Decizie de delegare. Control judecatoresc. Limite

   Prin cererea inregistrata la Tribunalul Botosani sub nr. 5209/40/26.07.2010, contestatorul C.R.C. a formulat, in contradictoriu cu intimata Regia Nationala a Padurilor Romsilva - Directia Silvica B., contestatie impotriva deciziei de delegare nr. 211/2.07.2010, solicitand anularea acesteia si reintegrarea sa pe postul detinut anterior. Totodata, contestatorul a solicitat suspendarea executarii deciziei de delegare pana la solutionarea litigiului.
In fapt, contestatorul a aratat ca prin decizia contestata, intimata a dispus delegarea sa pe postul de tractorist in cadrul Ocolului Silvic F. pe o durata de 6o zile sau pana la organizarea unui concurs pentru ocuparea acestui post. Totodata, ca in baza deciziei nr. 160/2010 ocupa, anterior delegarii, postul de sofer muncitor indirect productiv la Ocolul Silvic Botosani, iar delegarea sa nu a fost facuta pe acelasi post in cadrul altui ocol silvic. Mai mult, prin cele doua adrese pe care le-a inaintat inginerului sef de ocol a adus la cunostinta faptul ca nu a condus si nu a lucrat niciodata pe tractor sau alte utilaje din exploatarea forestiera si nu isi poate asuma raspunderea in cazul aparitiei unor defectiuni la utilaj sau unor accidente in timpul conducerii sau lucrului cu acesta, neavand pregatirea necesara utilizarii acestor utilaje. Vechimea si uzura tractorului este mare, aparitie defectiunilor era iminenta, asa incat nefiind experimentat cu acest utilaj, era posibil sa nu le sesizeze, iar aceste defectiuni neremediate la timp pot produce accidente, cu atat mai mult cu cat lucrarile ce trebuiau efectuate presupuneau lucrul cu alti muncitori.
Contestatorul a precizat si ca poseda permis de conducere categoriile B,C,D,E dar a lucrat numai pe autovehicule din categoria autoturisme si autocamioane; pentru obtinerea acestor categorii, nu a efectuat cursuri specifice calificarii de tractorist, iar la dosarul personal care se gaseste la serviciul RUNOS al unitatii nu exista documente care sa ateste calificarea sa de tractorist.
Contestatorul nu a indicat temeiul de drept al cererii, dar fata de motivarea in fapt a acesteia, tribunalul constata ca este reprezentat de art. 281 din Codul muncii, rap. la art. 41-44 din Codul muncii.
In dovedire, contestatorul a depus inscrisuri (f. 4 - 7).
Intimata a depus intampinare, prin care a solicitat respingerea contestatiei ca nefondata.
In aparare, intimata a aratat ca prin decizia nr. 211/2.07.2010 s-a dispus delegarea contestatorului pe postul de tractorist la Ocolul Silvic F. pe o perioada de 60de zile, in temeiul art. 42 din Codul muncii, respectiv art. 43 din Contractul colectiv de munca pe anul 2010 - 2011. Aceasta intrucat prin adresa nr. 1594/14.06.2010, Ocolul Silvic F. a adus la cunostinta Directiei Silvice B. urgenta angajarii unui tractorist, in urma vacantarii postului prin pensionarea titularului, pentru scoaterea masei lemnoase la drum auto si transportarea masei lemnoasa contractate. Directia Silvica B. a comunicat aceasta solicitare tuturor ocoalelor silvice din cadrul directiei, in vederea inaintarii de propuneri privind salariatii ce pot fi detasati pentru a lucra pe tractorul Ocolului Silvic F., pana la organizarea concursului pentru angajarea unui tractorist. Prin adresa nr. 1719/22.06.2010, Ocolul Silvic B. a confirmat posibilitatea delegarii contestatorului care, potrivit foilor de parcurs, avea un numar mare de ore in care nu a fost necesar sa lucreze efectiv, acesta stand la doar la dispozitie, in conditiile in care autoturismul Ocolului Silvic B. putea fi condus si de personalul silvic de teren. Intimata a precizat si ca salariatul este posesor al permisului de conducere categoria BE si CE din anul 1991, respectiv DE din anul 2008, putand conduce si tractor, asa cum a confirmat si de Biroul Rutier al Politiei mun. B, prin adresa nr. 635097/9.07.2010. Totodata, ca din continutul CIM si a actelor aditionale, nu rezulta ca petentul avea repartizat vreun autovehicul pentru desfasurarea activitatii de conducator auto, acestuia putandu-i fi repartizat orice autovehicul apartinand Directiei Silvice B, pentru care detinea calificarea necesara si categoria permisului de conducere.
In dovedirea apararilor formulate, intimata a depus inscrisuri (f. 19 - 44 si 46 - 48).
In sedinta publica din 6 octombrie 2010, contestatorul a aratat ca renunta la judecata capatului de cerere privind suspendarea executarii deciziei de delegare nr. 211/2010, asa incat instanta a constatat aceasta renuntare in temeiul art. 246 Cod procedura civila, prin incheierea de sedinta din acea data.
