Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – admisibilitate expertiza de specialitate pentru dovedirea gradului de handicap.

Caracterul special al Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un asistent personal (art. 35 din Legea nr. 448/2006). Incadrarea unei persoane intr-un anumit grad de handicap de catre o comisie medicala de evaluare nu exclude posibilitatea ca cel in cauza sa conteste respectivul grad dar si sa solicite efectuarea unei expertize de specialitate in sustinerea propriei versiuni.

Prin actiunea introductiva, reclamanta B.L., prin tutore ca reprezentant legal B.A., solicita ca prin hotararea ce se va pronunta functie de probatoriul propus a se administra si de dispozitiile art. 18 punct 4 lit. a din Legea nr. 554/2004 sa se dispuna modificarea partiala a deciziei de incadrare a sa intr-un grad de handicap nr. 7010 din 22.05.2012 emisa fiind de Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor in Grad de Handicap si a certificatului nr. 399/15.02.2012 eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judetean C., in sensul acordarii in continuare a dreptului de a beneficia de un asistent personal, incepand cu luna martie 2012, data de la care i s-a retras acest drept, motivat de afectiunile psihice de care este suferinda, reclamanta fiind pusa sub interdictie prin sentinta civila nr. 1325/2005 a Judecatoriei Sfantu Gheorghe, ramasa definitiva,  numindu-i-se un tutore in persoana numitei B.A.. De asemenea, se solicita si obligarea paratelor Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor in Grad de Handicap si a Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judetean C. la plata contravalorii sumei aferente salariului unui asistent in suma de 525 lei/luna, pentru perioada martie 2012- pana la solutionarea litigiului, sustinand ca in urma evaluarii medico-psihosociale i s-a emis certificatul cu nr. 399/15.02.2012 pe care a inteles sa-l atace la Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor in Grad de Handicap care urmare a solutionarii contestatiei sale a emis decizia nr. 7010/22.05.2012 prin care i-a inlaturat dreptul prevazut de art. 35 din Legea nr. 448/2006,  de care a beneficiat pana la acel moment, desi sufera de retardare mintala severa si Sindrom Down, constatandu-se printr-o expertiza judiciara ca se impune punerea sa sub interdictie. Se arata ca boala de care este suferinda este una genetica ce produce intarziere in dezvoltarea fizica si intelectuala si care nu este supusa vindecarii sau ameliorarii, necesitand asistent personal din motiv ca nu se poate ingriji singura, neputandu-si gati, cumpara alimente sau efectua diverse plati, necunoscand valoarea banilor. Mai mult, potrivit dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 448/2006 „persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale la un asistent personal”, nefiind optional acest drept sau lasat la latitudinea comisiilor de specialitate, dupa cum punerea sa sub interdictie denota ca nu mai este raspunzatoare de consecintele faptelor sale.
               In replica, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale invoca lipsa parcurgerii procedurii prealabile, aratand ca nu s-a justificat incadrarea reclamantei intr-un grad de handicap cu asistent personal, potrivit criteriilor prevazute in Ordinul nr. 762/31.08.2007 al MMFES si nr. 1992/19.11.2007 al MSP. Privitor la exceptie, reclamanta sustine ca procedura prealabila la care face referire art. 7 din Legea nr. 554/2004 s-a efectuat fata de certificatul nr. 399/15.02.2012, contestat inlauntrul termenului de 30 de zile de la comunicare la organismul superior care a emis decizia cu nr. 7010/2012, decizie care incorporeaza raspunsul oferit la insasi contestatia anterior formulata.
  Prin sentinta civila nr. 2321/18.09.2013 Tribunalul Covasna a admis in parte actiunea formulata de reclamanta B.L. prin reprezentantul sau legal B.A., in contradictoriu cu paratii Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale - Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor in Grad de Handicap, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului S.G. - Serviciul de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap si Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap C. prin Consiliul Judetean C., si,  in consecinta:  A dispus modificarea deciziei de incadrare in grad de handicap nr. 7010/22.05.2012 emisa de Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor in Grad de Handicap si a certificatului  nr. 399/15.02.2012 emis de Comisia  de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap C. prin Consiliul Judetean C.  in sensul ca reclamanta se incadreaza in gradul de handicap grav, conform Raportului de expertiza medico-legala psihiatrica 1385/30.05.2013 intocmit de Institutul de Medicina Legala T.M., ce face parte integranta din prezenta hotarare, cu  acordare de asistent personal.
