Prestatie tabulara.

Constata ca prin sentinta civila nr. 611/2012 a Judecatoriei Sibiu s-a admis actiunea civila formulata si precizata de  reclamanta T. M.   in contradictoriu cu paratii  R. I., B. V. si H. N., prin curator  B. S.  si in consecinta, a fost obligat  paratul B. V. sa efectueze  toate formalitatile  de inscriere  in CF  a imobilului cu nr. cadastral 8, 9, 10 evidentiat in Titlul de proprietate nr. 16/45 emis de Comisia jud. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si care implica operatiunile  de carte funciara descrise in expertiza,  inclusiv intabularea dreptului de proprietatea supra imobilului nr. top. 3, 4 in favoarea lui B. V. cu titlul de drept reconstituirea dreptului  de proprietate si a actului de partaj nr. 2/27.02.2004 emis BNP V. V.; s-a constatat ca pe acest imobil este o casa si anexe si s-a dispus notarea lor in cartea funciara; a fost obligat  paratul B. V. sa incheie act autentic de vanzare-cumparare cu reclamanta si paratul R. I. pentru imobilul inscris  in C.F.10 P.  nr. top. 3, 4,  iar in caz de refuz, sentinta va tine loc  de contract; s-a dispus intabularea dreptului de proprietate pentru imobilul inscris  in C.F.10 P.nr. top. 3, 4 in favoarea reclamantei si paratului R. I. cu titlu de bun comun; s-a constatat ca in  timpul casatoriei partile au dobandit prin contributie comuna si egala imobilul si mai multe bunuri mobile; total masa partajabila 103085 lei; s-a dispus sistarea starii de codevalmasie asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei, prin atribuirea acestora paratului R. I., care a fost obligat sa plateasca reclamantei  suma de 51542,5 lei  cu titlu de sulta; a fost obligat paratul B. V. sa plateasca reclamantei suma de 566 lei cu titlu de cheltuieli de judecata , iar paratul R. I. suma de 1616 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
        Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut ca in timpul casatoriei partile au dobandit in temeiul contractului de vanzare-cumparare incheiat cu numitul B. V. imobilul situate in loc. B. R. nr.1 compus din casa, sura, anexe si gradina cu nr. cadastral 8, 9,10. Acest imobil este evidentiat in Titlul de proprietate nr. 16/45emis de Comisia jud. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Prin acest titlu de proprietate s-a reconstituit dreptului de proprietate asupra 3 ha, 9912 mp in favoarea lui B. V. Apoi s-a dezbatut mostenirea dupa acesta, apoi  in baza actului de partaj nr. 2/27.02.2004 emis BNP V. V. imobilul in litigiu s-a atribuit paratului B. V.
         Conform expertizei imobilul supus partajului este inscris in nr. top. 3, 4, 5  din C.F 10 P, unde figureaza proprietar H. N. Expertiza topografica intocmita de catre expertul B. V. a identificat operatiunile  necesare pentru reglementarea situatiei juridice a acestuia.
            Din raportul de expertiza intocmit de expertul O. V.  se retine ca valoarea de circulatie a intregului imobil este de 102.000 lei .
           Potrivit art. 969, 970 C. civ. conventiile legal facute au putere de lege intre parti si ele trebuie executate cu buna credinta.
Conventia incheiata de parti  are valoarea unei promisiuni sinalagmatice de vanzare-cumparare ce da nastere in sarcina promitentului-vanzator unei obligatii de a face: de a incheia contractul in forma inscrisului autentic notarial. In caz de refuz beneficiarul promisiunii are deschisa, in virtutea principiului executarii in natura a obligatiilor de a face ( art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 raportat la art.1073 si urm. Cod civil), calea unei cereri in executarea promisiunii dublata de una in prestatie tabulara.
          Din probatoriul mai sus aratat rezulta ca paratul a dobandit proprietatea  asupra terenului, dreptul de proprietate fiindu-le reconstituit printr-un titlu de proprietate emis in baza legislatiei funciare si ca acest drept de proprietate este neintabulat. Acestuia ii  revine conform art. 47 din L 7/1996  obligatia de a efectua procedura de inscriere in cartea funciara si de a efectua  documentatia de intabulare conform Ordinului nr. 634 din 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind continutul si modul de intocmire a documentatiilor cadastrale in vederea inscrierii in cartea funciara. Prin neindeplinirea acestor obligatii, reclamanta, alaturi de fostul sot - care sunt ultimii dobanditori ai imobilului sunt in imposibilitate sa isi valorifice dreptul lor de proprietate.
            In contextul celor mai-sus aratate instanta a admis actiunea, sens in care a obligat pe paratul B. V. sa efectueze toate formalitatile  de inscriere in CF a imobilului cu nr. cadastral 8, 9,10 evidentiat in Titlul de proprietate nr. 16/45emis de Comisia jud. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si care implica operatiunile de carte funciara redate in expertiza.
