Plangere impotriva rezolutiei procurorului de netrimitere in judecata Existenta cazurilor de impiedicare a exercitarii actiunii penale

Constata ca Judecatoria Medias a respins plangerea formulata de petentul H E C,  in contradictoriu  cu intimatul M D T si a mentinut rezolutia  procurorului  din data de 18.01.2010 din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Medias  si rezolutia  primului-procuror  din 15 februarie 2010 in legatura cu aceeasi lucrare penala.
Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut ca prin rezolutia emisa la data de 18.01.2010, in dosarul Parchetului de pe langa Judecatoria Medias, procurorul de caz a confirmat propunerea organelor de cercetare penala de a nu se incepe urmarirea penala fata de intimat pentru infractiunile de abuz in serviciu, fals intelectual, abuz in serviciu in forma calificata, uz de fals, inselaciune, fals in declaratii si de fals in inscrisuri, prev. de art. 246, art. 289, art. 2481, art. 291, art. 292, art. 215, art. 247si art. 290 C. penal.
Solutia a fost atacata cu plangere la primul-procuror care, prin rezolutia din 15 februarie 2010, s-a pronuntat in sensul respingerii plangerii , retinand in esenta ca reprezentantii primariei au dat curs cererilor adresate de catre petent si nu au incalcat in vreun fel drepturile acestuia. S-a mai retinut faptul ca autoritatea pe care o reprezinta intimatul a facut demersurile necesare intocmirii unei anchete sociale la locuinta petentului, insa aceasta nu s-a putut finaliza, deoarece nu au avut acces in imobil, in conditiile in care este nelocui, iar usa de acces este incuiata.
Instanta de fond a considerat ca din punct de vedere legal ancheta sociala este un act specific si propriu autoritatii tutelare, serviciu  de asistenta sociala ce functioneaza in cadrul organelor administratiei publice locale, in subordinea consiliului local si directa coordonare a primarului, conf. art. 36 alin.6 pct.2 si art. 64 din Legea 215/2001, avand ca principale atributii ocrotirea si protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a familiei si altor grupuri de persoane aflate in nevoie.
     In cazul in speta, ancheta sociala solicitata de catre petent viza acordarea unui ajutor financiar pentru efectuarea unor reparatii la casa, despre care acesta spune, ca nu i s-a aprobat tocmai datorita lipsei ori modului  defectuos in care a fost indeplinit  acest act, prin faptul ca  intimatul a relatat  ca nu a avut acces in imobil,  nefiind locuit, iar vecinii nefiind dispusi sa se implice in reabilitarea casei, cu toate ca, sustine petentul el a discutat in sensul acesta cu vecinul sau K B .
Analizand declaratiile numitului K B, precum si ale celuilalt vecin M A, instanta de fond a retinut ca nu K B avea mandat din partea petentului sa-i administreze imobilul, ambii martori banuind ca de acest aspect se ocupa sora petentului care locuieste in Campia Turzii. S-a apreciat deci ca solutia emisa  de procurorul de caz privind neinceperea urmaririi penale este perfect legala si ca atare, in mod corelativ si solutia primului-procuror, de mentinere a acestei solutii, este la fel de temeinica si legala.
Impotriva acestei solutii a formulat recurs petentul solicitand casarea sentintei de fond, iar in rejudecare sa fie admisa plangerea lui, sa fie condamnat primarul orasului Copsa Mica pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra interesului persoanelor prin ingradirea unor drepturi, fals in declaratii, fals in inscrisuri, neglijenta in serviciu cu concomitenta obligare a acestuia la suma de 15.000 Euro daune morale. Avand in vedere ca petentul se afla in penitenciar, instanta de recurs, din oficiu, i-a asigurat acestuia asistenta judiciara calificata, in baza art. 173 alin. 3 C.p.p., onorariul acestuia urmand a fi suportat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Examinand sentinta recurata prin prisma acestor motive, cat si din oficiu, sub toate aspectele de legalitate si temeinicie, potrivit dispozitiilor art. 3856 alin. 3 , 385 ind 7 C.p.p., tribunalul a constatat ca aceasta este legala si temeinica pentru urmatoarele considerente :
Petentul H Edepune la data de 21.06.2009 plangere impotriva intimatului motivat de faptul ca acesta, in calitate de primar, ar fi trebuit sa intocmeasca ancheta sociala asupra situatiei de degradare in care se afla imobilul sau pentru a beneficia de un sprijin financiar de la stat pentru reparatia casei.