A respins  cererea de obligare a paratelor la plata contravalorii sumei aferente  salariului unui asistent in suma de 525 lei/luna, pentru perioada martie 2012 si pana la solutionarea litigiului.
           A luat act ca reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata.
           Mai exact, prima instanta a retinut urmatoarele:
           Consiliul Judetean C. – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap prin  certificatul de incadrare in grad de handicap nr. 399 reevaluare/15.02.2012 a procedat la incadrarea reclamantei B.L. in gradul de handicap accentuat (fila 7).
Ulterior, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale - Directia Generala Protectia Persoanelor cu Handicap - Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap prin decizia de incadrare in grad de handicap nr. 7010/22.05.2012 a solutionat contestatia reclamantei si in consecinta,  a incadrat-o pe aceasta in gradul de handicap grav.
Totodata, comisia a stabilit ca reclamanta  nu  beneficiaza de  asistent personal.
Comisia si-a motivat decizia emisa prin aceea ca este conforma cu criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 al M.M.F.E.S. si nr. 1992/19.11.2007 al M.S.P. (fila 8).
La data de 18 octombrie 2005, Municipiul S.G. prin dispozitia nr. 2253/2005 a  instituit tutela pe seama bolnavei B.L. in persoana tutorelui B.A.. Cu acea ocazie, Municipiul S.G. a retinut ca reclamanta B.L. este bolnava mintal si pusa sub interdictie judecatoreasca potrivit  sentintei civile nr. 1325/2005  a Judecatorie Sf. Gheorghe.
Directia  de Munca si Protectie Sociala,  prin certificatul  de incadrare intr-o categorie de persoane  handicapate care necesita protectie nr. 60/26.10.1992, a constatat ca B.L. sufera de boala Down, Encefalopatie infantila, Oligofrenie gradul III. Cu aceeasi ocazie, comisia a retinut ca handicapul reclamantei s-a ivit de la nastere si ca are nevoie in totalitate de ingrijire si supraveghere din partea altei persoane ( fila 20).
Din ancheta sociala intocmita de Municipiul S.G.  reiese ca reclamanta B.L.  are nevoie de ajutor partial, ca se imbraca si dezbraca partial singura, ca este servita si hranita de alta persoana, ca depinde de alta persoana pentru prepararea hranei, pentru efectuarea de cumparaturi, ca este incapabila sa faca curatenie in camera, sa spele vasele si  este  incapabila  sa-si gestioneze propriile venituri.
Totodata, Autoritatea tutelara a concluzionat ca reclamanta B.L. are nevoie de supraveghere permanenta ( filele 35-38).
Judecatoria Sf. Gheorghe prin sentinta civila nr. 1325 din 1 august 2005 pronuntata in dosarul nr. 2983/2005 a dispus punerea sub interdictie judecatoreasca a bolnavei-reclamanta B.L., ca urmare a faptului ca aceasta sufera de la nastere  de boala Down, encefalopatie  infantila congenitala de gradul II, afectiuni care ii altereaza  judecata si discernamantul faptelor si ca nu se poate ingriji singura (filele 27-29 dosarul Curtii de Apel Brasov).
Prin  evaluarea sociala intocmita de D.C. din cadrul Comisiei de evaluare complexa pentru persoane adulte cu handicap din cadrul Consiliului Judetean C. se arata ca memoria reclamantei B.L. este afectata si are probleme in vorbire ( fila 58).
Serviciul de Medicina Legala C. prin expertiza medico-legala psihiatrica nr. 114/E din 15.04.2004 a stabilit ca reclamanta nu a putut coopera cu comisia si ca nu are judecata si discernamantul faptelor sale, nu se poate autoingriji si ca necesita  ingrijire permanenta din partea unei alte  persoane (fila 76).
Institutul de Medicina Legala T.M. prin raportul de expertiza medico-legala psihiatrica a constatat pe baza actelor medicale existente la dosar, dar si in urma  examinarii  nemijlocite a reclamantei B.L. ca aceasta s-a prezentat cu dificultate si ca nu a putut raspunde la toate intrebarile puse de membrii comisiei.
Comisia din cadrul Institutului de Medicina Legala T.M. a concluzionat ca reclamanta prezinta diagnosticul de „Sindrom Down, Encefalopatie infantila si retardare mentala severa” si ca aceasta se incadreaza in grad de handicap grav, conform deciziei  comisiei  superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, pentru care necesita asistenta din partea altei persoane pentru activitatile curente si de autoingrijire (filele 21, 22).
