Spor de 15% din salariul de baza pentru bibliotecari

Solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza. Reclamantii nu pot solicita direct in instanta stabilirea si acordarea drepturilor salariale, ci trebuie urmata intocmai procedura instituita de Legea nr. 330/2009.

                       Decizia civila nr. 336/12.02.2013 a Curtii de Apel Galati

Prin cererea inregistrata la data de 01.06.2012 formulata S.L.I. V, in numele membrilor sai de sindicat a chemat in judecata pe paratii _, solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa se dispuna obligarea paratilor:
- la calculul si plata drepturilor salariale neacordate membrilor de sindicat incadrati pe functiile didactice auxiliare de bibliotecar, documentarist - reprezentand spor pentru conditii periculoase sau vatamatoare de 15% din salariul de baza, prevazut de art. 48 alin. 1 pct. 23 din Legea nr. 330/2009 si de art. 6 din OUG nr. 1/2010;
- la calcularea legala si plata incepand cu 01.01.2010 a sporului pentru bibliotecari  de 15% din salariul de baza prevazut de art. 48 alin. 1 pct. 23 din legea nr. 330/2009 si de art. 6 din OUG nr. 1/2010.
In motivarea cererii, s-a aratat, in esenta, ca potrivit art. 51 din Legea nr. 334/2005 personalul din biblioteci beneficiaza de spor pentru conditii periculoase sau vatamatoare de pana la 15%, norma aplicandu-se si in cazul bibliotecilor scolare.
S-a aratat ca pana la data de 31.12.2009 reclamantii au beneficiat de acest spor de 15%, insa incepand cu 01.01.2010 nu li s-a mai platit acest spor motivandu-se ca bibliotecarii din sistemul de invatamant  nu intra sub incidenta legii bibliotecarilor nr. 334/2002.
De asemenea, aplicandu-se dispozitiile art. 30 alin. 5) din Legea nr. 330/2009 si art. 5 si 6 din OUG nr. 1/2010 reclamantii erau indreptatiti sa primeasca o suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta dintre drepturile salariale determinate conform legii nr. 330/2009 si drepturile salariale aferente lunii decembrie 2009.
Paratii C.L. si P.O.M., au depus la dosar intampinare prin care au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fond au solicitat respingerea actiunii. Au aratat ca aceasta institutie nu efectueaza calculul legal al drepturilor banesti cuvenite reclamantilor, astfel ca neaplicarea prevederilor legale in materie nu implica C.L. si P.O.M., care are numai competenta de a inscrie sumele transferate de la bugetul de stat la bugetul local si repartizarea lor pe ordonator tertiar de credite.
Paratul C.L.F. a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii ca nefondata, aratand in esenta, ca dispozitiile legale relevante nu mai prevad posibilitatea acordarii acestui spor dupa 01.01.2010.
Paratul C.J.V.  a depus la dosar intampinare prin care a invocat:
- exceptia tardivitatii actiunii intrucat dispozitiile art. 51 alin. 3-6 din Legea nr. 330/2009 au fost abrogate;
- exceptia lipsei calitatii procesuale pasive in raport de unitatile de invatamant pentru care nu are calitatea de ordonator de credite;
- pe fond, respingerea actiunii intrucat dispozitiile art. 51 din Legea bibliotecilor nu prevedea dreptul personalului care lucreaza in bibliotecile scolare de a primi acest spor, astfel incat el nu constituia un drept cuvenit reclamantilor in luna decembrie 2009.
Paratii C.L.A. si P.M.A. au depus la dosar intampinare prin care au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive aratand, in esenta, ca nu au calitatea de angajator al membrilor de sindicat in numele carora a fost introdusa actiunea.
Paratul MECTS a depus la dosar intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive aratand, in esenta, ca nu are calitatea de angajator al membrilor de sindicat in numele carora a fost introdusa actiunea si nici nu exista obligatii in sarcina sa privitoare la plata salariilor.
Analizand cu prioritate exceptiile procesuale invocate, Tribunalul a  retinut urmatoarele:
A. Cu privire la exceptia tardivitatii.
Exceptia este nefondata in conditiile in care dreptul dedus judecatii nu este afectat de un termen sau o conditie suspensiva ce nu ar fi fost implinit/realizat pana la data introducerii actiunii.
