Conflict culte religioase
(Decizie nr. 518/R din data de 05.05.2010 pronuntata de Curtea de Apel Targu-Mures)Conflict culte religioase.
Prin decizia civila nr.294 din 17.12.2009 a Tribunalului Mures, pronuntata in dosarul nr. 1594/289/2007 s-a respins ca nefondat apelul declarat de parata Parohia Ortodoxa Romana H. impotriva sentintei civile nr.1205 din 22.10.2008, pronuntata de Judecatoria Reghin, in dosarul nr.1594/289/2007 si s-a dispus obligarea apelantei la plata in favoarea intimatei Parohia Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolica H., a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.
Pentru a pronunta aceasta hotarare Tribunalul a retinut ca sunt nefondate sustinerile apelantei vizand faptul ca Judecatoria Reghin ar fi fost necompetenta material sa solutioneze cauza, competenta fiind comisia mixta constituita potrivit art.3 din Legea nr.126/1990. Chestiunea competentei materiale a fost transata irevocabil prin decizia civila nr.392/R/06.04.2007 a Curtii de Apel Tg-Mures din dosarul nr.137/43/2007 prin care au fost casate integral decizia civila nr.397/2006 si sentinta civila nr.1378/2004 a Judecatoriei Reghin, cauza fiind trimisa Judecatoriei Reghin pentru rejudecare.
De asemenea, tribunalul a constatat nefondate sustinerile apelantei referitoare la incidenta O.U.G. nr.94/2000, deoarece procedura de retrocedare prevazuta de acest act normativ se aplica imobilelor care se afla in prezent in proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept publice sau in patrimoniul unei regii autonome, al unei societati sau companii nationale, al unei societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar. Ca atare, imobilul in litigiu nu face obiectul OUG nr.94/2000, fiind detinut in prezent de o persoana juridica de drept privat, Parohia Ortodoxa H.
Tribunalul a constatat si ca, legal si temeinic, prima instanta a dispus rectificarea inscrierii sub B3 din CF 80 Hodac si a incheierii nr.2058/10.05.1971 prin care imobilul in litigiu a fost inscris in favoarea Parohiei Ortodoxe H. si revenirea la situatia anterioara de carte funciara in favoarea vechiului proprietar Parohia Greco-catolica H., intrucat dincolo de faptul ca desfiintarea Bisericii Catolice a fost un act ce contravenea chiar Constitutiei in vigoare in 1948 care garanta libertatea religioasa, preluarea imobilului in litigiu s-a facut si fara respectarea prevederilor art.37 alin.3 si 4 din Decretul nr.177/1948, care prevedea ca daca cei trecuti de la un cult la altul reprezinta cel putin 75% din numarul credinciosilor comunitatii locale cultului parasit, intreaga avere se stramuta de drept in patrimoniul comunitatii locale a cultului adoptat, cu despagubire, aceste imprejurari trebuiau sa fie constatate si solutionate de judecatoria populara conform art.37 alin.4.
Asadar, in cauza s-au aplicat prevederile art.34 pct.1 din Legea nr.7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, apreciindu-se ca inscrierea rectificata nu este valabila.
Impotriva acestei hotarari parata a formulat recurs, prin care a solicitat, in principal casarea deciziei atacate, ca urmare a constatarii necompetentei materiale a Judecatoriei Reghin, iar, in subsidiar, modificarea deciziei atacate, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata.
In motivarea recursului, recurenta a aratat ca exista prevederi legale speciale care reglementeaza modalitatea de solutionare a conflictelor ivite intre cultele religioase raportat la averea detinuta, conform dispozitiilor Decretului -Lege nr. 126/1990.
De asemenea, s-a invocat incidenta prevederilor speciale ale OUG nr.94/2000, astfel ca actiunea reclamantei nu putea fi analizata prin raportare la dispozitiile generale.
Recurenta a mai aratat ca reclamnata nu a facut dovada dreptului sau de prorpietate, intrucat inscrierile din CF nr. 80 Hodac, nr. top.125, 129 din foaia B nu fac nicio referire la reclamanta. Totodata, constructia descrisa in foaia A, respectiv casa de lemn cu 2 camere, care se sustine ca a fost preluata de Statul Roman de la reclamanta, nu mai exista, fiind edificata o noua constructie si evidentiata ca atare.
