Litigiu privind functionarii publici - Legea nr. 188/1999 - Anulare ordin de aplicare sanctiune disciplinara
(Sentinta civila nr. 1865/CA din data de 12.06.2014 pronuntata de Tribunalul Satu Mare)Cod operator: 11276
R O M A N I A
TRIBUNALUL SATU MARE
SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTA CIVILA Nr. 1865/CA
Sedinta publica din 12 Iunie 2014
Pe rol fiind pronuntarea asupra cauzei in Contencios administrativ si fiscal privind pe reclamanta X, cu domiciliul in _, in contradictoriu cu paratii MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - MINISTRUL AFACERILOR INTERNE, si PREFECTUL ..., avand ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal facut in sedinta publica de azi, partile nu au raspuns.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza faptul ca dezbaterea cauzei a avut loc in sedinta publica din 15 Mai 2014, cand concluziile si sustinerile partilor prezente au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, incheiere ce face parte integranta din prezenta, amanandu-se pronuntarea hotararii pentru data de 29 Mai 2014, iar apoi pentru data de azi, cand in urma deliberarii avute:
INSTANTA
Prin cererea inregistrata in prezentul dosar la data de 18.10.2013, reclamanta X, prin avocat C.V., a chemat in judecata in calitate de parati MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - MINISTRUL AFACERILOR INTERNE Bucuresti, DIRECTIA GENERALA DE PASAPOARTE - DIRECTORUL GENERAL si PREFECTUL _, solicitand instantei sa pronunte o hotarare prin care sa dispuna:
- admiterea cererii ca fondata;
- anularea Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. _/19.09.2013 privind respingerea contestatiei formulate impotriva Raportului de cercetare prealabila nr. _/28.06.2013 si incheierii Consiliului de disciplina nr. _/06.08.2013 prin care s-a propus sanctionarea cu "trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv ofiter specialist I":
- anularea Raportului de cercetare prealabila nr. _/28.06.2013 si Incheierii Consiliului de disciplina nr. _/06.08.2013 prin care s-a propus sanctionarea cu "trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv ofiter specialist 7", ca operatiuni administrative interdependente Ordinului nr. _/2013;
- anularea Ordinului Prefectului _ nr. _/27.08.2013 privind aplicarea sanctiunii disciplinare cu "trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv in functia de ofiter specialist 7":
- obligarea in solidar a paratilor la plata de daune morale in suma de 20.000 euro.
- cu cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamanta arata ca, in fapt, solicita verificarea legalitatii actelor administrative si a operatiunilor administrative indicate, prin considerarea urmatoarelor critici:
1. Proportionalitatea, sub aspectul asigurarii unui raport corect intre gravitatea abaterii disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea disciplinara propusa.
Pe toata durata activitatii sale, reclamanta, in evaluarea performantelor profesionale, in activitatea de sef serviciu _, a primit calificativul maxim, fiind apreciata pentru comportamentul in serviciu, pentru exactitatea si profesionalismul manifestat in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate.
Niciuna din faptele retinute in sarcina sa nu au fost savarsite cu intentie sau din neglijenta, fiind cel mult consecinta atitudinii neprofesionale a unor subordonati sau chiar a dorintei vadite a unora din acestia de a crea probleme.
Pe de alta parte, niciuna din faptele retinute nu au fost dovedite deoarece:
a. Reclamanta a desemnat persoane din subordine care sa desfasoare activitati de indosariere, arhivare si scadere din evidenta a tuturor lucrarilor inregistrate in anul 2011, numai ca membri consiliului de disciplina au inlaturat probele propuse in aparare, apreciind ca actele intocmite cu privire la desemnarea acestor persoane nu indeplinesc conditiile de act de dispozitie. Cu alte cuvinte, se recunoaste existenta actelor de desemnare a persoanelor, numai ca nu sunt considerate suficiente pentru a produce efectul juridic de insarcinare a subordonatilor cu executarea activitatilor respective. Nici o clipa si niciunde nu se face trimitere in actul de propunere a sanctiunii si nici in cel de aplicare a sanctiunii la imprejurarea daca s-a realizat sau nu indosarierea, arhivare si scadere din evidenta a tuturor lucrarilor inregistrate in anul 2011.
b. Reclamanta a intocmit dispozitia de zi pe unitate la nivel de serviciu numai ca, comisia de disciplina, Prefectul, directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte si Ministrul Afacerilor Interne, fac o confuzie grava intre notiunea de unitate militara si cea de serviciu public comunitar, aflat in subordinea Prefectului. Fata de calitatea de serviciu public comunitar, reclamanta nu putea trece in dispozitia pe zi pe unitate dispozitii cu privire la utilizarea autoturismului proprietatea Prefecturii, afectat deservirii serviciului, deoarece autoturismul era folosit numai pe baza ordinelor de serviciu.