    Procurorul, prin rezolutia emisa, a apreciat ca in speta opereaza cazurile de impiedicare a exercitarii actiunii penale prev. de art. 10 lit. a, d C.p.p., retinandu-se ca nu este vorba despre neindeplinirea obligatiei de a efectua ancheta sociala sau indeplinirea defectuoasa a acesteia. Faptul ca ancheta sociala nu s-a soldat si cu constatarile preconizate asupra indeplinirii conditiilor pentru obtinerea unui ajutor banesc, nu este imputabila autoritatilor, atata timp cat casa intr-adevar nu este locuita, imprejurare necontestata de catre petent, si cata vreme acesta  nu a desemnat un mandatar care sa se ocupe de administrarea casei lui. Aflandu-se intr-o stare privativa de libertate si neavand posibilitatea ca el insusi sa se ocupe de formalitatile necesare obtinerii unui astfel de  ajutor, revenea petentului obligatia ca in lipsa altor persoane la imobilul pe care il detine sa desemneze o alta persoana, de contact  si imputernicita legal,  cu care autoritatile sa ia legatura, pentru reglementarea situatiei imobilului sau, persoana a carei identitate sa o faca cunoscuta acestora.
Nu este reala sustinerea petentului ca intimatul nu a depus toate diligentele pentru efectuarea anchetei sociale si ca in cauza l-ar fi desemnat pentru a se ocupa de imobilul sau pe vecinul K B, la dosarul de urmarire penala existand declaratia acestuia care recunoaste ca in data de 10.07.2009 l-a vizitat pe petent la Penitenciarul Aiud si nu i-a fost  cerut sa-i administreze imobilul. Martorul confirma faptul ca in data de 10.12.2009 a permis accesul politistilor in curtea sa pentru a putea face fotografii asupra imobilului petentului. Martorul a confirmat si faptul ca nu a existat nici o discutie intre el si petent, in sensul ca el sa-i administreze imobilul acestuia. Celalalt vecin audiat ca martor in cauza, a confirmat faptul ca imobilul nu este administrat de nimeni.
Intr-adevar apare ca excesiva pretentia petentului ca autoritatile sa fie cele care ar trebui sa se informeze  prin vecini pentru a stabili daca exista sau nu o persoana imputernicita de el sa-i administreze casa, desi este vorba despre o  proprietate privata . 
Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C.p. prevede ca fapta functionarului ce nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos, si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane, sa fie savarsita cu stiinta, ceea ce inseamna in sensul legii intentie directa, ce nu exista in cauza de fata. Nu exista nici o dovada ca intimatul, primarul localitatii Copsa Mica, ar fi intentionat sa produca vreun prejudiciu petentului si astfel, cu stiinta, nu a efectuat ancheta solicitata, fiind vorba de o imposibilitate obiectiva de a patrunde in incinta imobilului.
Ancheta sociala solicitata nefiind intocmita este evident ca nu au putut fi savarsite, lipsind elementul material si latura subiectiva, si celelalte infractiuni reclamate si anume fals intelectual, uz de fals, inselaciune, fals in declaratii, fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Pentru aceste considerente s-a apreciat ca in mod corect a dispus procurorul neinceperea urmaririi penale in baza art. 10 lit. a si d C.p.p. fata de intimatul M D si de asemenea, in mod corect instanta de fond a respins ca neintemeiata plangerea petentului H.
Neexistand nici un alt motiv de nelegalitate a sentintei recurate ce sa poata fi invocat din oficiu de tribunal, fata de considerentele anterior expuse, sentinta penala nr. 107/2010 a Judecatoriei Sibiu s-a dovedit a fi legala si temeinica, atat sub aspect penal, cat si civil, motiv pentru care recursul partii civile a fost respins ca nefondat, in baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p.