Contracte. Casare cu trimitere pt. administrare de probe

Dosar nr. 32264/215/2010 54. Contracte. Casare cu trimitere pt. administrare de probe
R O M A N I A

TRIBUNALUL DOLJ
SECTIA I CIVILA

DECIZIE CIVILA Nr. 601/2012
Sedinta publica de la 21 Martie 2012 Asupra recursului civil de fata:
      Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei  Craiova sub nr. 32264/215/2010, reclamantul T. I. a chemat in judecata pe paratul P. S., solicitand instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea paratului la restituirea sumei de 600 lei plus dobanda, reprezentand bani pentru un aer conditionat, a sumei de 900 lei plus dobanda la zi reprezentand bani imprumutati, a sumei de 500 lei reprezentand bani pentru serviciile prestate si restituirea unei lazi frigorifice.
      In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, la inceputul lunii mai, a cautat un aparat de aer conditionat mai ieftin, la second-hand, gasind unul mobil la parat. Acesta din urma i-a spus sa revina a doua zi intrucat nu il gaseste in acel moment. A doua zi reclamantul a revenit si a cumparat aparatul de aer conditionat pentru suma de 550 lei, bani platiti de reclamant paratului in momentul achizitionarii bunului.
      In momentul in care a ajuns acasa, reclamantul a aratat ca a constatat ca aparatului de aer conditionat ii lipseste un capat de plastic si desi i l-a procurat a constatat ca aparatul de aer conditionat nu functioneaza, astfel ca a luat legatura cu  paratul care, dupa o anumita perioada de timp,insotit de o persoana, s-a prezentat la domiciliul reclamantului, remediind problema aparatului de aer conditionat.
      Reclamantul precizeaza ca, intr-un final, a restituit aparatul de aer conditionat paratului intrucat trebuiau practicate doua gauri in zid pentru evacuarea aerului cald afara, urmand ca paratul sa ii restituie suma de 550 lei plus 50 lei confectionarea capatului de furtun, in total paratul trebuind sa restituie reclamantului suma de 600 lei.
      Reclamantul a mai aratat ca, tot trecand pe la parat in vederea recuperarii banilor, au devenit prieteni, astfel ca a executat pentru acesta din urma lucrari de lacatusarie si strungarie.
      S-a mai aratat de catre reclamant ca in data de 2.12.2009 intrucat paratul se pregatea sa plece in strainatate pentru un nou transport de produse electrocasnice si nu avea bani, s-a imprumutat la reclamant cu suma de 2000 lei, din care au fost restituita numai suma de 1000 lei.
      In tot acest timp reclamantul a continuat sa execute pentru parat diverse lucrari dar nu a fost remunerat, reclamantul scuzandu-se de fiecare data ca nu are bani.
      Prin luna septembrie 2009 reclamantul a luat sub forma de imprumut de la o familie o lada frigorifica, pe care a transportat-o la parat in vederea vopsirii, lada frigorifica pe care, ulterior, paratul a vandut-o.
      In concluzie, reclamantul a solicitat ca paratul sa-i restituie suma de 600 lei plus dobanda, reprezentand pretul aparatului de aer conditionat, 900 lei plus dobanda la zi  reprezentand bani imprumutati, 500 lei reprezentand bani pentru serviciile prestate si lada frigorifica.
      La data de 26.01.2011 reclamantul a depus o precizare a actiunii, aratand ca solicita suma totala de 2740 lei, la aceasta suma adaugandu-se suma de 200 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.
      La termenul de judecata din data de 26.01.2011 instanta a calificat cererea de chemare in judecata ca fiind revendicare imobiliara.
      La data de 04.02.2011 paratul a depus intampinare, solicitand respingerea actiunii ca nefondata.
      In fapt, s-a aratat ca paratul impreuna cu sotia sa au o societate care se ocupa cu vanzarea de aparatura second-hand, iar reclamantul s-a prezentat la domiciliul  primilor pentru a achizitiona un aparat de aer conditionat second-hand. Paratul i-a comunicat reclamantului sa au un asemenea aparat, dar l-a rugat sa revina a doua zi deoarece tocmai primise marfa. A doua zi reclamantul a revenit,a vazut aparatul de aer conditionat si l-a cumparat.