In drept,recuremnta a invocat dispozitiile art.304 pct. 4, art. 304 pct. 9, art. 312 din C.pr.civ.
Intimata Parohia Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolica H. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata, aratand ca exceptia necompetentei materiale nu mai poate fi analizata la acest moment, intrucat instanta de control judiciar a analizat aceasta exceptia anterior si a trimis cauza pentru rejudecare la Judecatoria Reghin.
In ceea ce priveste lipsa calitatii procesuale active, intemeiata pe sustinerea ca intimata nu ar fi fost proprietar tabular al imobilului in litigiu, s-a aratat ca este neintemeiata, dreptul de proprietate al intimatei fiind probat atat cu extrasul de carte funciara cat si cu probele testimoniale administrate.
Examinand decizia atacata din perspectiva motivelor invocate, instanta de control judiciar constata ca recursul promovat este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea formulata de reclamanta Parohia Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolica H. in contradictoriu cu paratii Parohia Ortodoxa Romana din H. si Statul Roman, prin Consiliul local al comunei H., s-a solicitat a se constata ca imobilul casa si gradina inscris in CF Hodac nr. 80 A+1 nr. top. 128, 129, este intabulat in favoarea paratei fara titlu legal si anularea incheierii CF nr.2058/1971, restabilirea situatiei anterioare de carte funciara in sensul inscrieri imobilului pe vechiul proprietar Parohia Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolica H. si obligarea paratilor la predarea in deplina proprietate si folosinta a imobilului mentionat , preluata de la reclamanta de Statul Roman, in baza Decretului nr. 177/1948, respectiv art. 2 din Decretul nr. 358/1948.
Prin sentinta civila nr.1378/05.10.2004 a Judecatoriei Reghin s-a respins cererea reclamantei, ca urmare a admiterii exceptiei autoritatii lucrului judecat.
Prin decizia nr.392/R din 06.04.2007 a Curtii de Apel Tg.-Mures s-a casat integral hotararea mentionata, precum si decizia nr.397/2006 a Tribunalului Mures, prin care se respinsese ca nefondat apelul, si s-a trimis cauza pentru rejudecare instantei de fond.
Instanta de control judiciar a retinut ca in mod gresit instantele au admis exceptia autoritatii lucrului judecat, impunandu-se analizarea pe fond a cererii reclamantei.
In rejudecare, in fata Judecatoriei Reghin, parata a invocat necompetenta materiala a Judecatoriei Reghin, din perspectiva prevederilor Decretului-lege nr. 126/1990. Prima instanta nu a analizat argumentele paratei pe acest aspect, astfel ca exceptia a fost reiterata in apel.
Instanta de apel a respins argumentele apelantei, retinand ca problema necompetentei materiale a fost transata irevocabil prin decizia nr. 392/R din 06.04.2007 a Curtii de Apel Tg-Mures, care a trimis cauza pentru rejudecare Judecatoriei Reghin.
Curtea constata ca prin decizia mentionata nu s-a analizat sub nicio forma chestiunea necompetentei materiale, ci strict exceptia autoritatii lucrului judecat, astfel ca prima instanta putea si trebuia sa-si verifice competenta, cu atat mai mult cu cat s-a invocat in fata acesteia.
Potrivit dispozitiilor art.3 din Decretul-lege nr. 129/1990, situatia juridica a lacasurilor de cult si a caselor parohiale care au apartinut Bisericii Romane Unite cu Roma (greco-catolica) si au fost preluate de Biserica Ortodoxa Romana se va stabili de catre o comisie mixta, formata din reprezentanti clericali ai celor doua culte religioase, tinand seama de dorinta credinciosilor din comunitatile care detin aceste bunuri.
In dosarul nr.1255/1995 al Curtii de Apel Tg.-Mures, atasat la dosarul cauzei, la fila 12, se afla un inscris intitulat "conventie" incheiat intre reprezentanti ai autoritatilor locale si reprezentanti clericali ai celor doua culte, la data de 25.10.1995, inscris care contine intelegerea partilor cu privire la casa parohiala in litigiu.
