Contract de vanzare-cumparare anulat. Evacuarea fostilor proprietari

Constata ca prin sentinta civila nr. 1003/2014 a Judecatoriei Sibiu s-a admis actiunea formulata de reclamanta P. G. impotriva paratilor M. O. G. si M. P., si in consecinta, s-a dispus evacuarea paratilor din imobilele situate in Municipiul Sibiu, str. …, nr. .., inscrise in CF 4 Sibiu nr. top 1/II, apartament compus din o camera si dependinte si CF 5 Sibiu, nr. top 1/II, constand intru-un apartament format din o camera si dependinte; au fost obligati paratii la plata sumei de 22 lei cheltuieli de judecata.
         Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut ca reclamanta are calitate de mostenitoare dupa defuncta M. A., proprietar de C.F. a imobilelor inscrise in CF 4 Sibiu nr. top 1/II, apartament compus din o camera si dependinte si CF 5 Sibiu, nr. top 1/II, constand intru-un apartament format din o camera si dependinte.
         Paratii sunt mostenitori dupa defuncta A. L. A. care a avut calitatea de chiriasa in imobil si care ulterior a cumparat in baza Legii nr. 112/1995 dar, ulterior in baza Deciziei 1150/A/2004 a Curtii de Apel Alba Iulia pronuntate in Dosar nr. ../2004 contractul acesteia de vanzare-cumparare a fost anulat.
De asemenea, prin Decizia nr. 1062/A/2004 s-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare incheiat intre stat si paratii M. cu privire la imobilul situat in Sibiu, str. … si inscris in C.F. 5 nr. top. 1/II.
          Potrivit art. 6 din O.U.G. nr. 40/1999 „ In cazul contractelor de vanzare-cumparare incheiate cu incalcarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situa?iei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului si desfiintate prin hotarare judecatoreasca, proprietarul recunoscut de justitie va incheia cu persoanele care au cumparat locuinta in baza  Legii nr. 112/1995 si care o ocupa efectiv, la cererea acestora, un contract de inchiriere pe o perioada de 5 ani.”
          Potrivit art. 9(1) „In cazurile prevazute la art. 2-7, intre proprietari si chiriasi se va incheia un nou contract de inchiriere numai la cererea chiriasului sau a fostului chirias dupa caz.”
            Avand in vedre ca contractul de vanzare cumparare a antecesoarei paratilor si a paratilor au fost anulate inca din anul 2004, paratii nu au luat legatura cu reclamanta in nici un mod pentru a-si manifesta dorinta de a ramane in imobil.
         Oricum, in lumina legii speciale, contractele de inchiriere in temeiul caruia paratii au ocupat imobilul in litigiu ar fi putut fi prelungit in temeiul O.U.G. nr. 40/1999 respectiv  O.U.G. 8/2004 pana in 08.04.2009. In aceasta ordine de idei, reclamanta ar fi fost obligata sa respecte contractul de inchiriere, aflat in derulare, pana in 2009. Ori, instanta retine scopul legii speciale de a proteja drepturile chiriasilor a fost atins prin trecerea unei perioade de aproximativ 10 ani de zile timp in care paratii s-au folosit de imobil.
            Cum paratii ocupa in prezent imobilele din litigiu fara sa aiba un drept in acest sens, actiunea a fost apreciata de instanta ca fiind intemeiata.
            In baza art. 274 C.p.c. paratii au fost obligati la plata sumei de 22 lei cheltuieli de judecata.
            Impotriva acestei sentinte au declarat recurs paratii M. O. G. si P., acestia solicitand modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii de evacuare, cu motivarea ca OUG nr. 40/1999 nu stabileste o sanctiune pentru situatia in care chiriasul nu solicita prelungirea contractului de inchiriere, iar pe de alta parte, nu au stiut cine este de fapt proprietarul, pentru ca ei sunt cei care figureaza la primarie ca platitori de impozit,  apoi chiar si despagubirile nerestituite sunt un criteriu de respingere a cererii, pentru ca acesta este motivul pentru care se merge pe calea evacuarii si nu a respectarii OUG 40/1999, iar in calitate de justitiabili, de platitori de impozite, isi pun intrebarea a cui treaba este, in conditiile in care nici o institutie a statului nu face nimic in acest sens, le-au fost anulate contractele, s-au stabilit despagubiri derizorii pentru pretul achitat, si sunt in situatia de a ramane fara locuinta, si pe nimeni nu intereseaza ca sunt persoane care beneficiaza de o dubla masura reparatorie. Apoi reclamanta nu este proprietar tabular al imobilului de unde solicita evacuarea lor. Ei au achitat impozitul pe aceste imobile, iar cand nu l-au mai achitat, li s-a facut poprire pe venitul paratei.
          Recursul este neintemeiat pentru considerentele ce urmeaza.
          Chiar daca OUG nu prevede expres o sanctiune pentru situatia in care chiriasul nu a solicitat proprietarului prelungirea contractului de inchiriere, din prevederile acestei ordonante rezulta fara dubiu ca la expirarea termenului contractului de inchiriere, acesta inceteaza, daca nu a fost prelungit la cererea chiriasului. Chiar daca contractul nu a fost prelungit pentru ca proprietarul nu si-a indeplinit obligatia prev. de art. 10 din OUG 40/1999, respectiv nu a notificat fostii chiriasi cu privire la incheierea unui nou contract de inchiriere, termenul maxim pana la care putea fi incheiat acest contract, dat fiind faptul ca contractul de vanzare-cumparare al antecesoarei paratilor a fost anulat irevocabil inca din anul 2004, era 8.04.2009, astfel incat de la aceasta data paratii nu mai au nici un titlu locativ asupra apartamentelor.
        Celelalte imprejurari, legate de faptul ca fosta proprietara a fost obligata la restituirea despagubirilor primite si nu si-a indeplinit aceasta obligatie, nu constituie un asa-numit „criteriu” pentru respingerea actiunii in evacuare, cum total gresit afirma recurenti, neexistand  nici o dispozitie legala in acest sens.  Imprejurarea ca reclamanta nu este proprietar tabular, de asemenea, nu o impiedica sa solicite evacuarea paratilor care ocupa fara drept apartamentele in litigiu, cata vreme este una din mostenitoarele proprietarei tabulare, dobandit calitatea de proprietar prin mostenire. Aceasta calitate nu-i da dreptul la acte de dispozitie decat de la data intabularii in CF, conf. art. 26 din  L.7/1996, in vigoare la data intabularii hotararii judecatoresti prin care s-a revenit la situatia anterioara de CF. Imprejurarea ca reclamanta nu a facut demersuri pentru a se deschide rolul fiscal pentru apartamente, si ca parata este cea care inca plateste impozitul, nu sunt, de asemenea, in masura sa duca la respingerea actiunii de evacuare. Ceea ce trebuia analizat este daca paratii au sau nu vreun drept locativ in imobilul proprietatea reclamantei, ori,. Asa cum s-a aratat, ei nu mai au nici un astfel de drept, astfel ca in mod corect instanta a dispus evacuarea lor, facand aplicarea art. 480 C. civ.
          In consecinta, sentinta atacata fiind temeinica si legala, potrivit art. 312 c. pr. civ., instanta va respinge recursul si o va mentine.