             Potrivit art. 30 C. fam . bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt bunuri comune. Prezumtia relativa a achizitionarii bunurilor cu contributia egala a sotilor poate fi infirmata prin orice mijloc de proba.
           In lipsa altor elemente probatorii din care sa rezulte ca unul dintre soti a avut o contributie mai mare la achizitionarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, se prezuma ca ambii soti au avut contributii egale si deci impartirea acestor bunuri se face, de asemenea, in parti egale.
          Fata de cele mai sus aratate instanta a constatat ca in timpul casatoriei  partile au dobandit prin contributie comuna si egala urmatoarele bunuri imobil situat in loc. B. R. nr. 1 si inscris  in C.F.10 P. nr. top. 3, 4 avand o valoare de  circulatie de 102.000 lei - total masa partajabila 103085 lei .
          In baza art. 773 C. pr. civ s-a dispus sistarea starii de codevalmasie asupra bunurilor dobandite in timpul casatorie, prin atribuirea acestora paratului R. I., acesta fiind obligat sa plateasca reclamantei  suma de 51542,5 lei  cu titlu de sulta.
            In temeiul art. 274 C. pr. civ instanta a obligat  paratul B. V. sa plateasca reclamantei suma de 566 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, iar pe paratul R. I. suma de 1616 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
          Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii R. I. si B. V., iar reclamanta T. M. a formulat cerere de aderare la apel.
           In apelul sau, paratul R. I. solicita modificarea in parte a sentintei atacate, in sensul micsorarii cuantumului sultei stabilite, ca urmare a efectuarii unui supliment la raportul de expertiza, intrucat contesta concluziile expertizei referitoare la valoarea imobilului, considerand ca valoarea acestuia este de 39.000 – 43.000 lei, nicidecum 102.000 lei cat a stabilit expertiza, care nici nu i-a fost comunicata. In subsidiar, solicita ca in cazul in care valoarea imobilului ramane neschimbata, imobilul sa fie atribuit catre reclamanta, iar aceasta sa fie obligata la plata sultei.
          Paratul B. V. a criticat sentinta atacata pentru ca a fost obligat sa efectueze toate formalitatile de inscriere si intabulare in CF a imobilului, desi nu a existat un astfel de capat de cerere. In al doilea rand, sustine apelantul, obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata reprezinta o grava greseala de judecata, justificat de faptul ca la primul termen de judecata a fost de acord cu admiterea actiunii, fata de primul petit al acesteia, deci nu are culpa procesuala si nici o culpa contractuala.
        Reclamanta T. M. a formulat o cerere de aderare la apelurile formulate de cei doi parati, solicitand modificarea in parte a sentintei atacate, in ce priveste cuantumul cheltuielilor de judecata, in sensul obligarii apelantilor la plata cheltuielilor de judecata efectuate de ea exclusiv, cu motivarea ca paratul B., care nu s-a opus admiterii actiunii ar fi corect si just sa participe proportional sub aspectul costurilor, datorita culpei in nerezolvarea formalitatilor pe care le avea in calitate de vanzator. Paratul R., in mod corect nu au fost acordate cheltuielile de judecata privind aparatorul, insa ar fi trebuit sa fie obligat la plata a 1 din taxa de timbru si din contravaloarea expertizelor.
        Analizand sentinta atacata prin prisma motivelor invocate in cele trei cereri, instanta retine urmatoarele:
        In ce priveste apelul paratului R., retinem ca acesta s-a prezentat la primul termen de judecata si a fost de acord cu actiunea formulata, s-a mai prezentat si la termenul urmator, insa ulterior nu s-a mai prezentat in instanta, nici pentru a lua act de concluziile expertizei. Astfel, desi dupa depunerea expertizelor paratul R. a fost citat cu mentiunea „personal la interogator”, acesta a refuzat primirea citatiei si nu s-a prezentat la termenul de judecata pentru care a fost citat. Expertiza tehnica este o proba administrata in fata instantei, si nu este obligatori a fi comunicata partii, aceasta avand posibilitatea, daca este interesata, sa verifice concluziile raportului de expertiza si sa formuleze obiectiuni daca este nemultumita. Obiectiunile si un eventual supliment de expertiza, ori o alta expertiza, pot fi formulate, respectiv cerute, motivat, la primul termen dupa depunerea lucrarii, conform art. 212 c. pr. civ. In cauza, asa cum am aratat, paratul a fost citat, insa nu a manifestat nici un interes in cauza, motiv pentru care nu s-a mai prezentat si nu si-a facut niciun fel de aparari, nu a formulat obiectiuni la expertiza, astfel ca formularea acestora in apel este nejustificata.