Imprejurarea ca nu ar mai exista temei legal pentru plata drepturilor solicitate constituie o aparare de fond, neputand fi valorificata pe calea exceptiei tardivitatii.
B. Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
Scurte consideratii privind natura juridica a litigiului de fata, obiectul actiunii, legitimarea procesuala pasiva.
Prezentul litigiu este declansat de persoane care au raporturi de munca cu o parte dintre parati, respectiv cu unitatile de invatamant, acestea din urma avand calitatea de angajatori.
Litigiul vizeaza acordarea unor anumite drepturi derivand din raporturile de munca incheiate intre reclamanti - in calitate de angajati si unitatile de invatamant - in calitate de angajatori. Prin urmare, este vorba despre un conflict de drepturi, in sensul art. 248 alin. 3) din Codul muncii.
In mod traditional, conflictul de drepturi dintre un angajat si un angajator, generat de raporturile de munca incheiate intre acestia, se solutioneaza in fata instantei de judecata intre partile care au incheiat raport de munca, respectiv angajat si angajator, fiind lipsit de relevanta modul sau caile prin care angajatorul face rost ori primeste sumele de bani cuvenite angajatului si in legatura cu care s-a declansat conflictul de drept.
Atat timp cat angajatul se angajeaza in raporturi de munca exclusiv cu angajatorul si isi asuma obligatia de prestare a muncii exclusiv fata de acesta, iar singurul care isi asuma obligatia de plata a drepturilor salariale cuvenite in virtutea muncii prestate este angajatorul, rezulta ca nu prezinta nicio relevanta modalitatea in care angajatorul intra in posesia sumelor de bani necesare platii drepturilor salariale.
In consecinta, in mod firesc, intr-un conflict de drepturi declansat intre un angajat si un angajator este suficienta participarea in proces a acestor parti, acestea justificand calitatea procesuala activa, respectiv pasiva in sensul Codului de procedura civila.
In procesele prin care se solicita diverse drepturi derivand sau in legatura cu raporturile de munca, declansate de catre angajati ai diverselor institutii sau autoritati finantate din sau si din surse bugetare, de multe ori angajatii cheama in judecata si acele autoritati sau institutii ce au calitatea de ordonatori secundari sau principali de credite pentru institutia sau autoritatea ce are calitatea de angajator.
Practica judiciara a acceptat judecata unor astfel de actiuni in contradictoriu nu doar cu angajatorul, dar si cu acele institutii/autoritati ce indeplinesc functia de ordonatori secundari sau principali de credite pentru angajator. In acest sens, prin dispozitivul hotararii de admitere a unor astfel de actiuni, obligatia de a plati anumite drepturi izvorate din derularea raporturilor de munca s-a stabilit in sarcina atat a angajatorului, dar si acelor ordonatori secundari sau principali de credite ai acestuia.
Avand in vedere practica aproape generalizata cu privire la aceasta chestiune, Tribunalul considera ca nu este cazul sa adopte o alta pozitie, cu atat mai mult cu cat acest lucru nu prezinta o utilitate deosebita in ceea ce priveste solutionarea raportului juridic conflictual si executarea hotararii pronuntate.
Astfel, indiferent ca obligatia se stabileste doar in sarcina angajatorului sau si in sarcina ordonatorilor de credite ai acestuia, aceasta nu inseamna ca executarea silita (in cazul in care nu se executa de bunavoie hotararea) s-ar putea indrepta impotriva altor persoane decat angajatorul, chemarea in judecata si stabilirea obligatiei si in sarcina ordonatorilor de credite ai angajatorului producand efecte pur informative cu privire la necesitatea luarii tuturor masurilor administrative de natura contabila si financiara necesare pentru ca angajatorul sa poata plati sumele de bani stabilite in sarcina sa printr-o hotarare judecatoreasca.