Decretul-lege nr.129/1990 a fost modificat prin OG nr.64/2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 182/2005, introducandu-se trei alineate, unde s-a prevazut ca partea interesata va convoca cealalta parte, comunicandu-i in scris pretentiile sale si punandu-i la dispozitie dovezile pe care se sprijina aceste pretentii. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin inmanarea scrisorilor sub semnatura de primire. Data convocarii comisiei mixte nu se va fixa mai devreme de 30 de zile de la data primirii actelor. Comisia va fi constituita din cate trei reprezentanti ai fiecarui cult. Daca la termenul stabilit pentru convocarea comisiei aceasta nu se intruneste sau daca nu se ajunge la niciun rezultat in cadrul comisiei ori decizia nemultumeste una dintre parti, partea interesata are deschisa calea actiunii in justitie, potrivit dreptului comun.
Solutionarea acestor actiuni este de competenta tribunalelor.
Aceste din urma prevederi legale erau in vigoare la momentul pronuntarii deciziei nr.392/R din 06.04.2007 a Curtii de Apel Tg.-Mures.
Potrivit dispozitiilor art.725 alin.2 din C.pr.civ. procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite continua sa fie judecate de acele instante.
In caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile.
Prin urmare, instanta de casare nu a observat modificarea Decretului-lege nr.126/1990 in ceea ce priveste noile dispozitii referitoare la competenta materiala, insa in contextul in care nu a analizat sub nicio forma chestiunea competentei de solutionare a cererii de chemare in judecata, Judecatoria Reghin trebuia sa-si verifice competenta, cu atat mai mult cu cat s-a invocat exceptia necompetentei materiale in fata acesteia.
Fata de cele retinute mai sus, rezulta ca solutionarea litigiului dintre cele doua parohii, in prima instanta, era, incepand cu anul 2005, in competenta materiala a tribunalului.
Din aceasta perspectiva, Tribunalul Mures a solutionat in mod gresit motivul de apel referitor la necompetenta materiala a judecatoriei, invocat de apelanta.
In consecinta, Curtea constata ca este incident motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 1 din C.pr.civ., fiind de prisos a mai analiza celelalte motive de recurs invocate de parata recurenta.
Prin urmare, in temeiul dispozitiilor art.312 alin.3 din C.pr.civ., va casa decizia nr.294 din 17.12.2009 pronuntata de Tribunalul Mures in dosarul nr. 1594/289/2007, va admite apelul declarat de parata Parohia Ortodoxa Romana H. impotriva sentintei civile nr.1205 din 22.10.2008 pronuntata de Judecatoria Reghin in dosarul nr. 1594/289/2007, va anula sentinta pronuntata de prima instanta si va trimite cauza la Tribunalul Mures pentru solutionare in prima instanta.
Prin decizia civila nr.294 din 17.12.2009 a Tribunalului Mures, pronuntata in dosarul nr. 1594/289/2007 s-a respins ca nefondat apelul declarat de parata Parohia Ortodoxa Romana H. impotriva sentintei civile nr.1205 din 22.10.2008, pronuntata de Judecatoria Reghin, in dosarul nr.1594/289/2007 si s-a dispus obligarea apelantei la plata in favoarea intimatei Parohia Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolica H., a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.
Pentru a pronunta aceasta hotarare Tribunalul a retinut ca sunt nefondate sustinerile apelantei vizand faptul ca Judecatoria Reghin ar fi fost necompetenta material sa solutioneze cauza, competenta fiind comisia mixta constituita potrivit art.3 din Legea nr.126/1990. Chestiunea competentei materiale a fost transata irevocabil prin decizia civila nr.392/R/06.04.2007 a Curtii de Apel Tg-Mures din dosarul nr.137/43/2007 prin care au fost casate integral decizia civila nr.397/2006 si sentinta civila nr.1378/2004 a Judecatoriei Reghin, cauza fiind trimisa Judecatoriei Reghin pentru rejudecare.
De asemenea, tribunalul a constatat nefondate sustinerile apelantei referitoare la incidenta O.U.G. nr.94/2000, deoarece procedura de retrocedare prevazuta de acest act normativ se aplica imobilelor care se afla in prezent in proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept publice sau in patrimoniul unei regii autonome, al unei societati sau companii nationale, al unei societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar. Ca atare, imobilul in litigiu nu face obiectul OUG nr.94/2000, fiind detinut in prezent de o persoana juridica de drept privat, Parohia Ortodoxa H.