      De asemenea, in ce priveste cererea de atribuire a imobilului catre reclamanta, si aceasta este neintemeiata. Reclamanta nu locuieste in localitatea unde se afla imobilul, nu a solicitat sa-i fie ei atribuit, iar daca nici una dintre parti nu doresc atribuirea imobilului, se poate dispune, cel mult, vanzarea bunului prin invoiala partilor ori prin executor judecatoresc, conform art. 67311c.pr.civ. Ceea ce a determinat instanta sa atribuie imobilul paratului este faptul ca reclamanta a solicitat aceasta prin actiune, iar paratul a fost de acord cu aceasta cerere.
     Fata de aceste imprejurari, instanta constata ca apelul declarat de paratul R. V. este neintemeiat, motiv pentru care potrivit art. 296 c. pr. civ. il va respinge.
       In ce priveste apelul paratului B., nici acesta nu este intemeiat. Astfel, din probele administrate in cauza a rezultat ca pentru a-si putea indeplini obligatia de a vinde  imobilul celor doi fosti soti R., era necesar ca acest parat sa efectueze demersuri pentru intabularea pe numele sau, avand in vedere ca a dobandit imobilul in temeiul legii 18/1991 impreuna cu mai multi mostenitori, iar in urma dezbaterii mostenirii si a actului de partaj i-a revenit imobilul in litigiu. Desi paratul a incercat sa dovedeasca ca cei doi s-au obligat sa efectueze ei demersurile necesare incheierii actului in forma autentica, acest lucru nu a fost dovedit, iar pe de alta parte,  mai intai era necesara aducerea imobilului pe numele paratului Bunea, ori sotii R. nici nu aveau calitate sa efectueze ei aceste demersuri, pentru ca potrivit art. 47 din L. 7/1996, inscrierea se poate face la cererea persoanelor interesate,  respectiv de orice persoana care potrivit inscrisului original, urmeaza sa dobandeasca un drept de proprietate, ori de titularii aceluiasi drept. Cum inscrisul original, respectiv contractul de vanzare-cumparare incheiat sub semnatura privata, nu era apt de intabulare, nefiind incheiat in forma autentica, el reprezentand doar o promisiune sinalagmatica de vanzare-cumparare, cum in celelalte acte(titlu de proprietate, certificat de mostenitor si act de partaj succesoral) sotii R. nu erau parti, ei nu avea posibilitatea legala de a efectua demersuri pentru intabularea imobilului in CF pe numele paratului R., acesta fiind singurul obligat sa efectueze aceste demersuri, pentru ca apoi sa poata fi incheiat actul in forma autentica.
            In aceste conditii, desi prin actiune s-a solicitat doar obligarea paratului B. V. sa incheie act autentic de vanare-cumparare, avand in vedere ca in acest scop este necesar ca paratul R. sa efectueze demersurile necesare intabularii imobilului pe numele sau, pt. ca el detine actele necesare in acest sens, in mod corect instanta de fond l-a obligat sa efectueze aceste formalitati de inscriere, fara a pronunta un plus petit.
        In ce priveste plata cheltuielilor de judecata, in mod corect a fost obligat si paratul B. La aceasta, partial, corespunzator culpei sale, intrucat desi a fost de acord cu admiterea actiunii la primul termen de judecata, respectiv a fost de acord cu primul capat de cerere referitor la obligarea sa la incheierea actului autentic, intrucat admiterea acestuia capat de cerere nu era posibili mai inainte de efectuarea formalitatilor de inscriere a imobilului in cf pe numele paratului, si cum culpa pentru neindeplinirea acestor formalitati ii apartine, in mod corect a fost obligat la plata partiala a cheltuielilor de judecata.
       In ce priveste cererea de aderare la apel formulata de reclamanta T. M.  nici aceasta nu este intemeiata. Este adevarat ca la instanta de fond cheltuielile cu taxa de timbru si expertiza au fost suportate de reclamanta, insa  la cuvantul pe fond a solicitat obligarea  paratilor doar la plata costului expertizelor efectuate in cauza, iar instanta in mod corect a obligat paratii la plata cheltuielilor de judecata, partial, paratul Bunea raportat la culpa in neefectuarea formalitatilor de intabulare, iar paratul R., raportat la cota sa din bunurile comune, astfel ca din suma de 2816,66 lei cheltuita de reclamanta, cei doi parati au fost obligati sa-i plateasca in total suma de 2182 lei.
       Fata de aceste imprejurari, instanta constata ca sentinta atacata este legala si temeinica, motiv pentru care va respinge cele doua apeluri si cererea de aderare la apel, si o va pastra. Intrucat toate apelurile au fost respinse, nu se vor acorda cheltuieli de judecata.