenite inaplicabile.
Fata de aceste considerente nu se mai impune a analiza celelalte critici de recurs, toate facand referire la interpretarea dispozitiilor legale constatate ca inaplicabile.
Argumentele contrare expuse de catre intimata prin intampinare vor fi inlaturate ca neintemeiate pentru urmatoarele considerente:
In ce priveste criticile paratei referitoare la inaplicabilitatea in cauza a efectelor deciziei de neconstitutionalitate care ar produce efecte numai pentru viitor, Curtea retine ca instanta de contencios constitutional a statuat expressis verbis si cu caracter obligatoriu care insoteste inclusiv considerentele pe care se sprijina (in sensul deciziei Plenului nr. 1/1995) faptul ca dispozitiile declarate neconstitutionale nu se vor mai aplica in cauza in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate si nici in cauzele pendinte in fata instantelor judecatoresti in care respectivele dispozitii legale sunt aplicabile (decizia nr. 766/15.06.2011, decizia nr. 1615/2011, decizia nr. 223/2012, decizia nr. 54/2014).
O interpretare similara a facut obiectul deciziei nr. 12/2011 pronuntate in recurs in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in care s-a statuat ca prin declararea ca neconstitutionala a dispozitiilor art. 5 alin. 1 teza I din Legea nr. 221/2009, acestea si-au incetat efectele si nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesolutionate definitiv la data publicarii deciziilor de neconstitutionalitate.
Astfel, Curtea retine ca in speta decizia de neconstitutionalitate este pe deplin aplicabila, dat fiind faptul ca litigiul este pendinte, indiferent de data emiterii deciziei contestate.
Argumentele intimatei referitoare la faptul ca instanta de contencios constitutional nu mentioneaza conditiile si cadrul legal in care se poate restabili situatia juridica a actelor administrative (din care unele reprezinta titluri de creanta) emise de parata si contestate in instanta. Consecintele si implicatiile financiare/institutionale ale unei astfel de ipoteze trebuie sa fie analizate si asumate la nivelul Guvernului, astfel incat sa fie asigurata o punere in aplicare unitara a acestei decizii de catre toate institutiile publice, in conditiile in care O.G. nr. 79/2003 nu reglementa principiul proportionalitatii, tin de oportunitatea legislativa si exced limitelor controlului jurisdictional, instanta de judecata fiind chemata sa aplice dispozitiile legale in vigoare dar si deciziile Curtii Constitutionale si nu de a evalua oportunitatea acestora.
Cat priveste argumentele referitoare la considerentele Curtii Constitutionale in sensul ca notiunea de corectii financiare este definita ca neregula atat in legislatia nationala, cat si in aceea a Uniunii Europene, intimata citeaza trunchiat si rupt din context aceste mentiuni, omitand faptul ca instanta de contencios constitutional face o analiza ampla a acestei chestiuni, conchizand cu observatia ca „din compararea celor doua definitii, pe de-o parte cea cuprinsa in Ordonanta Guvernului nr. 79/2003, pe de alta parte cea cuprinsa in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, Curtea observa ca acestea nu au un continut identic, elementul cel mai important de diferentiere constituindu-l potentialitatea prejudiciului, care este reglementata numai in art. 2 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011.
25. Curtea observa ca, potrivit art. 2 alin. (1) lit. o) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, aplicarea de corectii financiare semnifica masurile administrative luate de autoritatile competente, in conformitate cu prevederile ordonantei de urgenta, care constau in excluderea de la finantarea din fonduri europene si/sau fonduri publice nationale aferente acestora a cheltuielilor pentru care a fost constatata o neregula, in speta constand intr-o reducere procentuala din suma solicitata la plata. Aceste prevederi preiau continutul normativ al art. 98 alin. (2) teza a doua din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 potrivit caruia "Corectiile la care procedeaza statele membre constau in anularea totala sau partiala a participarii publice pentru programul operational." In plus, analizand comparativ dispozitiile art. 4 si art. 5 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95, Curtea constata ca notiunea de "corectii financiare" are semnificatia de masura administrativa, iar nu de sanctiune administrativa. In acest sens sunt si observatiile scrise transmise de Comisia Europeana in cauzele conexate C-260/14 si C-261/14 Judetul Neamt si altii.