c. Cu privire la fapta de a nu fi organizat si desfasurat activitati de primire, evidenta, examinare si solutionarea petitiilor, reclamanta a fost sanctionata pentru simplu motiv ca nu a trecut data actului, petitiei si solutiei la petitie la o rubrica speciala din registru, potrivit Nomenclatorului arhivistic. Pentru parati nu a fost relevant faptul ca pentru modul de solutionare a petitiilor, serviciul a primit scrisori de multumire din partea petitionarilor, felicitand competenta si celeritatea in solutionarea petitiilor.
d. Neinregistrarea documentelor clasificate s-a produs in perioada in care reclamanta a fost in concediu medical sau concediu legal de odihna, perioada in care atributiile erau delegate prin ordin unui inlocuitor. Reclamanta nu poate fi apreciata ca vinovata si sanctionata pentru o astfel de fapta atat timp cat nu a savarsit-o ea si nu poate fi retinuta ca vinovatie imprejurarea ca, din concediul medical sau cel de odihna, aceasta nu a urmarit modul in care inlocuitorul ei isi indeplineste atributiile ce i-au fost delegate.
e. Nu exista nici un document neclasificat care sa nu fi fost inregistrat in evidentele serviciului, fapta fiindu-i retinuta reclamantei in baza unor ciorne folosite la intocmirea ultimului raport statistic. Aceste ciorne nu au fost niciodata emise pentru a fi valorificate ca acte, pentru a fi comunicate tertilor, avand doar valoarea unor inscrisuri intocmite pentru a putea realiza un raport corect.
f. Reclamanta a organizat pregatirea continua a personalului din serviciu, diferentiat pe categorii de personal, acolo unde se impunea, fapt dovedit de imprejurarea ca, in cadrul serviciului, nu s-a comis nici o infractiune, nici un abuz si nici un rebut. Pentru parati a fost relevant doar faptul ca nu s-a realizat o pregatire diferentiata a personalului, omitand sa considere imprejurarea ca in cadrul serviciului se realizeaza un singur tip de activitate, iar pregatirea de specialitate, fata de acest specific, este mai eficienta atunci cand se face pe colectiv si nu diferentiat. Pregatirea diferentiata se impune doar in cazul pregatirii militare pe grade a cadrelor, neavand nici o legatura cu pregatirea profesionala.
g. Reclamanta a asigurat o pregatire corespunzatoare a activitatii la nivelul serviciului, nefiind relevanta imprejurarea ca unele din prevederile Planului trimestrial se repetau, atat timp cat aceasta repetare este consecinta faptului ca activitatea serviciului este una singura, aceea cu ...
h. Completarea listelor de difuzare catre personalul serviciului a Procedurii privind verificarea indeplinirii conditiilor de forma si continut al _, a fost amanata pana la avizarea Procedurii de catre prefect. In perioada de avizare a Procedurii de catre prefect, in calitate de sef serviciu, reclamanta a prelucrat si a adus la cunostinta personalului continutul Procedurii.
i. Activitatea de aparare contra incendiilor, nu este de competenta sefului serviciului, deoarece serviciul este in subordinea Prefecturii, aceasta fiind institutia obligata de lege sa organizeze activitatea de aparare contra incendiilor, pe fiecare serviciu in parte.
j. Reclamantei nu-i poate fi imputata aplicarea necorespunzatoare a metodologiei de identificare a riscurilor si a vulnerabilitatilor la coruptie in cadrul structurilor M.A.I., atat timp cat in _ nu a fost constatat inculpat sau judecat vreun caz de coruptie.
k. Reclamanta, in calitate de sef serviciu, nu are obligatia de implementare a OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea codului controlului intern, deoarece Registrul de riscuri a fost intocmit la nivelul Institutiei Prefectului _, unde functioneaza si serviciul.
1. Este adevarat faptul ca fisa posturilor nu a fost actualizata in termen de 30 de zile de la aprobarea Regulamentului de Organizare si Functionare a unitatii, numai ca paratii nu au considerat imprejurarea ca R.O.F.-ul nu a adus modificari situatiei de fapt si de drept existente inainte.
Actualizarea fisei posturilor se impune doar in situatia in care prin R.O.F.-ul aprobat apar situatii de fapt si de drept noi.
In concluzie, reclamanta arata ca:
Este evident faptul ca niciuna din faptele componente ale abaterii de neglijenta in serviciu nu este de natura sa confere gravitate faptelor comise sau sa aduca atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei, fiind vorba de mici disfunctionalitati generate de rutina, de volumul mare de lucru si o oarecare reticenta a unora dintre angajati la executare intocmai a ordinelor primite.