Prin Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap s-a abrogat O.U.G. nr. 109/2002, reglementandu-se noul cadru si procedura de acordare a protectiei speciale, in acord cu prevederile Cartei sociale europene revizuite, ratificata prin Legea nr. 74/1999 precum si cu celelalte acte interne si internationale in materie la care Romania este parte. Noua lege defineste notiunea de „persoane cu handicap" ca fiind „acele persoane carora, datorita unor afectiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitatile de a desfasura in mod normal activitati cotidiene, necesitand masuri de protectie in sprijinul recuperarii, integrarii si incluziunii sociale", criteriile de stabilire a gradului de handicap fiind cele prevazute de Ordinul M.S.F. nr. 726/2002. Din titlul Ordinului M.S.F. mai sus mentionat, rezulta ca toate prevederile acestuia trebuie interpretate si aplicate prin raportare si cu respectarea dispozitiilor actelor normative cu forta juridica superioare in temeiul carora a fost emis.    
In concluzie, instanta a retinut ca Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale - Directia Generala  Protectia Persoanelor cu Handicap - Comisia superioara de evaluare a persoanelor adulte cu handicap prin decizia de incadrare in grad de handicap nr. 7010/22.05.2012 a  modificat  certificatul  nr. 399/15.02.2012 si a incadrat-o pe reclamanta in grad de handicap  grav, cod boala F72, Q90 cod handicap 5, motivand ca aceasta se incadreaza  in criteriile medicopsihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/31.08.2007 al M.M.F.E.S si nr. 1992/19.11.2007 al M.S.P.. S-a mai aratat ca titularul certificatului beneficiaza de toate drepturile si accesibilitatile prevazute de Legea nr. 448/2006, corespunzator gradului de handicap stabilit. Instanta, vazand concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 1385/30.05.2012 prin care comisia a opinat ca reclamanta necesita asistenta din partea altei persoane pentru activitatile curente si de autoingrijire (filele 21, 22), cat si faptul ca acesta se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza, respectiv ancheta sociala nr. 118/25.01.012 a Directiei de Asistenta Sociala prin care se arata ca B.L. traieste in lumea ei si are nevoie de sprijinul si indrumarea celor din jur, avand nevoie de supraveghere permanenta (filele 60-62),  expertiza medico-legala psihiatrica nr. 114/E/15.04.2004 in care s-a concluzionat ca reclamanta nu are judecata si discernamantul faptelor sale si ca necesita ingrijire din partea unei alte  persoane (fila 76), evaluarea sociala intocmita de D.C. (fila 58), referatul medical nr. 20673/10.01.2012 in care se arata ca  reclamanta prezinta un  pronostic rezervat si un QI de 34 (filele 53, 54)  si  evaluarea medicala din 07.02.2012, a admis  actiunea cu privire la primul petit si a dispus modificarea deciziei de incadrare in grad de handicap nr. 7010/22.05.2012 emisa de Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor in Grad de Handicap, si implicit si a certificatului nr. 399/15.02.2012, in sensul acordarii pentru persoana cu handicap grav B.L. a dreptului de a beneficia de un asistent personal.
   In ceea ce priveste cererea de obligare a paratelor la plata contravalorii sumei de 525 lei/luna aferente unui asistent, pentru perioada martie 2012 si pana la solutionarea litigiului,  instanta a retinut ca, potrivit art. 5 pct. 6 din Legea nr. 448/2006,  asistentul personal al persoanei cu handicap grav este persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap.
   Totodata, potrivit art. 39 alin. (1) din aceeasi lege, contractul individual de munca al asistentului personal se incheie cu primaria localitatii de domiciliu sau resedinta a persoanei cu handicap grav, dupa caz, in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii cererii. Contractul individual de munca se intocmeste in 3 exemplare, cate unul pentru fiecare parte contractanta, iar cel de-al treilea exemplar se transmite directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 5 zile de la incheierea acestuia. Modalitatile si conditiile de incheiere, modificare si incetare a contractului individual de munca al asistentului personal se completeaza cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
  Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa prevada si sa garanteze in bugetul local sumele necesare din care se suporta salarizarea, precum si celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Serviciul public de asistenta sociala dispune efectuarea de controale periodice asupra activitatii asistentilor personali si prezinta semestrial un raport consiliului local.
   De asemenea, art. 43 alin.1 statueaza ca indemnizatia lunara prevazuta la art. 42 alin. (4) este in cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele decat cele cu paturi. Plata indemnizatiei lunare se asigura de primariile in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap grav. Plata indemnizatiei se face pe perioada valabilitatii certificatului de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de protectie a copiilor sau de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, dupa caz.