      Dupa un anumit interval de timp, reclamantul a venit din nou acasa la parat si i-a comunicat ca aparatul de aer conditionat achizitionat nu mai functioneaza. In zilele urmatoare,paratul s-a deplasat impreuna cu un prieten la domiciliul reclamantului si i-au reparat aparatul de aer conditionat. Paratul a aratat ca,din acel moment,nu mai stie ce s-a intamplat cu aparatul de aer conditionat,astfel ca sustinerile reclamantului ca i-ar fi inapoiat respectivul aparat de aer conditionat sunt neadevarate.
      Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere, respectiv solicitarea reclamantului ca paratul sa-i restituie suma de 1000 lei,din totalul sumei de 2000 lei reprezentand imprumut,paratul arata ca si aceste sustineri ale reclamantului sunt neadevarate intrucat nu a existat un astfel de imprumut, iar chitanta de mana pe care reclamantul sustine ca a incheiat-o cu paratul in momentul restituirii celor 1000 lei,din suma totala de 2000 lei,nu poarta semnatura paratului si cuprinde o multime de contradictii.
      Astfel, chitanta este datata 02.12.2009 si in cuprinsul ei se arata ca paratul se obliga sa restituie respectiva suma de bani pana la 17.02.2009,cu 10 luni inainte de incheierea acestui inscris. Pe de alta parte,desi in cuprinsul acesteia se arata ca paratul ar fi primit suma de 1800 lei,la sfarsit se arata ca ar trebui sa inapoieze suma de 2000 lei .
      In ceea ce priveste al treilea capat de cerere, paratul a aratat ca reclamantul nu a prestat nici un fel de serviciu in favoarea sa.
      Cu privire la lada frigorifica ce face obiectul ultimului capat de cerere,paratul a aratat ca nici aceasta ultima sustinere a reclamantului nu este
adevarata.
         In cauza, au fost administrate proba cu interogatoriul partilor si proba testimoniala, fiind audiat martorul T. Fl., propus de catre reclamant, a fost efectuata o verificare de scripte in ceea ce priveste semnatura paratului de pe chitanta de mana invocata de reclamant drept dovada a imprumutului catre parat a sumei de 1800 lei si s-a dispus efectuarea in cauza a unei expertize grafologice pentru a se stabili daca semnatura de pe chitanta apartine sau nu paratului.
           In ceea ce priveste expertiza grafologica dispusa in cauza, la termenul de judecata din data de 01.11.2011 instanta a luat act de imposibilitatea administrarii acestei probe datorita faptei paratului care nu a depus la dosar, la solicitarea instantei si a INEC Bucuresti, inscrisuri oficiale originale cu semnatura acestuia, necesare efectuarii expertizei.
Prin sentinta civila nr.16813 din 08.11.2011 pronuntata de Judecatoria Craiova a fost respinsa actiunea precizata formulata de reclamantul T. I., in contradictoriu cu paratul P. S.
A fost respinsa cererea de obligare a paratului la plata cheltuielilor de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca in cauza, desi reclamantul T.I. afirma ca a achizitionat de la paratul P. S., un aparat de aer conditionat, second-hand, pentru suma de 550 lei achitata paratului (fapt recunoscut si de parat la interogatoriu), pe care dupa ce l-a imbunatatit prin adaugarea unui furtun in suma de 50 lei, l-a restituit paratului deoarece nu putea servi intereselor reclamantului, potrivit conventiei dintre ei, iar paratul nu i-a mai restituit suma de bani achitata de reclamant la momentul achizitionarii aparatului de aer conditionat si costul adaugarii furtunului, in cauza reclamantul nu a probat in niciun fel aceste sustineri, martorul audiat la propunerea reclamantului nestiind nimic despre acest aspect, iar paratul nerecunoscand la interogatoriu ca reclamantul i-ar fi inapoiat aparatul de aer conditionat.
         Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere, respectiv solicitarea reclamantului ca paratul sa-i restituie suma de 900 lei, din totalul sumei de 2000 lei reprezentand imprumut, la care se adauga dobanda legala, instanta a retinut  ca, desi reclamantul a depus la dosar chitanta sub semnatura privata incheiata la data de 02.12.2009 din care a rezultat ca paratul ar fi imprumutat de la reclamant suma de 1800 lei, cu obligatia de a restitui reclamantului pana la data de 17.02.2009 suma de 2000 lei, chitanta pe care desi paratul a contestat-o prin nerecunoasterea semnaturii, instanta o ia totusi in considerare, avand in vedere ca datorita faptei paratului nu s-a putut administra proba cu expertiza grafologica pentru a se constata daca semnatura de pe chitanta este sau nu a paratului, reclamantul nu a facut insa dovada ca  paratul nu i-a restituit suma de 900 lei, din totalul sumei de 2000 lei reprezentand imprumut, in conditiile in care paratul a negat contractarea acestui imprumut, iar chitanta cuprinde inadvertente in ceea ce priveste data contractarii imprumutului de catre parat si data la care acesta era obligat sa restituie acest imprumut, din chitanta rezultand ca paratul ar fi trebuit sa returneze imprumutul la o data (17.02.2009) cu mult anterioara contractarii acestuia (02.12.2009) 
      In ceea ce priveste suma de 500 lei solicitata de reclamant de la parat reprezentand contravaloarea serviciilor prestate de reclamant paratului, instanta a retinut ca reclamantul nu a facut dovada prestarii  catre parat a vreunor servicii si nici dovada intelegerii dintre acesta si reclamant in ceea ce priveste remunerarea vreunor servicii pe care reclamantul ar fi trebuit sa le presteze paratului, astfel ca sustinerea reclamantului din cererea de chemare in judecata ramane doar o simpla sustinere fara a fi dovedita in cauza prin administrarea vreunei probe in acest sens.
      Cu privire la lada frigorifica ce face obiectul ultimului capat de cerere, desi reclamantul a facut dovada cu martorul audiat in cauza, T. F., ca a transportat o lada frigorifica la domiciliul paratului, nu a facut dovada ca lada frigorifica ar fi fost retinuta de parat pentru a fi indreptatit la a obtine contravaloarea acestui bun, martorul aratand ca nu stie ce s-a intamplat dupa ce a dus lada frigorifica la parat si numai banuind ca nu a mai fost restituita de acesta reclamantului.
       Cum potrivit dispozitiilor art.1169 C.civ cel ce face o propunere in fata instantei trebuie sa o dovedeasca, iar reclamantul nu a probat faptul inapoierii aparatului de aer conditionat paratului, al nerestituirii sumei de 900 lei, din totalul sumei de 2000 lei reprezentand imprumut, al prestarii unor servicii catre parat si al intelegerii dintre parti cu privire la remunerarea vreunor servicii, precum si cel al nerestituirii lazii frigorifice, instanta a respins actiunea precizata.
      Impotriva sentintei civile nr. 16813/08.11.2011a formulat recurs reclamantul T. I. prin care a solicitat casarea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare.
      In esenta, recurentul a aratat ca hotararea pronuntata de instanta de fond este nelegala ca urmare a incalcarii prevederilor art.129 alin.5 C.pr.civ:  instanta nu ni-a dat posibilitatea sa dovedeasca actiunea si a constatat in mod gresit imposibilitatea efectuarii in cauza a unei expertize grafologice pentru compararea semnaturilor din cele doua inscrisuri in litigiu. Instanta si-a fundamentat solutia pe un probatoriu lipsit de consistenta si insuficient netinand cont de faptul ca nu a beneficiat de aparare calificata din partea unui aparator.
      In drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art.299-316 C.pr.civ.
      Recursul a fost timbrat cu taxa de timbru in cuantum de 127 lei achitata prin chitanta nr.310-58359-73-0031/13.03.2012 si timbru judiciar de 1,5 lei.
      Examinand actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor recurentului si in raport cu prevederile legale incidente, incluzand art.3041 C.pr.civ, Tribunalul retine  urmatoarele:
      Inscrisul sub semnatura privata este inscrisul intocmit si semnat de parti fara  interventia functionarului public, incheiat pentru a constata unul sau mai multe raporturi juridice, cu scopul de a fi utilizat, la nevoie, ca mijloc de dovada.
      Desi inscrisul sub semnatura privata isi atrage puterea doveditoare din semnatura partilor, el prezinta mai putine garantii cu privire la originea sa fata de inscrisul autentic. Pana la momentul in care semnatura nu este recunoscuta voluntar sau nu este valorificata in justitie, nu se poate sti daca ea apartine  sau nu celui care figureaza in inscris ca semnatar.
