Mentinerea in recurs a solutiei de incepere a urmaririi penale pt inselaciune [ art 215 al 1,4 cp ] si redeschiderea pt infractiunea de emitere cec contrar dispozitiilor legale [art 6 alin 3 legea 59 / 1934 ]

Constata ca prin sentinta penala a Judecatoriei Sibiu, in baza art.2781 alin.8 lit. b C.pr.pen. s-a admis plangerea formulata de petenta S.C. T B  S.R.L. , in contradictoriu cu intimatii T M S ,  si B D D, impotriva ordonantei procurorului din cadrul  Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu si in consecinta:
A desfiintat ordonanta procurorului din cadrul  Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu si  rezolutia data de Prim – procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu si a restituit cauza Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu in vederea inceperii urmaririi penale pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prevazuta de art.215 alin.1, 4 C.pen. si a redeschiderii urmaririi penale pentru infractiunea prevazuta de art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele :
Din probele administrate a rezultat ca la data de 19.06.2008 s-a incheiat  un contract de subantrepriza intre S.C. C T  S.R.L. reprezentata de intimatul T M, in calitate de antreprenor, si petenta reprezentata de directorul general B S, in calitate de subantreprenor, avand ca obiect efectuarea de catre subantreprenor, cu materialele sale, de lucrari de pavare pentru clientul S.C. C  T  S.R.L.. S-a stabilit ca plata sa se faca pe baza de factura fiscala, in trei rate dupa cum urmeaza:
- avans de 50% din pretul oferit la semnarea contractului de subantrepriza,
-20.000 RON+TVA la finalizarea lucrarii,
- restul ramas de plata din pretul ofertat plus diferentele constatate la masuratorile finale se vor achita in termen de 30 zile de la finalizarea masuratorilor finale si incheierea procesului verbal de receptie.
S-a aratat ca plata catre sub-antreprenor nu este conditionata de platile efectuate de client antreprenorului, iar la capitolul „Garantii” s-a prevazut ca Antreprenorul si Clientul se obliga sa garanteze in solidar efectuarea platilor la termen prin emiterea de catre fiecare a trei file CEC, continand sumele corespunzatoare fiecarei rate in parte precum si scadenta acestora.
In caz de neplata la termen de catre antreprenor, s-a prevazut ca subantreprenorul va putea introduce in banca oricare dintre cele doua file cec primite garantie.
La data de 25.06.2008 s-a incheiat intre S.C. C T  S.R.L. reprezentata de intimatul T M si petenta reprezentata de directorul general B S un proces - verbal  in baza caruia intimatul preda petentei fila cec seria BK 303 nr.0149120 in vederea bunei executari a contractului, stipulandu-se ca fila cec va fi introdusa la plata conform contractului (daca era cazul), cu conditia unei notificari cu cel putin 5 zile anterioare introducerii .
Avand in vedere ca la data de 23.09.2008 S.C. C T S.R.L. mai avea de achitat petentei suma de 134.909,38 lei, directorul general a trimis prin fax acesteia solicitarea de a se achita suma restanta, aducand la cunostinta faptul ca in cazul neplatii sumelor datorate pana la data de 24.09.2008, in data de 25.09.2008 va fi introdusa la plata fila cec .
La data de 30.09.2008 fila cec, completata de administratorul petentei cu suma de 134.909,38 lei si cu celelalte mentiuni si introdusa la plata, fiind refuzata pentru lipsa totala de disponibil . 
Adresa depusa in fata instantei de catre intimatul B D, prin aparator, , datata 24.09.2008, prin care acesta, in numele S.C. C T  S.R.L. aducea la cunostinta petentei ca in termen de maxim 3 zile se putea face o plata de minim 20.000 lei, intentionandu-se ca diferenta de sold de 94.909,38 lei sa fie reesalonata in maxim 3 transe scadente la termenele ce vor fi convenite de parti nu a putut fi considerata o proba in sensul ca s-ar fi adus la cunostinta reprezentantilor petentei ca nu exista disponibil banesc in contul S.C. C T  S.R.L., deoarece nu s-a facut dovada ca aceasta adresa ar fi fost comunicata in vreun fel petentei. Chiar aparatorul intimatilor a afirmat in fata instantei ca nu poate face o astfel de dovada.
Desi s-a retinut in ordonanta atacata ca fila cec a fost lasata drept garantie de catre intimatul T M, preluandu-se terminologia folosita contractul incheiate de petenta cu societatea reprezentata de intimatul D B, aceasta este lipsita de temei legal, cecul fiind un instrument de plata si nicidecum unul de garantie, fapt ce rezulta din Legea nr.59/1934 asupra cecului. In plus, in chiar notificarea mentionata mai sus, acceptata de intimat, s-a aratat  expres ca fila cec va fi introdusa la plata.
