Imbogatire fara just temei

Prin sentinta civila nr. 1239/2006 a Judecatoriei Sibiu s-a admis in parte actiunea  civila formulata de reclamanta C.C.R. in contradictoriu cu paratii SC M.C. SRL si C.G. si au fost obligati paratii sa plateasca reclamantei suma de 185.359 ton cu titlu de pretentii cate 92.679,5 ron fiecare si 625 ron fiecare cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut ca reclamanta C.C.R. a solicitat obligarea  paratilor SC M.C. SRL si C. G. la plata c/val. reparatiilor efectuate la imobilul situat in Sibiu, in perioada 1993-1998 valoare ce se va actualiza cu rata inflatiei pana la data achitarii acesteia.
Paratii sunt coproprietarii imobilului in litigiu inscris in CF A. Sibiu nr. top  1, 2 iar reclamanta a avut calitate de chirias conform contractului 1719/93 in perioada  1993-1998 si a efectuat lucrari de reparatii si investitii la imobil.
In urma expertizei efectuate in cauza s-a stabilit valoarea lucrarilor de investitii in valoare actualizata de  237.107 ron si sporul de valoare – 185.359 ron.
Facand aplicarea principiului imbogatirii fara just temei  si statuand ca partile au fost de buna credinta  s-a stabilit ca limita valorii  imbogatirii nu poate depasi sporul de valoare si au fost obligati paratii la 185.359 ron.
Impotriva sentintei s-a declarat apel si prin decizia civila nr. 389/07 a Tribunalului Sibiu   s-au  admis apelurile declarate de SC M. C. SRL si C. G., s-a respins apelul declarat de C.C.R. S-a schimbat in parte sentinta civila 1239/2006 si au fost obligati paratii la plata catre reclamanta a sumei de 89.221 lei cu titlu de pretentii cate 44.610,5 lei fiecare.
Instanta de apel a statuat ca cererea reclamantei de obligare la plata c/val. investitiilor nu este prescrisa si ca lucrarile de amenajare a imobilului au fost necesare.
Impotriva deciziei civile  389/07 a Tribunalului Sibiu s-a declarat recurs de catre C.C.R. si prin decizia civila nr. 131/2008 a Curtii de Apel Alba Iulia s-a admis recursul s-a casat decizia civila nr. 389/2007 a Tribunalului Sibiu si s-a trimis cauza spre rejudecare aceleasi instante pentru rejudecarea apelului.
Instanta de recurs a statuat ca desi o parte din lucrarile efectuate de reclamanta au fost distruse de aceasta la parasirea imobilului instanta nu le-a avut in vedere.
Desi s-a retinut principiul imbogatirii fara just temei instanta de apel nu si-a motivat solutia. Ca atare, instanta de apel va statua asupra apelurilor declarate impotriva sentintei civile 1239/06 a Judecatoriei Sibiu  astfel cum au fost declarate si in limita deciziei de casare.
Impotriva sentintei sus aratate au declarat apel toate partile din proces:
1. C.C.R. a solicitat respingerea apelurilor declarate de parati, a exceptiei prescriptiei dreptului la actiune si schimbarea sentintei atacate  in sensul admiterii cererii sale cu obligarea parasilor la plata integrala a investitiilor de 2.937.357.000 lei vechi.
In ce priveste exceptia prescriptiei dreptului la actiune s-a aratat ca este neintemeiata pentru ca dreptul sau de a cere c/val. investitiilor s-a nascut la data cand s-a solicitat  evacuarea sa din imobil respectiv in 2003 dosar nr. 6319/2003 ca atare actiunea a fost formulata in termen.
Apelanta a aratat ca sentinta este nelegala deoarece expertiza efectuata in cauza a relevat valoarea actualizata a investitiilor la 2.937.357.000 lei insa instanta de fond a acordat doar sporul de valoare.