Tribunalul a constatat si ca, legal si temeinic, prima instanta a dispus rectificarea inscrierii sub B3 din CF 80 Hodac si a incheierii nr.2058/10.05.1971 prin care imobilul in litigiu a fost inscris in favoarea Parohiei Ortodoxe H. si revenirea la situatia anterioara de carte funciara in favoarea vechiului proprietar Parohia Greco-catolica H., intrucat dincolo de faptul ca desfiintarea Bisericii Catolice a fost un act ce contravenea chiar Constitutiei in vigoare in 1948 care garanta libertatea religioasa, preluarea imobilului in litigiu s-a facut si fara respectarea prevederilor art.37 alin.3 si 4 din Decretul nr.177/1948, care prevedea ca daca cei trecuti de la un cult la altul reprezinta cel putin 75% din numarul credinciosilor comunitatii locale cultului parasit, intreaga avere se stramuta de drept in patrimoniul comunitatii locale a cultului adoptat, cu despagubire, aceste imprejurari trebuiau sa fie constatate si solutionate de judecatoria populara conform art.37 alin.4.
Asadar, in cauza s-au aplicat prevederile art.34 pct.1 din Legea nr.7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, apreciindu-se ca inscrierea rectificata nu este valabila.
Impotriva acestei hotarari parata a formulat recurs, prin care a solicitat, in principal casarea deciziei atacate, ca urmare a constatarii necompetentei materiale a Judecatoriei Reghin, iar, in subsidiar, modificarea deciziei atacate, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata.
In motivarea recursului, recurenta a aratat ca exista prevederi legale speciale care reglementeaza modalitatea de solutionare a conflictelor ivite intre cultele religioase raportat la averea detinuta, conform dispozitiilor Decretului -Lege nr. 126/1990.
De asemenea, s-a invocat incidenta prevederilor speciale ale OUG nr.94/2000, astfel ca actiunea reclamantei nu putea fi analizata prin raportare la dispozitiile generale.
Recurenta a mai aratat ca reclamnata nu a facut dovada dreptului sau de prorpietate, intrucat inscrierile din CF nr. 80 Hodac, nr. top.125, 129 din foaia B nu fac nicio referire la reclamanta. Totodata, constructia descrisa in foaia A, respectiv casa de lemn cu 2 camere, care se sustine ca a fost preluata de Statul Roman de la reclamanta, nu mai exista, fiind edificata o noua constructie si evidentiata ca atare.
In drept,recuremnta a invocat dispozitiile art.304 pct. 4, art. 304 pct. 9, art. 312 din C.pr.civ.
Intimata Parohia Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolica H. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata, aratand ca exceptia necompetentei materiale nu mai poate fi analizata la acest moment, intrucat instanta de control judiciar a analizat aceasta exceptia anterior si a trimis cauza pentru rejudecare la Judecatoria Reghin.
In ceea ce priveste lipsa calitatii procesuale active, intemeiata pe sustinerea ca intimata nu ar fi fost proprietar tabular al imobilului in litigiu, s-a aratat ca este neintemeiata, dreptul de proprietate al intimatei fiind probat atat cu extrasul de carte funciara cat si cu probele testimoniale administrate.
Examinand decizia atacata din perspectiva motivelor invocate, instanta de control judiciar constata ca recursul promovat este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:
Prin cererea formulata de reclamanta Parohia Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolica H. in contradictoriu cu paratii Parohia Ortodoxa Romana din H. si Statul Roman, prin Consiliul local al comunei H., s-a solicitat a se constata ca imobilul casa si gradina inscris in CF Hodac nr. 80 A+1 nr. top. 128, 129, este intabulat in favoarea paratei fara titlu legal si anularea incheierii CF nr.2058/1971, restabilirea situatiei anterioare de carte funciara in sensul inscrieri imobilului pe vechiul proprietar Parohia Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolica H. si obligarea paratilor la predarea in deplina proprietate si folosinta a imobilului mentionat , preluata de la reclamanta de Statul Roman, in baza Decretului nr. 177/1948, respectiv art. 2 din Decretul nr. 358/1948.
Prin sentinta civila nr.1378/05.10.2004 a Judecatoriei Reghin s-a respins cererea reclamantei, ca urmare a admiterii exceptiei autoritatii lucrului judecat.
Prin decizia nr.392/R din 06.04.2007 a Curtii de Apel Tg.-Mures s-a casat integral hotararea mentionata, precum si decizia nr.397/2006 a Tribunalului Mures, prin care se respinsese ca nefondat apelul, si s-a trimis cauza pentru rejudecare instantei de fond.