Niciuna din aceste fapte nu a produs pagube materiale unitatii sau patrimoniului M.A.I., nu au lezat interesele generale ale institutiei si nici pe cele ale societatii civile, fiind, doar fapte neintentionale, expresia unor mici disfunctionalitati de moment, independente de vointa si capacitatea de a reactiona a sefului de serviciu.
Nu s-au avut in vedere imprejurarile in care a fost savarsita abaterea disciplinara, cauzele si consecintele acesteia, gradul de vinovatie al reclamantei si nici conduita politistului care, pe toata durata cercetarii disciplinare, a dat dovada de o participare activa, serioasa si cooperanta la finalizarea anchetei.
In acest fel au fost incalcate prevederile art. 14 din Ordinul nr. 400/2004.
Pe de alta parte, reclamanta a fost cercetata si sanctionata pe considerente preformate, induse, straine de prezumtia de nevinovatie de care trebuia sa se bucure, inlaturandu-i-se chiar si dreptul la aparare, in sensul considerarii efective, reale a probelor propuse de aceasta.
Procedandu-se astfel, nu a fost asigurat un raport corect intre gravitatea abaterii disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea disciplinara aplicata.
Aplicandu-se sanctiunea trecerii intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului detinut, respectiv de la functia de sef serviciu la functia de ofiter specialist I, sanctiunea disciplinara se releva ca fiind profund disproportionata fata de fapta insasi.
In aceeasi situatie este si cu privire la abaterea retinuta sub aspectul ca reclamanta ar fi dat dovada de o comportare necorespunzatoare in serviciu, ce aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei.
Paratii au cautat si gasit un tap ispasitor pentru situatia creata in cadrul serviciului prin impunerea si numirea unor persoane pe alte criterii decat profesionalismul, care, apoi, dat fiind anturajul care le-a impus, au incercat, prin orice mijloace sa submineze autoritatea sefului de serviciu si chiar functionalitatea serviciului in sine.
Reclamanta nu poate fi sanctionata cu destituirea din politie pe motiv ca metodele sale de lucru ar fi generat insubordonarea personalului din serviciu, atat timp cat insubordonarea priveste doar o fractie a personalului, iar functionalitatea serviciului a fost asigurat in procent de 100%, rezultatele acestuia fiind apreciate institutional si social.
Seful de serviciu, in afara mijloacelor legale, nu are alte modalitati sa subordoneze functionarii care preferau sa-si realizeze activitatea prin sesizari, plangeri sau articole de ziar, fiind nevoit sa apeleze la sefii unitatii pentru aplanarea situatiilor conflictuale, pe care nu le-a generat.
Prezenta prefectului si subprefectului nu este de natura sa puna anatema pe onoarea si probitatea profesionala a politistului sau pe prestigiul institutiei, ci dimpotriva intareste prestigiul acesteia, dovedind capacitatea institutionala de rezolvare a problemelor.
Onoarea si probitatea profesionala a politistului este dovedita de devotamentul fata activitatea pe care o desfasoara si nu de comportamentul uman manifestat ca si consecinta a unor factori externi onoarei si probitatii.
Este irelevant faptul ca au fost aplicate sanctiuni repetate personalului si sefului de serviciu, atat timp cat aplicarea de sanctiuni nu este de natura sa afecteze onoarea si probitatea profesionala a politistului.
Chiar daca reclamanta s-ar dovedi a fi vinovata de incapacitatea de a struni comportamentul uman al unor politisti, o astfel de incapacitate nu constituie o abatere de natura sa duca la destituirea din politie, atat timp cat profesional a fost mereu evaluata cu calificativul foarte bine, calificativ care reflecta realitatea modului in care si-a executat obligatiile functiei.
2. Unicitatea sanctiunii presupune aplicarea unei singure sanctiuni disciplinare pentru o abatere disciplinara, conditie care trebuie sa se realizeze nu doar sub aspectul aplicarii unei singure sanctiuni, ci si asupra posibilitatii ca sanctiunea aplicata sa genereze o a doua sanctiune (art. 59 alin. 10 din Legea nr. 360/2002 si art. 39 lit. f din Ordinul 400/2004).
Aplicarea sanctiunii cu "trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv ofiter specialist 7" a avut loc in contextul in care, prin OUG nr. 77/2013, din cadrul nomenclatorului cu functii a _, a fost desfiintata functia publica de executie ofiter specialist I.
Cu alte cuvinte - sustine reclamanta - in mod voit a fost dispusa sanctiunea cu "trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv ofiter specialist I", cunoscandu-se faptul ca acesta sanctiune va duce la destituirea din politie.
Fata de o astfel de imprejurare, in mod indirect, au fost aplicate, in realitate doua sanctiuni disciplinare, fapt evidentiat de Ordinul nr. _ din 19.09.2013 emis de Prefectul _ si de Dispozitia nr. _/19.09.2013 a directorului general al Directiei Generale de Pasapoarte.