    Fata de textele de lege  sus  aratate, instanta a  respins cererea de plata  salariului  unui asistent personal in suma de 525 lei, ca fiind nefondata, intrucat acest drept poate fi acordat reclamantei doar dupa depunerea unei cereri la primarie in acest sens, insotita de  incheierea unui contrat  de munca intre o persoana  specializata sa o poata supraveghea si primaria din a carei raza de actiune domiciliaza reclamanta. Acest drept se naste numai dupa obtinerea de catre reclamanta a  unui  certificat  de incadrare in handicap  grav cu asistent personal, in speta, numai dupa ramanerea definitiva si irevocabila a acestei  sentinte.
   Impotriva acestei solutii au declarat recurs atat reclamanta, prin reprezentant legal,  ce solicita admiterea in totalitate a actiunii introductive cat si Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si a Persoanelor Varstnice ce pune problema admiterii recursului, a modificarii in parte a sentintei in sensul respingerii actiunii dedusa judecatii pe considerentul ca raportul de expertiza medico-legala anexat la dosar nu are valoare probatorie cat timp potrivit Legii nr. 448/2006 singurele organe competente de evaluare a persoanelor adulte cu handicap sunt comisiile de evaluare din subordinea Consiliilor judetene.
   Curtea, raportand hotararea recurata la motivele de recurs expuse de partile implicate, cercetand inscrisurile existente la dosar a retinut ca:
   - potrivit dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 448/2006 persoanele cu handicap sunt acele persoane carora, datorita unor afectiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitatile de a desfasura in mod normal activitati cotidiene, necesitand masuri de protectie in sprijinul recuperarii, integrarii si incluziunii sociale,  
- interdictia judecatoreasca este masura de ocrotire care se ia de instanta de judecata fata de persoana fizica lipsita de discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale datorita alienatiei sau debilitatii mintale, constand in lipsirea de capacitatea de exercitiu si instituirea tutelei. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice este acea parte a capacitatii civile a omului ce consta in aptitudinea acestuia de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile. Punerea sub interdictie este o masura de ocrotire si numai instanta are competenta de a hotari punerea alienatului ori debilului mintal sub interdictie. Trei sunt conditiile de fond necesare pentru punerea sub interdictie: persoana sa fie lipsita de discernamant; cauza lipsei de discernamant sa fie alienatia ori debilitatea mintala (continutul notiunilor alienatie sau debilitate este stabilit de medicul de specialitate); lipsa de discernamant sa nu-i permita persoanei sa se ingrijeasca de interesele sale. Prin urmare, persoana aflata intr-o astfel de situatie este lipsita de capacitatea de exercitiu, i se instituie tutela si se numeste interzis judecatoresc. De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, cel pus sub interdictie este prezumat a nu avea discernamant, cu caracter de continuitate,
 - discernamantul bazat pe normalitatea umana ca modalitate de adaptare la lume si realizare in lume, implica functii senzoriale si intelectuale normale, experienta anterioara suficienta, capacitate de a distinge, prevedea si concepe actele proprii, capacitate de a anticipa consecintele faptelor proprii prin reprezentare si gandire logica, deci capacitatea de a actiona liber, la care trebuie adaugata aptitudinea de intelegere si respectare a esentei etice a relatiilor sociale, afectivitatea si vointa de a aspira spre nivelele superioare de alegere umana. A discerne o situatie si in consecinta, a avea o conduita adaptabila implica a intelege o situatie, a analiza o situatie prin analiza critica ce se interpune intre stimuli si raspuns, a compensa o situatie prin inlocuirea unei actiuni, a inventa sau chiar a stimula o situatie prin ocolirea unei actiuni dificile. Aptitudinea de intelegere, de prevenire a consecintelor, de optiune si de stapanire ce dau continut discernamantului devine un criteriu al normalitatii si exprima o stare de constiinta. Responsabilitatea devine astfel capacitatea de autonomie si alegere a actelor, „fiind liber cel ce are puterea de a reflecta asupra propriilor acte, cel care rezistand instinctelor prevede consecintele actelor proprii si aspira la un nivel moral superior” ( ARISTOTEL).  Prin urmare, ca sinteza a functiilor psihice, discernamantul reprezinta o convertire in plan psihologic si psihiatric a notiunii juridice de responsabilitate. In literatura de specialitate medicala se apreciaza ca discernamantul este capacitatea de a aprecia exact intentia si motivatia actiunii. Or, in speta dedusa judecatii reclamanta este suferinda de retard mintal sever si sindrom Down care sunt genetice, nefiind supuse vindecarii sau ameliorarii, ele suprapunandu-se lipsei de discernamant care o impiedica sa-si gestioneze singura existenta, necesitand un insotitor permanent, insotitor de care a beneficiat pana la momentul emiterii actului contestat, emitere neinsotita de un act ce sa ateste o imbunatatire a starii sale de sanatate,