Prin sentinta civila nr. 2394 din 20 octombrie 2010, Tribunalul B, a respins, ca nefondata, contestatia formulata de contestator.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca petentul a solicitat anularea deciziei nr. 211/2.07.2010 emisa de intimata Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA - Directia Silvica B, si reintegrarea sa pe postul detinut anterior delegarii. Prin decizia nr. 211/2010 (f. 4), intimata a decis delegarea contestatorului incepand cu data de 5.07.2010 "pe postul de tractorist in cadrul Ocolului Silvic F, pe o perioada de 60 de zile sau pana la organizarea unui concurs pentru ocuparea acestui post, in cadrul termenului mentionat".
Astfel cum rezulta din preambulul acestei decizii, masura delegarii contestatorului a fost dispusa in temeiul art. 42 si art. 43 din Codul muncii potrivit carora: "Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca. Pe durata delegarii, respectiv a detasarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca". "Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca". Prin urmare, textele de lege sus-citate permit angajatorului sa modifice unilateral locul muncii salariatului cu indeplinirea a doua conditii: aceasta modificare sa fie temporara - cel mult 6o de zile conform art. 44 al.1 din Codul muncii (si inca 60 zile, dar cu acordul salariatului) - si salariatul sa execute lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu.
Or, potrivit deciziei nr. 211/2010, masura delegarii contestatorului a fost dispusa pentru o perioada maxima de 60 zile, ceea ce inseamna ca a fost respectata prima dintre conditiile impuse de Codul muncii pentru legalitatea masurii.
Cat priveste cea de-a doua conditie, s-a retinut ca, potrivit contractului individual de munca nr. 10/12.02.2010 (f. 23), contestatorul a desfasurat activitate de "sofer" iar potrivit deciziei nr. 160/18.02.2010 (f. 5) incepand cu 1.07.2010 a ocupat postul de "sofer muncitor indirect productiv la Ocolul Silvic B.". Totodata, ca potrivit sustinerilor ambilor parti, contestatorul este detinator al permisului de conducere categoriile BE, CE (din anul 1991) si DE (din anul 2008), astfel incat, potrivit adresei nr. 635096/9.07.2010 a I.P.J. B.- Politia mun. B. - Biroul Rutier (f. 22) dar si disp. art. 38 alin. 2 si 3 din HG nr. 1391/2006, are dreptul sa conduca "un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor si una sau doua remorci". Prin urmare, avand in vedere si ca acestuia nu-i fusese repartizat, prin contractul de munca sau acte aditionale la acesta, un anumit autovehicul, tribunalul a apreciat ca intimata a dovedit si indeplinirea celei de-a doua conditii pentru legalitatea delegarii, conducerea temporara a unui tractor incadrandu-se in sfera atributiilor de serviciu corespunzatoare postului de sofer ocupat de contestator.
Asadar, fata de ansamblul celor ce preced, instanta a apreciat ca masura delegarii contestatorului indeplineste conditiile de legalitate prevazute de Codul muncii, urmand sa respinga ca nefondata prezenta contestatie, aprecierea oportunitatii masurii fiind atributul exclusiv al angajatorului. Aceasta intrucat potrivit art. 40 alin. 1 lit. b din Codul munci, angajatorul este cel care stabileste atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, iar salariatii sunt obligati sa le indeplineasca "cu buna - credinta" conform art. 39 alin. 2 lit. a si c dar si potrivit art. 8 alin. 1 din Codul muncii. Or, nici una dintre adresele nr. 2104/12.07.2010 si nr. 2164/14.07.2010 (f. 6 - 7) trimise de contestator sefului Ocolului Silvic F. nu dovedesc buna - credinta a acestuia, ci, dimpotriva faptul ca, la mai mult de o saptamana de la luarea masurii delegarii, acesta nu efectuase nici o cursa cu tractorul, refuzand sa indeplineasca dispozitiile date de angajator. Chiar daca pana la momentul delegarii, contestatorul nu condusese vreun tractor - sustinere nedovedita, de altfel - calitatea sa de salariat de "buna credinta" ar fi impus sa aduca la cunostinta angajatorului acest fapt din prima zi a delegarii si sa solicite luarea unor masuri concrete in vederea indeplinirii atributiilor de serviciu, ca de exemplu verificarea starii tehnice a utilajului sau stabilirea unei perioade de acomodare (si chiar de instruire) pentru conducerea tractorului. Prin urmare, au fost inlaturate apararile formulate de contestator si care vizeaza, de altfel, oportunitatea masurii delegarii si nu legalitatea acesteia, cu consecinta respingerii prezentei contestatii ca nefondata.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamantul C. R. C., care a invocat nelegalitatea deciziei de delegare in conditiile in care a aratat ca nu are experienta necesara desfasurarii activitatii in cadrul exploatatiei forestiere a utilajului (tractor) in conditii de siguranta pentru sine si pentru ceilalti lucratori. Contestatorul recurent a sustinut ca lucrarile din exploatatia forestiera presupun activitati mai complexe decat simpla conducere a tractorului pe drumurile publice, activitati pentru care nu are experienta necesara, iar aceasta lipsa a experientei este de natura sa-l impiedice sa sesizeze la timp eventualele defectiuni ale utilajului, defectiuni care, in timp, ar putea pune in pericol persoanele ce isi desfasoara activitatea in cadrul exploatatiei. Recurentul a invocat faptul ca in cadrul aceleiasi unitati, Directia silvica B., exista un alt lucrator care are experienta necesara desfasurarii activitatii pe tractor, decizia conducerii de a-l delega ignorand acest aspect. 