Ambele acte administrative dispun punerea reclamantei la dispozitia Institutiei Prefectului _, in cadrul careia nu exista functia de ofiter specialist I.
Vointa paratilor de a recurge la destituirea din politie a reclamantei este dovedita de prevederile art. 22 alin. 8, care, pentru cazurile prevazute de art. 69 alin. 1 lit. j din Legea nr. 360/2002, clarifica in sensul ca reclamanta poate fi pusa la dispozitia unitatii pe o perioada de cel mult 3 luni, ca urmare a reducerii unor posturi de natura celui pe care ar trebui sa-l ocupe aceasta, numai daca nu exista posibilitatea sa fie incadrata intr-o functie similara in alte unitati.
Reclamanta ca si comisar sef de politie este un cadru calificat, experimentat si dovedit loial profesiei, motiv pentru care exercitarea unei functii conforme gradului profesional detinut in orice alta unitate aflata in subordinea M.A.I. sau a Directiei Generale de Pasapoarte era la indemana paratilor.
Importanta cu privire la obligativitatea respectarii regulii unicitatii sanctiunii este si aprecierea modului in care paratii au incalcat aceasta regula prin graba deliberativa. Procedand in graba, acestia au omis sa-si aminteasca nu doar de competenta institutionala in aplicarea sanctiunii, ci mai ales de obligativitatea de a asigura incadrarea ofiterului de politie pe o functie de ofiter specialist in cadrul unei alte unitati decat Institutia Prefectului _, in lipsa unui post conform in cadrul acesteia.
3. Competenta in aplicarea sanctiunii disciplinare fata de prevederile art. 57 lit. a, b si art. 58 lit. c^1 din Legea nr. 360/2002, ale art. 12 alin. l lit. a si b, art. 17 lit. d, art. 61, art. 62, art. 65 alin. 6 si Nota din subsolul Anexei nr. 2 la Ordinul M.A.I. nr. 400/2004.
Potrivit prevederilor art. 1 alin. 1, 4 si 5 din Legea nr. 340/2004 "(1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.
(4) Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.
(5) Atributiile care pot fi delegate potrivit alin. (4) se stabilesc prin hotarare a Guvernului**)."
Potrivit art. 1 alin. 2 din H.G. nr. 460/2006 "Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele atributii de conducere si control, precum:
a) verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;
b) verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse in strategiile sectoriale;
c) analizarea modului de realizare a actiunilor cu caracter interministerial care au ca scop cresterea calitatii serviciilor publice;
d) organizarea unor achizitii publice prin programe comune mai multor servicii publice deconcentrate din judet, respectiv din municipiul Bucuresti;
e) reprezentarea in fata instantelor judecatoresti, in cazul in care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate;
f) alte atributii stabilite prin ordin al conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat."
Serviciul _ este o institutie de interes judetean ce functioneaza in subordinea Prefectului Judetului Satu Mare, care stabileste organigrama si statul de functii in cadrul serviciului.
Functiile in cadrul serviciului sunt ocupate de catre politisti in grade profesionale corespunzatoare, grade acordate de autoritatile prevazute la art. 15 din Legea nr. 360/2002, printre care nu se regaseste Prefectul.
Cu alte cuvinte, suntem in situatia unei duble calitati, aceea de politist si cea de functionar public care presupun o subordonare distincta.
Actele administrative privind nasterea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu al politistului sunt de competenta autoritatii stabilite prin ordin al Ministrului Administratiei si Internelor, politistii putand fi pusi, in cazul reducerii unui post de natura celui ocupat de politist, in cazul in care nu exista posibilitatea ca acesta sa fie incadrat intr-o functie similara in aceeasi unitate sau in alte unitati, la dispozitia unitatii in care functioneaza pe o perioada de cel mult 3 luni.
Politistul, in contextul normativ de mai sus, are o dubla obligare, respectiv pe aceea de a-si indeplinii indatoririle prevazute de art. 41 - 44 din Legea nr. 360/2002, urmand ca, in cazul in care nu-si respecta una sau mai multe din aceste indatoriri, sa raspunda fata de autoritatea publica competenta sa-i acorde grade profesionale.
Pe de alta parte, functionarul public politist, este obligat, potrivit Legii nr. 188/1999, sa-¬si indeplineasca atributiile de serviciu, in cazul de fata, cele din cadrul Serviciului _.
In concluzie, se arata ca:
I) Cercetarea disciplinara a vizat fapta de neglijenta in indeplinirea atributiilor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege, prevazuta de art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002 si de art. 12 alin. 1 lit. b din O.M.A.I. nr. 400/2004, precum si fapta constand in comportarea necorespunzatoare in serviciu ce a adus atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau a prestigiului institutiei, prevazuta de art. 57 lit. a din Legea nr. 360/2002 si art. 12 lit. a din O.M.A.I. nr. 400/2004.