Instanta de control judiciar a retinut ca in mod gresit instantele au admis exceptia autoritatii lucrului judecat, impunandu-se analizarea pe fond a cererii reclamantei.
In rejudecare, in fata Judecatoriei Reghin, parata a invocat necompetenta materiala a Judecatoriei Reghin, din perspectiva prevederilor Decretului-lege nr. 126/1990. Prima instanta nu a analizat argumentele paratei pe acest aspect, astfel ca exceptia a fost reiterata in apel.
Instanta de apel a respins argumentele apelantei, retinand ca problema necompetentei materiale a fost transata irevocabil prin decizia nr. 392/R din 06.04.2007 a Curtii de Apel Tg-Mures, care a trimis cauza pentru rejudecare Judecatoriei Reghin.
Curtea constata ca prin decizia mentionata nu s-a analizat sub nicio forma chestiunea necompetentei materiale, ci strict exceptia autoritatii lucrului judecat, astfel ca prima instanta putea si trebuia sa-si verifice competenta, cu atat mai mult cu cat s-a invocat in fata acesteia.
Potrivit dispozitiilor art.3 din Decretul-lege nr. 129/1990, situatia juridica a lacasurilor de cult si a caselor parohiale care au apartinut Bisericii Romane Unite cu Roma (greco-catolica) si au fost preluate de Biserica Ortodoxa Romana se va stabili de catre o comisie mixta, formata din reprezentanti clericali ai celor doua culte religioase, tinand seama de dorinta credinciosilor din comunitatile care detin aceste bunuri.
In dosarul nr.1255/1995 al Curtii de Apel Tg.-Mures, atasat la dosarul cauzei, la fila 12, se afla un inscris intitulat "conventie" incheiat intre reprezentanti ai autoritatilor locale si reprezentanti clericali ai celor doua culte, la data de 25.10.1995, inscris care contine intelegerea partilor cu privire la casa parohiala in litigiu.
Decretul-lege nr.129/1990 a fost modificat prin OG nr.64/2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 182/2005, introducandu-se trei alineate, unde s-a prevazut ca partea interesata va convoca cealalta parte, comunicandu-i in scris pretentiile sale si punandu-i la dispozitie dovezile pe care se sprijina aceste pretentii. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin inmanarea scrisorilor sub semnatura de primire. Data convocarii comisiei mixte nu se va fixa mai devreme de 30 de zile de la data primirii actelor. Comisia va fi constituita din cate trei reprezentanti ai fiecarui cult. Daca la termenul stabilit pentru convocarea comisiei aceasta nu se intruneste sau daca nu se ajunge la niciun rezultat in cadrul comisiei ori decizia nemultumeste una dintre parti, partea interesata are deschisa calea actiunii in justitie, potrivit dreptului comun.
Solutionarea acestor actiuni este de competenta tribunalelor.
Aceste din urma prevederi legale erau in vigoare la momentul pronuntarii deciziei nr.392/R din 06.04.2007 a Curtii de Apel Tg.-Mures.
Potrivit dispozitiilor art.725 alin.2 din C.pr.civ. procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite continua sa fie judecate de acele instante.
In caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile.
Prin urmare, instanta de casare nu a observat modificarea Decretului-lege nr.126/1990 in ceea ce priveste noile dispozitii referitoare la competenta materiala, insa in contextul in care nu a analizat sub nicio forma chestiunea competentei de solutionare a cererii de chemare in judecata, Judecatoria Reghin trebuia sa-si verifice competenta, cu atat mai mult cu cat s-a invocat exceptia necompetentei materiale in fata acesteia.
Fata de cele retinute mai sus, rezulta ca solutionarea litigiului dintre cele doua parohii, in prima instanta, era, incepand cu anul 2005, in competenta materiala a tribunalului.
Din aceasta perspectiva, Tribunalul Mures a solutionat in mod gresit motivul de apel referitor la necompetenta materiala a judecatoriei, invocat de apelanta.
In consecinta, Curtea constata ca este incident motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 1 din C.pr.civ., fiind de prisos a mai analiza celelalte motive de recurs invocate de parata recurenta.