Este de mentionat insa ca, indiferent daca ordonatorii principali sau secundari de credite ai angajatorului (parat in proces) sunt sau nu chemati in judecata ori sunt sau nu obligati prin dispozitivul hotararii alaturi de angajator, aceasta nu inseamna ca s-ar putea opune ori ar putea refuza adoptarea masurilor necesare administrativ/financiar/contabile pentru a asigura posibilitatea platii sumelor de bani stabilite prin hotarare judecatoreasca, in raport de specificul si conditionalitatile impuse de normele privitoare la cheltuirea banilor publici.
In acest sens, sunt de amintit dispozitiile art. 1 - 4 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii, dispozitii ce impun autoritatilor aflate in raporturi de subordonare anumite obligatii in ceea ce priveste executarea obligatiilor stabilite prin titluri executorii.
Art. 1 (1) Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice se achita din sumele aprobate cu aceasta destinatie prin bugetele acestora sau, dupa caz, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva.
  (2) Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare, inclusiv a celor de personal, in scopul indeplinirii atributiilor si obiectivelor legale, pentru care au fost infiintate.
Art. 2  Daca executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului.
Art. 3 In cazul in care institutiile publice nu isi indeplinesc obligatia de plata in termenul prevazut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executarii silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile in materie.
Art. 4 (1) Ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa dispuna toate masurile ce se impun, inclusiv virari de credite bugetare, in conditiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale institutiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii.
(2) Virarile de credite bugetare prevazute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul intregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si ale art. 49 din Legea nr. 273/2006  privind finantele publice locale.
In considerarea celor expuse mai sus, Tribunalul a retinut ca justifica in procesul de fata calitate procesuala pasiva atat unitatile de invatamant, cat si institutiile ce au calitatea de ordonatori superiori de credite ai acestora.
In raport de considerentele expuse mai sus, Tribunalul a retinut ca se justifica in procesul de fata calitatea procesuala pasiva a paratilor Consiliul local A. si Consiliul Local M., desigur, doar in ceea ce priveste pe acei membri de sindicat ce fac parte din unitati de invatamant pentru care aceste consilii au rolul de ordonator superior de credite.
In acelasi sens, se justifica in procesul de fata calitatea procesuala pasiva a paratului Consiliul judetean V, doar in ceea ce priveste pe acei membri de sindicat ce fac parte din unitati de invatamant pentru care CJ V este ordonator superior de credite.
Nu se justifica in proces calitatea procesuala pasiva a Primariei M. si a Primariei A. deoarece, pe de o parte, intre acestea si membrii de sindicat nu exista raporturi contractuale de munca, iar pe de alta parte, primariile nu au calitatea de ordonatori superiori de credite pentru unitatile de invatamant.
Astfel, primaria constituie o structura functionala cu activitate permanenta care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale, astfel cum prevede art. 77 din Legea nr. 215/2001, astfel incat nu se justifica in proces calitatea procesuala pasiva.
De asemenea, nici paratul MECTS  nu justifica in procesul de fata calitate procesuala pasiva deoarece pe de o parte, intre acesta si membrii de sindicat nu exista raporturi contractuale de munca, iar pe de alta parte, nu are calitatea de ordonator superior de credite pentru unitatile de invatamant.
Totodata, calitatea procesuala pasiva a Consiliului Judetean V. nu este justificata in ceea ce priveste pe membrii de sindicat ce fac parte din unitati de invatamant pentru care CJ  nu este ordonator superior de credite.
Analizand pe fond actiunea, Tribunalul a retinut ca este nefondata.
Astfel, problema esentiala de drept ce urmeaza a fi solutionata de catre instanta se refera la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 51 din Legea bibliotecarilor nr. 334/2002, in functie de interpretarea retinuta urmand a se analiza efectele si incidenta dispozitiilor Legii nr. 330/2009 si OUG nr. 1/2010.
Textul in discutie are urmatorul continut:
(1) Personalul din bibliotecile de drept public, care are in responsabilitate colectii cu acces liber si/sau destinate imprumutului la domiciliu, beneficiaza de un coeficient anual de 0,3% scadere din totalul fondului inventariat, reprezentand pierdere naturala datorata unor cauze care nu puteau fi inlaturate ori in alte asemenea cazuri in care pagubele au fost provocate din riscul minimal normal al serviciului.