Lucrarile efectuate de apelanta la imobil au fost necesare pentru o desfasurare normala a activitatii sale iar valoarea  acestora a marit patrimoniul paratilor ca atare nu pot fi inlaturate pe ideea ca nu  au adus un spor de valoare.
Parte din lucrarile efectuate au fost distruse de paratii intimati dupa parasirea imobilului de catre apelanta in acest sens existand si consemnarile din procesul-verbal de predare primire      ( sobe teracota, pavaj cu ciment subsol si placi faianta pereti subsol ).
Apelanta arata ca numai valoarea  retinuta de catre instanta de fond este gresita.
In drept s-au invocat prevederile art. 282 si urm. C.pr.civ., art. 484, 493, 494, 997, 1618 C. civil.
2. Apelanta C. G.  a solicitat admiterea acestuia, schimbarea sentintei si respingerea actiunii reclamantei.
Apelanta a invocat prescriptia dreptului la actiune al reclamantei deoarece din 1997 s-a constatat ca imobilul a trecut fara titlu in proprietatea  statului prin decizia civila 295/97 a Tribunalului Sibiu si de atunci a inceput sa curga termenul de prescriptie de 3 ani.
Se arata ca reclamanta a cunoscut de existenta procesului  de revendicare astfel ca nu se poate retine buna sa credinta.
S-a aratat ca in mod nelegal instanta de fond  a dat mai mult decat s-a cerut deoarece reclamanta nu a dovedit  pretentiile cu documente justificative.
S-au retinut ca legale o serie de lucrari care nu erau necesare si utile si care au dus  doar la marirea gradului de confort al reclamantei.
S-au solicitat cheltuieli de judecata in apel.
Apelanta SC M. C. SRL  a solicitat schimbarea sentintei in sensul stabilirii dreptului de creanta al reclamantei la nivelul sporului real de valoare adus imobilului si obligarea la cheltuieli de judecata.
Apelanta arata ca se impune stabilirea corecta a cuantumului cheltuielilor efectuate de reclamanta la imobil si in ce masura a avut loc o crestere a valorii fondului.
Se arata ca in speta lucrarile din subsolul imobilului nu au condus la un spor de valoare adus imobilului.
Lucrarile de canalizare  au fost efectuate defectuos si au trebuit refacute.
In cauza s-a efectuat o contraexpertiza tehnica judiciara de expertii C., O. si R. L. care a avut ca obiect sporul de valoare adus imobilului.
Expertii au concluzionat ca nu toate lucrarile efectuate au adus un spor de valoare astfel ca din valoarea tehnica a lucrarilor retinute de 186.600 ron  sporul de valoare este  de cca. 80 % deci 150.000 lei.
S-a efectuat de asemenea un supliment la contraexpertiza care a statuat ca nelocuirea imobilului a condus la degradarea acestuia si implicit a lucrarilor efectuate iar ulterior s-a statuat  ca sporul de valoare adus imobilului este de 89.221 ron ( f. 199 dosar apel ).
Analizand apelurile in limita motivelor invocate  cat si tinand cont de imperativele impuse de instanta de casare instanta va statua astfel:
Imobilul in litigiu este coproprietatea paratilor apelanti: SC M. C. SRL si C. G. in cote de 1 si este inscris in CF A Sibiu, nr. top 1, 2 situat in Sibiu. Reclamanta apelanta C.C.R. a detinut imobilul initial  in baza unui contract de inchiriere nr. 1719/93 si in perioada cat la folosit a efectuat lucrari de reparatii si investitii la acesta in perioada 1993-1998.
Lucrarile efectuate in aceasta perioada  sunt dovedite cu situatii de lucrari, situatii de plata, devize, contracte de executie existente la filele 10-56 dosar 4980/04.
In ce priveste exceptia prescriptiei dreptului la actiune fata de data promovarii actiunii 2004 raportat la data  efectuarii lucrarilor 1993-1998  instanta va statua ca actiunea reclamantei C.C.R. a fost promovata in termenul legal de 3 ani conform Dec.167/58.
Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune conform art.7 Dec.167/58 ori in speta acest drept s-a nascut in anul 2003 cand paratii din prezenta cauza  au formulat actiune de obligare a C.C.R. la contravaloarea  lipsei de folosinta si evacuarea imobilului.
Actiunea fiind promovata in anul 2004  se constata ca este in termen astfel ca se va respinge  exceptia prescriptiei dreptului la actiune.
In ce priveste lucrarile de investitii  efectuate la imobil  desi toate partile le recunosc in parte urmeaza ca instanta sa aprecieze cuantumul  acestora respectiv daca  se acorda integral valoarea de circulatie a acestora sau doar sporul de valoare adus imobilului.
Conform art. 494 C. civil  proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietar al constructiilor  si lucrarilor realizate avand insa obligatia sa-l despagubeasca pe constructor pe temeiul principiului imbogatirii fara justa cauza.
Ca atare, spetei ii sunt aplicabile  prevederile art. 494 C. civil si principiul imbogatirii fara  justa cauza. Tratamentul este diferit in functie de cum constructorul a fost de buna sau de rea credinta.
Instanta apreciaza ca reclamanta  apelanta C.C.R. a fost un constructor de buna credinta deoarece la data inceperii efectuarii lucrarilor 1993 detinea un titlu asupra imobilului respectiv un contract de inchiriere.
Buna credinta trebuie sa existe in momentul cand s-au realizat lucrarile chiar daca dupa terminarea lor a devenit de rea credinta.
In atare situatie proprietarii trebuie sa plateasca  constructorului o suma de bani egala cu valoarea materialelor si pretul muncii sau sporul de valoare inregistrat.
Aceasta optiune in  ce priveste intinderea obligatiei de despagubire apartine proprietarului terenului ori in speta acestia au optat pentru sporul de valoare adus imobilului.
Ca atare, neexistand raporturi juridice  intre parti a avut loc o marire de patrimoniu  in detrimentul patrimoniului reclamantei si nu exista un alt mijloc de recuperare a pierderilor pricinuite.
Prin imbogatirea unui patrimoniu  in dauna altuia, ia fiinta un raport obligational, debitul obligatiei de restituire fiind cel al carui patrimoniu s-a marit, iar creditor al aceleasi obligatii fiind cel al carui patrimoniu a fost diminuat.
Instanta de apel se va opri la valoarea stabilita prin suplimentul la contraexpertiza statuand ca sporul de valoare este de 89.221 ron astfel ca se va respinge apelul declarat de C.C.R.  pentru considerentele sus aratate  si se va admite apelul declarat de apelanta C. G.  se va schimba sentinta civila 1239/06 a Judecatoriei Sibiu in sensul ca vor fi obligati paratii la plata sporului de valoare de 89.221 ron.
In ce priveste apelanta SC M. C. SRL  aceasta a fost radiata de la ORC Sibiu insa inainte de  radiere  si-a instrainat cota sa de proprietate  din imobilul in litigiu ( 1 ) catre O. C. prin contractul de vanzare cumparare din 31.01.2008 autentificat sub nr.36.
In atare situatie O.C. a devenit  apelanta in prezenta cauza in locul SC M.C. SRL  conform art.66 C.pr.civ. si in baza art. 295, 296 C.pr.civ. coroborat cu art. 494 C.civil s-a admis apelul declarat de  O. C., a fost schimbata sentinta civila 1239/2006 a Judecatoriei Sibiu in sensul  ca vor fi obligate paratele la plata sporului de valoare  de 89.221 ron cate 44.610,5 ron  pentru O. C. si 44.610,5 ron  C. G.  catre reclamanta C.C.R.
In baza art. 274 C.pr.civ. C.C.R. a fost obligata la cheltuieli de judecata catre O. C. deoarece numai ea a solicitat, in cuantum de: 6360 lei  reprezentand  onorariu de avocat in recurs f.25, c/val. onorar expertiza 1600.