Prin urmare, in temeiul dispozitiilor art.312 alin.3 din C.pr.civ., va casa decizia nr.294 din 17.12.2009 pronuntata de Tribunalul Mures in dosarul nr. 1594/289/2007, va admite apelul declarat de parata Parohia Ortodoxa Romana H. impotriva sentintei civile nr.1205 din 22.10.2008 pronuntata de Judecatoria Reghin in dosarul nr. 1594/289/2007, va anula sentinta pronuntata de prima instanta si va trimite cauza la Tribunalul Mures pentru solutionare in prima instanta.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Religii. Culte (Parohii, Cimitire, Biserici)
Calitate procesuala activa retinuta prin decizie irevocabila. Obligatia instantei de trimitere - Decizie nr. 465 din data de 10.05.2010Anulare act administrativ. Decizie de imputare - prejudiciu constand in decontarea sumelor cuprinse in prescrip?iile medicale eliberate unor pacien?i interna?i intr-o unitate spitaliceasca militara. - Sentinta civila nr. 102 din data de 26.09.2014
Insolven?a. Suspendare provizorie a executarii hotararii prin care s-a dispus intrarea debitoarei in faliment. - Hotarare nr. 34/CC din data de 10.03.2015
Insolven?a. Contesta?ie impotriva hotararii adunarii generale a creditorilor prin care a fost confirmat administratorul judiciar (desemnat provizoriu de judecatorul sindic). - Decizie nr. 396/A din data de 29.09.2014
Insolven?a. Confirmare plan de reorganizare judiciara. - Decizie nr. 606/A din data de 10.11.2014
Anulare act administrativ-fiscal. Contribu?ia la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (F.N.U.A.S.S.). - Decizie nr. 4332/R din data de 10.09.2014
Anulare act administrativ-fiscal. Restituire taxa pe poluare ?i plata dobanda. Decizie de impunere pentru "dobanda necuvenita". - Decizie nr. 5817/R din data de 13.11.2014
Anulare act administrativ. Decizie de excludere la plata emisa de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Decizie nr. 6160/R din data de 17.12.2014
Contencios administrativ. Taxa de poluare - Decizie nr. 7669/R din data de 15.11.2013
Consecintele juridice ale inchiderii procedurii falimentului societatii debitoare asupra cauzelor aflate pe rolul instantelor in care respectiva societate este parte. Lipsa calitatii procesuale - Decizie nr. 8516/R din data de 10.12.2013
Faliment. Contestatie la tabelul preliminar de creante. Creantele supuse procedurii de verificare si exceptiile reglementate de lege - Decizie nr. 8517/R din data de 12.12.2013
Aspecte legate de Legea nr. 85/2006 privind solutionarea contestatiilor formulate impotriva masurilor luate de practicianul in insolventa - Decizie nr. 8521/R din data de 12.12.2013
Faliment. Aspecte legate de solutionarea cererii de angajare a raspunderii personale materiale a persoanelor culpabile de ajungerea societatii debitoare in stare de insolventa. - Decizie nr. 8524/R din data de 12.12.2013
Faliment. Contestatie impotriva tabelului definitiv de creante. Consecinta modificarii tabelului definitiv de creante asupra planului de distribuire - Decizie nr. 7631/R din data de 14.11.2013
Faliment. Notificarea creditorilor. Procedura de notificare. Repunerea creditorului in termenul de depunere a declaratiei de creante. - Decizie nr. 7637/R din data de 14.11.2013
Faliment. Aspecte legate de constituirea cautiunii, ca si forma de reducere a riscurilor la care este supus furnizorul fortat de aplicarea art. 38 din Legea nr. 85/2006. - Decizie nr. 7639/R din data de 14.11.2013
Contencios administrativ. Clauze ale contractului colectiv de munca in care au fost negociate drepturi materiale acordate salariatilor, functionari publici, personal platit din fondurile publice - Decizie nr. 7656/R din data de 15.11.2013
Drepturi acordate salariatilor in baza unui contract colectiv de munca. Limitele negocierii drepturilor materiale in privinta personalului bugetar, platit din fondurile publice - Decizie nr. 6315/R din data de 10.10.2013
Obligatia de plata a contributiei la FNUASS, pentru veniturile suplimentare realizate de pensionari - Decizie nr. 6330/R din data de 10.10.2013
Aspecte legate de procedura de contestare a actelor administrativ fiscale reglementata de O.G. nr. 92/2003 rep - Decizie nr. 6328/R din data de 10.10.2013