(2) Bibliotecile pot asigura utilizatorilor, la cererea acestora, accesul la serviciile lor pe parcursul intregii saptamani, cu plata personalului, conform legii.
(3) Personalul din biblioteci care lucreaza in depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale, aziluri de batrani si in orfelinate beneficiaza, pentru conditii periculoase sau vatamatoare, de un spor de pana la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta.
(4) Personalul cu o vechime neintrerupta de 10 ani in oricare dintre bibliotecile de drept public beneficiaza de un spor de fidelitate de 15% din salariul de baza, care face parte din acesta.
(5) Personalul din biblioteci beneficiaza, pentru suprasolicitare neuropsihica, de un spor de 5% din salariul de baza, care face parte din acesta, pentru fiecare treapta/gradatie profesionala detinuta.
(6) Personalul de specialitate si administrativ din biblioteci, care lucreaza pentru efectuarea serviciului lecturii publice, potrivit programului stabilit de conducerea institutiei, in zilele de sambata si duminica, precum si in zilele de sarbatoare legala, beneficiaza de un spor de 100% pentru timpul de lucru efectuat, precum si de asigurarea repausului legal.
(7) Personalul din biblioteci beneficiaza de distinctii si premii in conditiile legii, la recomandarea conducerii bibliotecilor.
Dupa cum se observa din cuprinsul art. 51 alin. 3) al Legii nr. 334/2002 nu orice angajat al unei biblioteci din cele enumerate la art. 10 din aceeasi lege beneficiaza de spor pentru conditii periculoase sau vatamatoare, ci doar acel personal care lucreaza in categoria limitativ prevazuta la art. 51 alin. 3) din lege, si anume, in: depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale, aziluri de batrani si in orfelinate.
Membrii de sindicat in numele carora a fost introdusa actiunea de fata (reclamantii) lucreaza in cadrul unor biblioteci scolare si nu in depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii, aziluri de batrani si in orfelinate. De asemenea, nu s-a administrat nicio dovada ca reclamantii ar asigura servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale, fapt care, de altfel, este exclus in raport de specificul bibliotecilor scolare.
In considerarea celor expuse Tribunalul a retinut ca este irelevant faptul ca bibliotecile scolare in care isi desfasoara activitatea reclamantii fac parte din sistemul national de biblioteci, pentru acordarea sporului de conditii periculoase sau vatamatoare fiind necesar ca reclamantii sa lucreze in categoria de biblioteci limitativ prevazuta la art. 51 alin. 3) din lege ori sa presteze servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale.
In conditiile in care bibliotecile scolare in care lucreaza reclamantii nu fac parte din categoria de biblioteci limitativ prevazuta la art. 51 alin. 3) din lege, iar reclamantii nu presteaza servicii de imprumut la domiciliu ori in spitale, rezulta ca in luna decembrie 2009 reclamantii nu beneficiau de dreptul legal de a incasa spor pentru conditii periculoase sau vatamatoare, fiind irelevant faptul ca, in concret, angajatorii au inteles sa acorde aceste sporuri, aplicand eronat dispozitiile legale.
Retinand astfel ca in luna decembrie 2009 reclamantii nu beneficiau de dreptul legal de a incasa spor pentru conditii periculoase sau vatamatoare rezulta ca dupa data de 01.01.2010 acestia nu pot beneficia fie de spor, fie de o suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta dintre drepturile salariale determinate conform Legii nr. 330/2009 si drepturile salariale aferente lunii decembrie 2009.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs S.L.I. V., in numele reclamantilor membri de sindicat, criticand solutia instantei de fond pentru urmatoarele considerente:
Instanta a considerat in mod gresit in motivarea sentintei, ca bibliotecile scolare nu fac parte din categoria de biblioteci limitativ prevazute de art. 51 alin. 6 din Legea nr. 334/2002 si drept urmare nu ar beneficia de sporul de 15 % pentru conditii vatamatoare.