II) Abaterile disciplinare retinute sunt legate de profesia de politist si nu de exercitarea atributiilor specifice functiei publice ocupate de reclamanta.
III) Fiind vorba de abateri disciplinare savarsite fata de calitatea de politist, care au adus atingere onoarei profesiei de politist si prestigiului acestei institutii, capacitatea emiterii actului administrativ de sanctionare era de competenta exclusiva a autoritatii publice desemnate in acest sens prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Potrivit art. 1 alin. 2 din H.G. nr. 460/2006, raportat la prevederile art. 1 din Legea nr. 340/2002, Ministrul Afacerilor Interne nu poate delega Prefectului atributii cu privire la aplicarea unei sanctiuni in legatura cu incalcarea indatoririlor de politist, deoarece Prefectul poate sa aplice sanctiuni numai cu privire la faptele rezultate din incalcarea atributiilor de serviciu, asa cum au fost stabilite prin Fisa postului.
Reclamanta se afla intr-un raport de serviciu direct fata de Prefect si acesta este definit de atributiile de serviciu trasate functiei de sef serviciu prin Fisa postului, ceea ce presupune ca Prefectul poate aplica sanctiuni disciplinare numai in baza unei cercetari prealabile intocmite de catre persoane anume desemnate de catre acesta si numai in baza unei cercetari disciplinare realizate de consiliul de disciplina organizat la nivelul Institutiei Prefectului.
Conform art. 23 lit. t din Ordinul 600/2005 Directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte are competenta exclusiva sa aprobe trecerea intr-o functie inferioara a ofiterului de politie din serviciile publice comunitare la propunerea prefectului.
Acelasi Ordin 600/2005, la art. 48 teza I, prevede ca Prefectul aproba in domeniul gestiunii resurselor umane ale politistilor din serviciile publice comunitare numirea si eliberarea din functie, delegarea si detasarea etc., respectiv, teza II prevede ca propune cu avizul directorului general al Directiei Generale de Pasapoarte acordarea gradelor profesionale si incetarea raporturilor de serviciu si, nu in ultimul rand, la teza III prevede ca propune trecerea intr-o functie inferioara.
Fata de prevederile art. 23 lit. t si art. 48 din Ordinul 600/2005 Prefectul nu avea competenta legala sa aplice sanctiunea disciplinara de trecere intr-o functie inferioara, pana cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, motiv pentru care nu avea nici capacitatea de a emite Ordinul _/27.08.2013, care fata de aceasta imprejurare se releva ca fiind un act ilegal.
Ordinul _/2013 ar fi putut imbraca varianta unui act administrativ de propunere, care sa stea la baza, - ca si operatiune administrativa, - emiterii deciziei directorului Directiei Generale de Pasapoarte de trecere intr-o functie inferioara a ofiterului de politie din serviciul public comunitar.
Avizul dat de directorul Directiei Generale de Pasapoarte pe Ordinul _/2013 are cel mult valoarea unei operatiuni administrative si nu pe cea de act administrativ de trecere intr-o functie inferioara, neputand inlatura caracterul nelegal a actului emis de prefect.
4) In egala masura, potrivit Legii nr. 360/2002, Ordinului nr. 400/2004 si Ordinului nr. 600/2005, fata de faptele sesizate si cercetate de Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne si Corpului de disciplina constituit la nivelul Directiei Generale de Pasapoarte, nu exista legiferata o tripla competenta in ceea ce priveste propunerea de aplicare a unei sanctiuni disciplinare, aplicarea sanctiunii disciplinare si punerea la dispozitie.
Potrivit art. 20 din Ordinul 400/2004 "cercetarea prealabila se poate efectua de catre seful unitatii, sau de catre ofiterul desemnat de acesta".
In conditiile in care unitatea este Serviciul _, seful acestei unitati este Prefectul _, motiv pentru care cercetarea prealabila si intocmirea Raportului de cercetare prealabila nu era de competenta Corpului de control al ministrului afacerilor interne.
Consiliul de disciplina este un organism colectiv de analiza juridica si profesionala a abaterilor comise de politisti, care se constituie pentru a fi consultat de seful abilitat sa aplice sanctiunea in legatura cu care s-a dispus cercetarea prealabila, conform art. 38 din Ordinul 400/2004.
Din continutul art. 38 din ordin rezulta fara loc de tagada urmatoarele:
a. consiliul se constituie pentru a fi consultat de seful abilitat sa aplice sanctiunea;
b. consultarea consiliului se realizeaza de seful care a dispus cercetarea prealabila; cercetarea prealabila s-a realizat de Corpul de control al ministrului afacerilor interne, la solicitarea acestuia, fiind relevata calitatea s-a de sef abilitat sa aplice sanctiunea.