De asemenea nu au putut fi avute in vedere nici faptul ca cecul a fost emis in alb contrar prevederilor legale (si ca astfel intimatul T M se face vinovat de infractiunea prevazuta de art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934), deoarece potrivit legislatiei in vigoare emiterea de cecuri in alb este legala. Astfel, potrivit art.67 al Normei - cadru nr. 7 din  8 martie 1994 emisa de B.N.R. privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobata si modificata prin Legea nr. 83/1994, cecul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului.
Punctul 68 al aceleiasi norme – cadru prevede ca mentiunile care lipsesc trebuie sa fie completate de catre posesor atunci cand acesta prezinta cecul la plata sau il remite unei institutii de credit pentru prezentarea la plata si ca este obligatoriu ca cecul in alb sa aiba completat numele posesorului in momentul prezentarii la plata.
Punctul 69 prevede ca primitorul cecului in alb, cat si oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii cecului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului.
Se poate observa ca reprezentantul petentei a completat fila cec cu suma comunicata S.C. C T S.R.L. prin notificare (in limitele stabilite prin contract), cu respectarea termenului de 5 zile prevazut in procesul - verbal de predare-primire a filei cec.
Cei doi intimati, fiind audiati in cursul urmaririi penale, nu au contestat datoria pe care o avea S.C. C T S.R.L. catre petenta, insa au motivat ca au comunicat reprezentantilor petentei ca nu au un disponibil banesc care sa acopere suma datorata si ca vor face plata in momentul in care vor incasa alte sume de bani. Dovada acestei comunicari nu s-a facut insa, asa cum s-a retinut mai sus. Mai mult, intimat B D a recunoscut ca, clientul a achitat contravaloarea lucrarilor de pavare efectuate, insa a precizat ca banii au fost folositi la plata unor datorii mai vechi ale S.C. C T  S.R.L. 
Toate cele retinute mai sus indreptatesc ideea ca solutia de scoatere de sub urmarire penala pentru infractiunea de inselaciune nu are un suport probator, aceasta  fiind si nemotivata, procurorul retinand intr-un mod general ca nu sunt intrunite elementele obiective si subiective, fara a face vreo referire in concret ce anume din latura obiectiva si subiectiva a infractiunii a avut in vedere, raportat la starea de fapt ce a rezultat din probele administrate.
In cauza nu au fost lamurite toate aspectele privitoare la pozitia subiectiva a intimatilor in ce priveste plata sumei inscrise in fila cec, mai ales ca nici pana in prezent datoria nu a fost achitata, desi pretul lucrarii a fost achitat catre S.C. C T  S.R.L. de catre beneficiar si, asa cum era firesc, banii ar fi trebuit imediat virati petentei in baza contractului existent.
Un ultim aspect mai trebuie mentionat. Din probele administrate a rezultat ca in concret de relatia dintre S.C. C T  S.R.L. si petenta s-au ocupat ambii intimati si nu doar intimatul T M, care era administratorul acesteia, cata vreme incheierea contractului de subantrepriza a fost facuta de intimatul B D in calitatea sa de director executiv si pretinsa notificare depusa la dosar a fost semnata tot de acesta, in sarcina sa poate fi retinuta complicitatea la infractiunile savarsite de cel dintai.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs intimatii, criticand-o in esenta pentru gresita trimitere a cauzei la procuror care ar fi fortata, in sensul ca incadrarea juridica a faptelor nu ar fi in legatura cu Decizia nr. 9/2005 a I.C.C.J.
Tribunalul analizand sentinta atacata in raport de motivele invocate, cat si din oficiu sub toate aspectele, constata ca recursurile sunt nefondate.
Prima instanta a retinut in mod judicios ca solutia procurorului este netemeinica, aprecierile de ordin general facute de acesta in ordonanta  procurorului nefiind de natura sa lamureasca starea de fapt si in egala masura care a fost rezolutia celor doi intimati.
In raport cu aceste concluzii, desfiintarea ordonantei a aparut , in primul rand, ca o consecinta de ordin logic, si s-a  impus  inceperea urmaririi pentru o eventuala infractiune de inselaciune ca si redeschiderea pentru infractiunea mentionata din legea cecului.
Motivele trimiterii cauzei la procuror au fost justificate de faptele si imprejurarile pe care prima instanta a dispus sa fie constatate.
Fata de toate aceste imprejurari, recursurile fiind nefondate  in conformitate cu prevederile art. 38515 alin. 1 pct. 1 lit. b C.p.p. au fost respinse, iar sentinta atacata a fost mentinuta in totalitate.