- dupa cum o expertiza medico-legala psihiatrica nu poate fi redusa la formularea sau enuntarea unui diagnostic, ci presupune o finalitate social-juridica, ce ii confera valoare probatorie, si, in speta, in scopul cunoasterii parerii unor specialisti, s-a dispus efectuarea unei expertize de acest gen, expertiza ce constituie mijloc de proba, incluzand toate elementele prevazute de art. 21 din O.G. nr. 2/2000. Raportul de expertiza nu poate fi inlaturat decat printr-un mijloc stiintific de valoare juridica egala, mijloc care in cazul dedus judecatii lipseste. Mai mult, constatarile expertizei ordonate in cauza nu sunt combatute prin nici o alta proba, iar concluziile sale finale si temeiurile pe care au fost fondate fac convingerea ca exprima un punct de vedere corect. Prin urmare, prima instanta a apreciat corect ca raportul de expertiza constituie un mijloc de proba concludent si pertinent, ce se coroboreaza cu alte dovezi, el nefiind intocmit cu nerespectarea dispozitiilor legale, necuprinzand mentiuni contradictorii, 
- din referatul de ancheta sociala de la dosar rezulta faptul ca B.L. are nevoie de supraveghere permanenta, necesitand ajutor integral la servire si hranire, fiind total incapabila, depinzand de altii la realizarea activitatilor gospodaresti, la gestionarea veniturilor, efectuarea cumparaturilor,
- din concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica, atasat la dosar,  efectuat dupa examinarea nemijlocita a subiectului, rezulta ca reclamanta necesita asistenta din partea altei persoane pentru activitatile curente si de autoingrijire, neavand judecata si discernamantul faptelor sale,
- potrivit celor inserate in cuprinsul art. 35 si art. 38 din Legea nr. 448/2006 „persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un asistent personal”, care, la randul sau beneficiaza de drepturile inserate la art. 37, inclusiv dreptul la un salariu de baza ce se asigura de primaria in a carei raza teritoriala domiciliaza persoana cu handicap. Cuantificarea despagubirilor materiale operata de catre reclamanta este una rezonabila, pornindu-se de la indemnizatia legala pentru un asistent personal, conform celor stipulate in art. 42, 43 din Legea nr. 448/2006, respectiv in O.U.G. nr. 19/2012 republicata, respectiv 525 lei lunar. Nu devine incidenta procedura avuta in vedere de prima instanta, cata vreme normele invocate se aplica doar in contextul in care autoritatea parata recunoaste benevol dreptul la asistent personal al persoanelor cu handicap, in timp ce instanta sesizata cu conflictul ivit intre partile implicate, care nu si-au putut solutiona pe cale amiabila diferendul, il transeaza sub toate aspectele, inclusiv sub cel al despagubirilor pretinse. Devine nelegal si injust ca tutorele sa suporte toate cheltuielile de ingrijire a reclamantei pe o perioada de 2 ani atata timp cat instanta apreciaza ca hotararea comisiei de specialitate este incorecta in ceea ce priveste obturarea dreptului acesteia de a beneficia de asistenta personala, asistenta de care a si beneficiat pana la momentul emiterii actului contestat. Prin  urmare, Curtea apreciaza ca fiind juste si temeinice  pretentiile pecuniare solicitate de catre reclamanta, luand in calcul si intervalul cerut in vederea acordarii lor, prin petitul actiunii introductive.
    Tinand cont ca incadrarea unei persoane intr-un anumit grad de handicap de catre o comisie medicala de evaluare nu exclude posibilitatea ca cel in cauza sa conteste respectivul grad dar si sa solicite efectuarea unei expertize de specialitate in sustinerea propriei versiuni, Curtea, fata de cuprinsul inscrisurilor existente la dosar, de aspectele mai sus retinute, a admis in temeiul art. 312 alin. 1 si 3 Cod procedura civila recursul promovat de reclamanta in sensul modificarii in parte a sentintei primei instante sub aspectul admiterii in tot a actiunii introductive si  a respins ca nefondat recursul paratei, functie de prevederile art. 312 alin. 1 al aceluiasi cod.