Din continutul Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. _/19.09.2013, pg. 3, prg. 8, rezulta ca solutionarea contestatiei impotriva Ordinului _/2013 s-a facut in baza analizei efectuate si a Raportului motivat nr. _ din 06.09.2013 intocmit de directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte, care a propus respingerea contestatiei.
Potrivit art. 54 din Ordinul 400/2004 "incheierea Consiliului, impreuna cu dosar de cercetare prealabila, se prezinta sefului unitatii care a investit Consiliul, seful unitatii urmand sa emita dispozitia de sanctionare a celui in cauza".
Conform art. 55 din acelasi ordin "in cazul in care sanctiunea disciplinara este una din cele prevazute la art. 17 lit. c, d si e din ordin, seful unitatii va inainta, dupa caz, un raport motivat persoanei competent sa emita ordinul/dispozitia in acest sens".
Consiliul de disciplina a fost investit in mod nelegal de ministrul afacerilor interne, desi competenta de investire apartinea sefului unitatii (prefectului), care, ca urmare a comunicarii incheierii Consiliului cu propunerea de aplicare a sanctiunii prevazute de art. 17 lit. c din Ordinul 400/2004, era obligat, pentru aplicarea unei sanctiuni care nu era in competenta sa, sa inainteze un raport motivat directorului general al Directiei Generale de Pasapoarte.
Indiferent de perspectiva in care privim legalitatea actelor realizate in faza de cercetare prealabila, disciplinara si de aplicare a sanctiunii disciplinare, este evidenta nelegalitatea lor, fiind evidentiata de imprejurarile in care au fost realizate si emise.
In concluzie, se arata ca:
Cercetarea prealabila si solicitarea de constituire a Consiliului de disciplina, in cazul de speta, erau de competenta exclusiva a Prefectului, in calitate de sef al unitatii in care-si desfasura activitatea politistul, in timp ce aplicarea sanctiunii disciplinare se putea face, fata de sanctiunea propusa, doar de directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte, in baza unui Raport motivat a Prefectului.
Pe de alta parte, daca se retine competenta prefectului sa emita ordinul de sanctionare, atunci acesta are la baza o cercetare prealabila ceruta si o cercetare disciplinara realizata de un Consiliu constituit la solicitarea unei persoane necompetente, ministrul afacerilor interne.
I. Ordinul _/2013 a fost emis de Prefectul _ in considerarea unei cercetari prealabile solicitate de ministrul afacerilor interne si in baza propunere de sanctionare facute de un Consiliu de disciplina constituit la solicitarea aceluiasi ministru, care nu indeplineste calitatea de sef al unitatii in cadrul careia isi desfasoara activitatea politistul vizat.
II. Cercetarea prealabila si incheierea comisiei de disciplina nu au fost valorificate de persoana abilitata sa aplice sanctiunea, care, in opinia reclamantei, poate fi, pe tipul de sanctiune aplicat, doar directorul Directiei Generale de Pasapoarte, asa cum rezulta din intocmirea Raportului motivat nr. _/06.09.2013.
Este evident faptul ca, in timp ce cercetarea prealabila a fost dispusa de ministru afacerilor interne, care a solicitat si constituirea consiliului de disciplina la nivelul Directiei Generale de Pasapoarte, pe de alta parte, verificarea temeiniciei contestatiei a facut-o directorul general al directiei, ca apoi ministrul, in baza raportului directorului, sa respinga contestatia formulata impotriva Ordinului prefectului.
III. Este evident, din punctul de vedere al legislatiei valorificate, faptul ca cercetarea prealabila si constituirea Consiliului de Disciplina trebuiau solicitate de prefect sau de directorul Directiei Generale de Pasapoarte (nu de ministrul afacerilor interne), care, in baza Raportului si incheierii, trebuia sa emita actul administrativ de aplicare a sanctiunii de trecere intr-o functie inferioara.
IV. In baza actului administrativ de sanctionare emis de directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte, dupa solutionarea cu respingere a contestatiei formulate de politistul sanctionat, Prefectul, ca urmare a trecerii politistului intr-o functie inferioara celei de sef serviciu, era indreptatit doar sa emita Ordinul de eliberare din functia de conducere a politistului sanctionat.
V. In lipsa unui regulament aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne cu privire la activitatea consiliilor de disciplina, acestea, desi pot fi constituite la solicitarea persoanei apte sa aplice sanctiunea, nu au temei legal pentru activitatea de cercetare disciplinara, motiv pentru care incheierea emisa este lovita de nulitate absoluta, raporta la prevederile art. 62 alin 3 din Legea nr. 360/2002.
5. Ordinul nr. .../2013 nu respecta obligatia instituita prin art. 62 alin. 2 lit. f din O.M.A.I. nr. 400/2004, in sensul ca indica generic instanta competenta ca fiind instanta de contencios administrativ, fara sa precizeze care este in concret aceasta instanta.