26. Avand in vedere cele expuse la paragraful anterior, Curtea observa ca un alt element de diferentiere intre actele normative comparate il constituie modul de reglementare a corectiilor/reducerilor financiare aplicabile cheltuielilor aferente proiectelor finantate din fonduri europene si/sau fonduri publice nationale aferente acestora in caz de nerespectare a reglementarilor privind achizitiile. Astfel, art. 6 alin. (1), coroborat cu art. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, reglementeaza obligatia autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene de a exclude integral sau partial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate si declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respecta conditiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislatiei nationale si comunitare in vigoare, in situatia in care - in procesul de verificare a solicitarilor de plata - acestea determina existenta unor astfel de cheltuieli, cu aplicarea principiului proportionalitatii, tinandu-se seama de natura si de gravitatea neregulii constatate, precum si de amploarea si de implicatiile financiare ale acesteia. In acest sens se reglementeaza prin anexa la ordonanta de urgenta, in forma in vigoare la data intocmirii Notei de neconformitate in prezenta cauza, abaterea constatata, descrierea abaterii constatate si corectia/reducerea procentuala. Or, in continutul normativ al Ordonantei Guvernului nr. 79/2003 reglementarea principiului proportionalitatii nu se regaseste, astfel incat corectiile/reducerile se puteau face cu privire la intreaga suma solicitata la rambursare. In concluzie, Curtea constata ca, sub aspectul definirii neregulii, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 sunt mai severe in sensul ca reglementeaza si cu privire la potentialitatea prejudicierii bugetului Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internationali si/sau fondurile publice nationale aferente acestora printr-o suma platita necuvenit, in schimb, sub aspectul corectiilor/reducerilor in cazul constatarii neregulilor, dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2011 sunt insa mai favorabile decat cele ale Ordonantei Guvernului nr. 79/2003, stabilind in anexa la ordonanta de urgenta corectii/reduceri procentuale, potrivit principiului proportionalitatii.
27. Din analiza efectuata, Curtea retine ca fapta pentru care sunt aplicate corectii financiare este definita ca "neregula" atat in legislatia nationala, cat si in aceea a Uniunii Europene, avand un continut caracteristic, ce nu poate fi subsumat unei fapte penale sau contraventionale, iar corectiile financiare, constand in speta in reduceri procentuale, reprezinta masuri administrative, fara a avea caracterul unor sanctiuni penale sau contraventionale.”
Argumentatia privind faptul ca pe rolul CJUE se afla cauzele conexate C-260/14 si C-261/2013 Judetul Neamt si altii avand ca obiect retroactivitatea/ neretroactivitatea aplicarii prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, va fi inlaturata pentru faptul ca pe de o parte insasi Curtea Constitutionala a avut in vedere aceasta sesizare, faptul ca instanta sesizata cu suspendarea cauzei a apreciat ca nu o astfel de masura procesuala nu se impune, partile avand posibilitatea de a solicita revizuirea in eventualitatea unei decizii CJUE favorabile in sensul dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 554/2004.
Criticile referitoare la caracterul obligatoriu al jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru judecatorul national, desi de principiu sunt valabile nu isi gasesc aplicabilitatea concreta in cauza, situatia de fapt si de drept dedusa judecatii nefiind reflectata in niciuna dintre hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene invocate, fiind de domeniul evidentei ca nu toate actele normative ale uniunii europene sunt de aplicare directa in dreptul national.
Fata de considerentele de fapt si de drept expuse, in baza art. 312 Cod procedura civila Curtea va admite recursul impotriva sentintei civile nr. 275/27.04.2015 pronuntata de Tribunalul Covasna pe care o modifica in tot in sensul ca va admite cererea de chemare in judecata si va modifica in tot Decizia nr. 2/05.01.2012 a Comisiei de solutionare a contestatiei avand ca obiect Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare incheiata de catre Directia Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare in data de 02.11.2011 privind contractul de servicii nr. 372/20.08.2010 incheiat cu S.C R.M. S.R.L. in cadrul proiectului „Reabilitare drum judetean […]” finantat prin contractul de finantare nr. 561/08.10.2009, in sensul ca va admite contestatia formulata si va anula nota de constatare.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016