      Astfel, o caracteristica a inscrisului sub semnatura privata izvoraste din dreptul pe care-l  are  partea caruia i se  opune, de a-i  contesta continutul sau semnatura; mostenitorii sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde ca emana inscrisul pot declara ca nu recunosc inscrisul sau semnatura intrucat prin vointa legiuitorului, potrivit art.1177 alin.2 Cod civil si art.177 C.pr.civ, nu pot fi siliti sa recunoasca sau sa tagaduiasca semnatura.
      Este suficient ca semnatura privata sa fie tagaduita de parte sau declarata ca necunoscuta de mostenitori sau urmasii in drepturi ai partii, ori de terte persoane, pentru ca inscrisul ce li se opune sa fie lipsit de orice putere doveditoare, in mod  provizoriu, pana la verificarea autenticitatii sale in justitie si sub rezerva acestei verificari. Intr-o atare situatie, sarcina probei  se deplaseaza asupra celui care  foloseste inscrisul sub semnatura privata, urmand sa dovedeasca realitatea semnaturii partii, fata de cel care o tagaduieste sau nu o recunoaste.
      In aceste cazuri, instanta de judecata este obligata sa dispuna verificarea inscrisului respectiv. In temeiul rolului activ, instanta poate recurge la procedura verificarii de scripte si din oficiu, daca se indoieste de sinceritatea partii sau cand are motive sa aprecieze ca partile doresc sa obtina  o hotarare neintemeiata pe realitate.
      Verificarea de scripte este reglementata de art. 177 - 179 Cod proc. civ. si intervine asadar, in cazul in care se contesta un inscris sub semnatura privata.
      In speta, instanta de fond, in ciuda demersurilor initiale, nu a procedat la verificarea de scripte desi intimatul-parat P. S. nu a  recunoscut semnatura de la rubrica "creditor" de pe inscrisul sub semnatura  privata pe care  reclamantul isi intemeia pretentiile.
      Solutia  instantei de fond este contradictorie intrucat pe de o parte retine ca paratul a contestat chitanta exhibata de  reclamant dar o ia in considerare iar pe de alta parte,  precizarea ca aceasta cuprinde inadvertente in ceea ce priveste data contractarii imprumutului, respingand acest capat de cerere pentru lipsa dovedirii celor sustinute de reclamant.
      Tribunalul considera ca instanta de fond a concluzionat in sensul mai sus mentionat, fara a avea la baza convingerii sale un probatoriu amplu, apt sa conduca la aceasta concluzie in mod indubitabil. Au fost audiati martorii ale caror declaratii sunt vagi, evazive si contradictorii, s-a respins cererea reclamantului privind suplimentarea probatoriilor, inclusiv cu privire la celelalte capete de cerere.
      Rolul activ al judecatorului este un principiu fundamental care se realizeaza in tot cursul procesului civil si care conduce la aflarea adevarului si in consecinta, la pronuntarea unor hotarari temeinice si legale, ceea ce presupune ca judecatorul este in drept sa staruie prin toate mijloacele legale in vederea lamuririi  imprejurarilor de fapt si de drept.
      Reglementat prin dispozitiile art. 129 Cod proc. civ. rolul activ al judecatorului se manifesta sub diferite forme, una dintre acestea fiind si dreptul si obligatia instantei de judecata de a ordona dovezile pe care le considera utile pentru aflarea adevarului, in afara probelor propuse de parti.
      In speta, instanta de fond ar fi trebuit sa insiste in administrarea si suplimentarea probei testimoniale, cu atat mai mult cu cat, in acest sens a fost formulata si cererea recurentului-reclamant, sa verifice si sa clarifice aspectele legate de inscrisul sub semnatura privata invocat de acesta, a carui existenta a fost contestata de parat.
      Cum starea de fapt nu este suficient determinata pentru a permite instantei de recurs sa faca aplicarea legii, apreciind drept fondate sub acest aspect criticile recurentului-reclamant, in raport de dispozitiile art.312 C.pr.civ, Tribunalul urmareste sa admita recursul si fata de faptul ca verificarile ce trebuie facute presupun administrarea de noi probatorii, urmand sa caseze  sentinta recurata si sa trimita cauza spre rejudecare  instantei de fond pentru lamurirea aspectelor referitoare la inscrisul sub semnatura privata prin  prisma contestarii sale, efectuarea unei expertize grafice si suplimentarea probatoriilor prin  administrarea probei testimoniale, interogatoriul partilor si a  oricaror alte probe a caror  utilitate si necesitate ar reiesi pe parcursul solutionarii cauzei in faza procesuala a rejudecarii.
      
4