Este de presupus ca obligatia instituita prin Ordin raspunde cerintei de a fi asigurat dreptul la aparare a politistului sanctionat, prin indicarea instantei la care urmeaza sa adreseze actiunea in contencios administrativ, astfel incat sa nu-i fie tergiversata solutionarea cererii prin inregistrarea actiunii la o instanta de contencios administrativ necompetenta teritorial.
6. Ordinul nr. _ din 19.09.2013 a Ministrului Afacerilor Interne, solutioneaza contestatia impotriva Ordinului Prefectului Judetului Satu Mare nr. _/27.08.2013 si nu contestatia formulata impotriva Raportului de cercetare prealabila nr. _/28.06.2013 si incheierii Consiliului de disciplina nr. _/06.08.2013.
Reclamantei i-a fost comunicata incheierea Consiliului de disciplina pe data de 24.08.2013, motiv pentru care aceasta a inceput activitatea de pregatire a contestatiei impotriva actului respectiv, cunoscand imprejurarea ca, potrivit legii, contestatia trebuie formulata in termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii.
Pe data de 27.08.2013, la 4 zile de la data receptarii prin posta a incheierii Consiliului de disciplina, reclamanta a fost chemata in fata Prefectului _ pentru a-i fi adus la cunostinta Ordinul nr. _/2013 de aplicare a sanctiunii de trecere intr-o functie inferioara, pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, semnand de primirea actului administrativ.
Fiind in termenul de 5 zile de contestare a propunerii de aplicare a sanctiunii disciplinare si constatand ca sanctiunea disciplinara propusa a fost aplicata inainte de implinirea termenului, reclamanta a formulat contestatie si impotriva Ordinului _/2013, fiind inregistrate distinct la Institutia prefectului _ pe data de 29.08.2013, cu solicitarea inaintarii contestatiei impotriva incheierii consiliului de disciplina la Ministerul Afacerilor Interne.
Spre surprinderea sa si total contrar legii, cu incalcarea celor mai elementare competente institutionale, ministrul afacerilor interne, prin Ordinul nr. _/19.09.2013, solutioneaza contestatia formulata impotriva Ordinului nr. _/2013 si nu contestatia formulata impotriva incheierii Consiliului de disciplina.
Contestatia impotriva Ordinului nr. _/2013 putea fi solutionata doar de catre emitentul actului, atat timp cat nu exista o subordonare institutionala a prefectului fata de ministru, ca astfel actul emis de acesta sa fie emis in temeiul unei astfel de subordonari sau in numele ministrului.
De altfel, nu este posibila emiterea actului administrativ cu caracter individual de o institutie in exercitarea atributiilor altei institutii, dupa cum nu este posibila verificarea legalitatii actului administrativ emis de o institutie, in procedura administrativ jurisdictionala, de o alta institutie, in afara cazurilor expres prevazute de lege.
7. La data realizarii procedurii de cercetare prealabila si a celei demarate de consiliul de disciplina cu privire la legalitatea si temeinicia cercetarii prealabile, erau in vigoare prevederile O.U.G. nr. 77/26.07.2013, in baza carora, din structura organizatorica a Serviciului_ au fost radiate functiile libere ramase, inclusiv cea de ofiter specialist I.
Raportat la aceasta imprejurare, este de presupus ca atat Corpul de control al Ministrului, cu ocazia intocmirii Raportului de cercetare prealabila nr. _/28.06.2013, cat si Comisia de disciplina, cu ocazia emiterii Incheierii nr. _/06.08.2013, precum si Prefectul _, cu ocazia emiterii Ordinului _/27.08.2013, aveau cunostinta de imprejurarea ca, prin aplicarea sanctiunii de trecere intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, in conditiile in care in structura organizatorica a Serviciului _ nu exista functia de ofiter specialist I, se va ajunge la punerea la dispozitie a politistului si implicit la destituirea din Politie.
Aceasta opinie este confirmata de pozitia separata formulata in cadrul Incheierii nr. _ de catre Presedintele Consiliului de disciplina, comisare sef de politie - D.D.D., care s-a opus aplicarii sanctiunii de trecere intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, deoarece "exista posibilitatea ca ofiterul cercetat, in situatia in care la nivelul Serviciului _, au fost radiate functiile libere ramase, sa nu existe fizic posibilitatea trecerii intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut. Acest fapt duce implicit, in termenul lezai de punere la dispozitie, la aplicarea sanctiunii celei mai drastice de destituire din Politie conform art. 17 lit. e, ceea ce ar insemna incalcarea art. 39 lit. e din O.M.A.I. nr. 400/2004 referitor la asigurarea unui raport corect intre gravitatea abaterii disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea disciplinara propusa."