In conditiile in care niciuna din dispozitiile legii nu distinge intre personalul din bibliotecile scolare si personalul din celelalte biblioteci, considera ca Legea nr. 334/2002 este aplicabila in cazul de fata, fiindca ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
Articolul 10 din Legea nr. 334/2002 face precizarea ca bibliotecile scolare fac parte din sistemul national de biblioteci, dar tot acest act normativ, la art. 44 alin. 3 prevede ca, personalul de specialitate din reteaua de biblioteci a MECTS are statut de personal didactic auxiliar, iar acestui personal ii sunt aplicabile Legea nr. 1/2011 si Ordinul MECT nr. 1350/2007 (acte normative speciale in materie).
Nu prezinta relevanta faptul ca membrii de sindicat au calitatea de bibliotecari in cadrul unei retele scolare, iar nu la o biblioteca judeteana, deoarece legiuitorul nu a facut o astfel de diferentiere.
Acest spor este reglementat prin dispozitiile art. 51 alin. 3 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, fiind fara relevanta ca o biblioteca scolara nu functioneaza cu statut de biblioteca publica, aceasta imprejurare nefiind de natura sa ingradeasca drepturile conferite prin lege personalului ce desfasoara activitatea specifica de bibliotecar, in cadrul unei biblioteci scolare.
Potrivit actelor aflate la dosarul cauzei (adeverinte si fisa postului), reclamantii presteaza o activitate intr-un loc de munca dintre cele stabilite in art. 51 alin. 6 din Legea nr. 334/2002 republicate, respectiv in depozitul de carte si asigura servicii de imprumut carte la domiciliu, fiind astfel indreptatiti la acordarea sporului solicitat.
Instanta a retinut in mod gresit ca reclamantii nu ar fi beneficiat in mod legal de acest spor in anul 2009 si cu atat mai mult nu ar trebui sa beneficieze de acest spor sau de o suma compensatorie dupa data de 01.01.2010.
Sporul de 15 % era initial prevazut de art. 5 din Legea nr. 334/2002, norma abrogata prin Legea nr. 330/2009, astfel ca, ulterior datei de 01.01.2010 pentru fiecare an au fost adoptate legi de salarizare a personalului salarizat din fonduri publice.
Pentru anul 2010 a fost in vigoare Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.
Prin art. 30 alin. 5 si 6 din Legea cadrul nr. 330/2009 s-a instituit principiul pastrarii in plata a drepturilor avute la data de 31 decembrie 2009.
Prin art. 3 alin. 1 lit. a din anexa II la Legea cadru nr. 330/2009, aplicabila din 1 ianuarie 2010, personalului din invatamant (salarizat conform anexei II/1) i s-a recunoscut posibilitatea de a beneficia de un spor pentru conditii vatamatoare de pana la 15 % din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective.
La data de 25.01.2010 Guvernul Romaniei a emis Ordonanta de Urgenta nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, ordonanta ce dispune:
Art. 5 alin. 1 "Incepand cu luna ianuarie 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi pastreaza salariul, solda sau, dup caz, indemnizatia lunara de incadrare brut/bruta avut(e) la aceasta data, fara a fi afectate de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevazute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, _".
Legea nr. 284/2010, aplicabila din 01.01.2011 reglementeaza salarizarea personalului din invatamant. In anexa II s-a prevazut la art. 14 dreptul personalului din invatamant de a beneficia de un spor de pana la 15 % din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective, in raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, conditii vatamatoare sau periculoase.
In anul 2012, salarizarea personalului din invatamant este reglementata prin Legea nr. 63/2011, asa cum rezulta din prevederile art. 1 alin. 4 din Legea nr. 283/2011 introduse prin art. II al legii.
Art. 9 al Legii nr. 63/2011 prevede posibilitatea personalului salarizat conform acestei legi de a beneficia de un spor pana la 15 % din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, in raport cu conditiile in care isi desfasoara activitatea, conditii vatamatoare sau periculoase.
Din actele normative privitoare la salarizarea personalului din invatamantul preuniversitar, se poate concluziona ca in intervalul 01.01.2010 si pana in prezent nu s-a adoptat vreun regulament care sa prevada locurile de munca, categoria de personal, marirea concreta a sporului pentru conditii vatamatoare sau periculoase, precum si conditiile de acordare a acestuia. Cu toate acestea, dreptul la un asemenea spor a fost mentinut in cuprinsul fiecarei legi de salarizare, fiind in mod expres prevazut in lege sau ordin.
