Neindeplinirea conditiilor pentru rejudecarea dupa extradare.

Constata ca prin sentinta penala nr. 158/2009 a Judecatoriei Sibiu, s-a dispus, in baza art. 192 alin. 1 si 2 C.pen., condamnarea inculpatului B Z la o pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In fapt, s-a retinut ca in baza art. 217 alin. 1 C.pen. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 180 alin. 2 C.pen. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 6 luni inchisoare (parte vatamata F I).
In baza art. 180 alin. 2 C.pen. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 6 luni inchisoare (parte vatamata F A).
In baza art. 33 lit. a cu aplicarea art. 34 lit. b C.pen. au fost contopite pedepsele si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare.
In baza art. 71 alin. 2 C.pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a si b C.pen.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 C.p.p. cu aplicarea art. 998-999 C.civ. a fost obligat inculpatul la plata a cate 750 lei catre fiecare dintre partile vatamate F I si F A cu titlu de daune morale si au fost respinse restul pretentiilor civile.
In motivarea sentintei mentionate s-a retinut in esenta ca prin incheierea din data de 18.08.2008 pronuntata de  Judecatoria Sibiu instanta a dispus in baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. c C.p.p. admiterea plangerii petentilor F A si F I, desfiintarea ordonantei procurorului din 21.02.2008 si retinerea cauzei spre judecare, iar prin aceeasi incheiere s-a mai constat ca actul de sesizare al instantei il constituie plangerea petentilor si totodata a pus instanta in miscare actiunea penala impotriva inculpatului B Z pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 180 alin. 2 Cpen., lovirea sau alte violente, de art. 192 alin. 1 si 2 Cpen., violarea de domiciliu si de art. 217 alin. 1 Cpen., distrugerea.
S-a mai retinut, pe baza probelor administrate, ca inculpatul B Z a efectuat lucrari de amenajare in apartamentul apartinand fiului partilor vatamate si in acest context au aparut anumite neintelegeri intre parti iar in data de 09.10.2007 partea vatamata F I s-a deplasat la acel apartament,  in lipsa intimatului si a intrat in locuinta prin fortarea usii. In aceeasi zi, in jurul orelor 21:00, intimatul s-a deplasat la domiciliul partilor vatamate si desi i s-a solicitat sa plece, intimatul a intrat cu forta in apartament, a lovit partile vatamate si a distrus usa de la debaraua din apartament, iar in urma loviturilor aplicate de intimat, partile vatamate au suferit leziuni corporale vindecabile in 4-5 zile si respectiv 3-4 zile.
Sentinta a ramas definitiva la data de 14.04.2009, iar la data de 22.04.2009 a fost emis mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 190/2009.
Deoarece mandatul de executare a pedepsei inchisorii nu a putut fi pus in executare, condamnatul nemaifiind pe teritoriul Romaniei, la data de 15.03.2010 a fost emis mandatul european de arestare nr. 10/2010
Impotriva acestei sentinte inculpatul B Z a formulat apel la data de 29.06.2010, solicitand repunerea in termenul de apel.
Prin decizia penala nr. 207/2010 Tribunalul Sibiu a respins cererea de repunere in termenul de apel si a respins ca tardiv formulat apelul declarat de inculpatul B Z, retinandu-se in esenta ca nu sunt indeplinite conditiile cerute de art. 364 C.p.p., deoarece inculpatul a fost prezent la termenul din 26.11.2008, cand a si fost audiat, dupa care a parasit tara, neexistand o cauza temeinica de impiedicare declararii apelului in termen.
Impotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, care a fost respins ca neintemeiat prin decizia penala nr. 735/2010 a Curtii de Apel Alba-Iulia.
La data de 12.01.2011 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Sibiu cererea de rejudecare dupa extradare formulata de condamnatul B Z .
Prin sentinta penala nr. 108 din 23.02.2011 Judecatoria Sibiu a respins cererea de rejudecare dupa extradare formulata de condamnatul B Z, privind cauza ce a format obiectul dosarului penal  al Judecatoriei Sibiu.
S-a retinut prin hotarare ca potrivit art. 522 ind. 1 („Rejudecarea celor judecati in lipsa in caz de extradare”), in cazul in care se cere extradarea sau predarea in baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate si condamnate in lipsa, cauza va putea fi rejudecata de catre instanta care a judecat in prima instanta, la cererea condamnatului.
Examinand prevederile textului legal mentionat, instanta a constatat ca nu este indeplinita niciuna din conditiile cerute de lege.
Astfel, in primul rand, condamnatul nu a fost judecat si condamnat in lipsa, acesta fiind prezent la termenele din 26.11.2008 si 14.01.2009, la primul termen fiind si audiat, iar cerinta judecarii in lipsa presupune ca inculpatul sa nu fi fost prezent la niciun termen de judecata.
In al doilea rand, desi pe numele condamnatului a fost emis un mandat european de arestare in baza sentintei de condamnare, acest mandat nu a fost pus in executare, condamnatul nefiind localizat pe teritoriul altui stat, iar incarcerarea acestuia a avut loc la data de 19.06.2010 in baza mandatului de executare a pedepsei inchisorii nr.190/2009 emis de Judecatoria Sibiu, de catre D.G.P. a Municipiului Bucuresti
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs B Z fara a-l motiva in scris. La sustinerea orala a recursului, condamnatul a solicitat reducerea cuantumului pedepsei. In sprijinul cererii recurentul condamnat B Z, arata ca a venit in Romania si s-a predat singur si ca nu a dat declaratii in fata primei instante.
Examinand recursul declarat prin prisma motivelor de recurs precum si din oficiu, privind temeinicia si legalitatea lui, Tribunalul a constatat recursul condamnatului ca nefondat si l-a  respins.
Intr-adevar starea de fapt a fost corect retinuta de catre instanta iar incadrarea juridica  legala si temeinica.
Instanta de control judiciar a constatat ca nu sunt indeplinite conditiile pentru rejudecarea dupa extradare - nici in ceea ce priveste judecarea si condamnarea persoanei in cauza in lipsa si nici in ceea ce priveste cea de a doua conditie, respectiv persoana sa fi fost arestata dupa extradare. In aceste conditii, in mod corect prima instanta a apreciat ca aceasta cerere nu poate fi primita si a fost respinsa ca atare. De altfel, dupa ce a fost incarcerat recurentul a declarat si apel peste termen impotriva hotararii de condamnare dar de asemenea, a fost respins definitiv nefiind intrunite conditiile pentru a se putea aprecia ca apelul declarat peste termen poate fi admis.
In mod corect s-a retinut ca recurentul nu a fost judecat si condamnat in lipsa el fiind prezent la termenul din 26.11.2008 si 14.01.2009.
De asemenea, desi a fost emis mandat european de arestare, acesta nu a fost pus in executare deoarece recurentul s-a prezentat singur la organele de politie la data de 19.06.2010.
Fata de cele de mai sus s-a constatat ca nu sunt intrunite dispozitiile art. 522 ind. 1 C.p.p., ceea ce a facut ca cererea sa fie respinsa.
Asa fiind, instanta, in baza art. 385 ind. 15 C.p.p., a respins recursul formulat de condamnatul B Z, impotriva sentintei penale nr. 108/23.02.2011 a Judecatoriei Sibiu, pe care a mentinut-o.