Parata intimata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei ca legala si temeinica, aratand ca dispozitia de delegare contestata indeplineste conditiile de legalitate, oportunitatea masurii fiind atributul exclusiv al angajatorului. Intrucat recurentul avea calificarea necesara conducerii utilajului (tractor), iar in cadrul activitatii desfasurate in cadrul Directiei silvice B. nu-i fusese repartizat un autovehicul anume in calitate de conducator auto, astfel ca indeplinirea cu buna-credinta a atributiilor de serviciu ar fi impus contestatorului sa respecte decizia de delegare si sa dea curs dispozitiilor sefilor ierarhici. Intimata a aratat ca utilajul a fost preluat abia la data de 12.07.2010, fiind efectuate doar 4 zile de activitate pana la data de 20.07.2010, din care una de preluare, una de instruire, una de recuperare si una de predare a utilajului. Intimata a mai aratat ca in primele patru luni ale anului 2010, recurentul s-a aflat in concedii medicale si concedii fara plata, alternative. Dupa ce in data de 28.12.2009 a fost depistat conducand autoturismul personal sub influenta bauturilor alcoolice, angajatorul manifestand intelegere fata de acest fapt, nesanctionandu-l disciplinar.
Analizand recursul, ale carui motive se incadreaza la art. 304 pct. 9 si art. 3041 din Codul de procedura civila, instanta il constata ca fiind neintemeiat.
Conform dispozitiilor art. 42-44 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii "Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca. Pe durata delegarii, respectiv a detasarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca. Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile." Din cuprinsul acestor dispozitii legale rezulta, astfel cum a retinut si prima instanta, ca delegarea poate fi dispusa de catre angajator, fara acordul salariatului, pentru o perioada de 60 de zile, pentru motive legate de buna organizare a activitatii. Angajatorul trebuie sa justifice luarea masurii prin raportarea la interesele serviciului, dar oportunitatea delegarii (alegerea momentului, dar si a persoanei considerata potrivita) constituie atributul exclusiv al angajatorului.
In prezenta cauza, intimata a dovedit necesitatea masurii, in conditiile in care titularul postului pentru care a fost dispusa delegarea contestatorului s-a pensionat. Contestatorul avea calificarea necesara ocuparii postului, in conditiile in care poseda permis de conducere care sa ii permita conducerea utilajului ce urma a fi utilizat in desfasurarea activitatii in cadrul exploatatiei forestiere, lipsa experientei in lucrul cu acel utilaj neputand fi considerata ca justificata pentru refuzul de a executa dispozitia angajatorului.
Instanta retine ca sustinerile recurentului privind starea tehnica precara a tractorului pe care urma sa isi desfasoare activitatea nu au fost dovedite, posibilitatea ivirii unor defectiuni in timpul utilizarii acestuia nefiind, de asemenea, motiv temeinic care sa justifice un eventual refuz din partea contestatorului. Intrucat angajatorul nu-i repartizase un anume autovehicul pe care sa-si desfasoare activitatea in cadrul Directiei silvice B., decizia nr. 211/02.07.2010 prin care s-a dispus delegarea contestatorului pe postul de tractorist in cadrul Ocolului silvic F. pe o perioada de maxim 60 de zile indeplineste conditiile legale.
Aspectele invocate de catre recurent privind existenta altor persoane calificate care ar fi putut ocupa acest post reprezinta critici legate de oportunitatea deciziei, aspecte cu privire la care angajatorul este, in mod exclusiv, in masura sa le aprecieze. Lipsite de relevanta se dovedesc in cauza si sustinerile intimatei privind modul in care s-au desfasurat raporturile de munca dintre parti in perioada decembrie 2009 - aprilie 2010, intrucat masura delegarii nu a fost in nici un mod conditionata, sub aspectul legalitatii sale, de conditiile in care s-au derulat relatiile intre parti. Necesitatea desfasurarii activitatii in cadrul exploatatiei forestiere si pensionarea titularului postului pentru care a fost repartizat contestatorul au constituit motivele ce au impus, din punct de vedere al legalitatii, emiterea deciziei contestate.
Constatand ca recurentul nu a facut dovada nelegalitatii deciziei contestate, criticile sale vizand aspecte ce sunt atributul exclusiv al angajatorului, in baza art. 312 din Codul de procedura civila, instanta va respinge ca nefondat prezentul recurs.