In conditiile in care dreptul la sporul de 15 % este un drept de natura salariala, acesta intra sub sfera de protectie a art. 1 alin. (1) din Primul protocol aditional la Conventia europeana pentru apararea dreptului omului si a libertatilor fundamentale.
Avand in vedere ca Legea cadru nr. 330/2009 prevede obligatia mentinerii drepturilor avute la data de 31 decembrie 2009, care in cazul reclamantilor cuprindeau si sporul pentru conditii vatamatoare sau periculoase, in procent de 15 %, iar la 1 ianuarie 2010 reclamantii indeplineau conditiile pentru a beneficia de un asemenea spor, considera ca in mod incorect Tribunalul Vrancea a considerat ca acestia au beneficiat in mod nelegal de acest spor in anul 2009, iar prin urmare nu ar fi trebuit sa il primeasca nici incepand cu 2010.
Primariile au calitate procesuala pasiva, avandu-se in vedere dispozitiile art. 68 alin. 1 lit. e si f din Legea nr. 215/2001, conform caruia printre atributiile principale pe care le indeplineste primarul, ca reprezentant legal al municipiului, se regaseste si intocmirea proiectului bugetului local si contului de incheiere a exercitiului bugetar, ce sunt supuse spre aprobare Consiliului Local exercitand, totodata, si functia de ordonator de credite.
De asemenea, considera ca MECTS are calitate de parat, in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale are functii specifice care implica exercitiul autoritatii de stat si functii de conducere, indrumare si control, potrivit Legii nr. 1/2011.
De asemenea, MECTS are atributii privind elaborarea cadrului normativ metodologic, functional, operational si financiar in care se realizeaza politicile in domeniul invatamantului, inclusiv politicile salariale, asigurand modul de formare si utilizare a resurselor umane, materiale si financiare necesare realizarii procesului de invatamant si educatie (vireaza salariile bibliotecarilor si documentaristilor in bugetele locale.
Conform art. 304 pct. 7, 8, 9 din Codul de procedura civila a solicitat admiterea recursului, desfiintarea hotararii de la fond, iar in rejudecare admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.
Examinand sentinta recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate si a celor de ordine publica conform art. 304 indice 1 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:
Reclamantii solicita sporul de 15% pentru conditii vatamatoare si periculoase, din salariul de baza conform art. 48 alin. 1 pct. 23 din Legea nr. 330/2009 si art. 6 din OUG nr. 1/2010. Conform art. 48 alin 1 din Legea nr. 330/2009 "La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: _ ( 23). Art. 51 alin. (3) - (6) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
Conform art. 34 din Legea nr. 330/2009 "(1) Solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza individuale, a sporurilor, a premiilor si a altor drepturi care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite.
(2) Contestatia poate fi depusa in termen de 5 zile de la data luarii la cunostinta a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.
(3) Ordonatorii de credite vor solutiona contestatiile in termen de 10 zile.
(4) Impotriva masurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemultumita se poate adresa instantei de contencios administrativ sau, dupa caz, instantei judecatoresti competente potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii solutionarii contestatiei."
Prin urmare, dupa aparitia Legii nr. 330/2009, reclamantii nu pot solicita direct in instanta stabilirea si acordarea drepturilor salariale, ci trebuie urmata intocmai procedura instituita de Legea nr. 330/2009.
Prin prezenta actiune reclamantii solicita obligarea paratelor la calculul si plata drepturilor salariale neacordate, direct la instanta, fara sa conteste la angajator actul prin care li s-a stabilit salariul, ceea ce nu poate fi primit conform dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 330/2009. Abia dupa ce contesta acest act si se solutioneaza contestatia reclamantii se pot adresa instantei de judecata.
Fata de aceste considerente nu se  va analiza fondul cauzei. Solutia primei instante de respingere este corecta, dar pentru aceste considerente si nu pentru argumentele expuse de prima instanta in hotarare.