In concluzie, se sustine ca nelegalitatea Incheierii nr. _, ca operatiune administrativa interdependenta cu Ordinul Prefectului _ nr. _/27.08.2013, rezida in cunoasterea de catre Consiliul de disciplina a consecintelor propunerii aplicarii sanctiunii de trecere intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv ca va duce la destituirea din politie a reclamantei, cu incalcarea prevederilor art. 39 din OMAI nr. 400/2004.
In egala masura, data fiind interdependenta actului administrativ de aplicare a sanctiunii cu operatiunile administrative indeplinite in faza cercetarii prealabile si cercetarii disciplinare, Ordinul Prefectului _ nr. _/2013 se releva ca un act emis in baza unor operatiuni administrative nelegale, cu aplicarea gresita a prevederilor Legii nr. 360/2002 si Ordinului MAI 400/2004.
8. Potrivit art. 60 din Legea nr. 360/2002, aplicarea sanctiunilor disciplinare se face potrivit competentelor stabilite prin Ordin al ministrului afacerilor interne, dupa expirarea termenului de contestare prevazut la art. 61 alin. 1, ceea ce inseamna ca Ordinul nr. _/27.08.2013 trebuia sa fie emis ulterior Ordinului nr. _/19.09.2013, deoarece reclamanta avea dreptul sa conteste sanctiunea disciplinara propusa de Consiliul de disciplina prin Incheierea nr. _/06.08.2013.
Dreptul reclamantei prevazut de art. 61 alin. 1 a fost exercitat in termenul legal de 5 zile, contestatia fiind inregistrata la registratura Institutiei Prefectului _ sub nr. _ din 29.08.2013, cu solicitarea de a fi comunicata Ministerului Afacerilor Interne, fiind solutionata - sustine reclamanta - in mod gresit, prin O.M.A.I. pe data de 19.09.2013, ceea ce inseamna ca aplicarea sanctiunii disciplinare de trecere intr-o functie inferioara de ofiter specialist I se putea face numai dupa data de 19.09.2013.
Daca ar fi sa interpreteze stricto sensu prevederile art. 60 alin. 1, chiar si in cazul in care nu este formulata o contestatie, aplicarea sanctiunii disciplinare poate fi dispusa numai dupa implinirea termenului de 5 zile de la data luarii la cunostinta de catre politist a sanctiunii disciplinare propuse.
Ordinul nr. _/27.08.2013 si sub acest aspect a fost emis inainte de a se implini termenul de contestare a actului prin care s-a facut propunerea de sanctionare.
Contestatoarea a luat la cunostinta despre Incheierea nr. _./06.08.2013 in data de 24.08.2013, fiindu-i comunicata prin posta.
Fata de aceasta imprejurare este evident faptul ca sanctiunea disciplinara a fost aplicata cu incalcarea prevederilor art. 60 alin. 1 raportat la prevederile art. 61 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, in sensul ca i s-a incalcat dreptul la contestare.
Concluzionand, se arata ca:
I) Aplicarea sanctiunii disciplinare se poate face numai dupa expirarea termenului de contestare prevazut de art. 61 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, ceea ce presupune ca, contestatia, se formuleaza impotriva actelor prin care s-a propus aplicarea sanctiunii disciplinare, respectiv impotriva Raportului rezultat din cercetarea prealabila si a incheierii emise de Consiliul de disciplina.
II) In timp ce Raportul Corpului de Control al Ministrului, cel pretins a fi realizat cercetarea prealabila, nu a fost comunicat niciodata cu contestatoarea, Incheierea nr. _/06.08.2013 a Consiliului de disciplina a fost comunicata cu contestatoarea pe data de 24.08.2013. In conditiile in care termenul de contestare era de 5 zile de la data comunicarii, acesta se implinea pe data de 30.08.2013, fapt ce obliga autoritatea sa aplice sanctiunea cel mai devreme pe data de 30.08.2013. Prefectul Judetului _ a aplicat sanctiunea prin Ordinul nr. _ pe data de 27.08.2013, cu 3 zile inainte de implinirea termenului expres prevazut de lege pentru o astfel de situatie, fiind astfel incalcat dreptul aparare in general, in procedura administrativ-jurisdictionala si implicit dreptul la un proces echitabil in sens special.
III) Pe de alta parte, in conditiile in care persoana vizata de aplicarea sanctiunii disciplinare a formulat contestatia in termen de 5 zile de la luarea la cunostinta, aplicarea sanctiunii disciplinare, raportat la prevederile art. 61 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, se va face numai dupa pronuntarea sefului ierarhic superior prin decizie motivata asupra contestatiei. Astfel ca aplicarea sanctiunii disciplinare se poate face la implinirea termenului de 5 zile, in cazul in care politistul vizat nu formuleaza contestatie, sau in termen de 15 zile, in cazul in care seful ierarhic, prin decizie motivata, a respins contestatia. In cazul de fata, contestatia a fost depusa pe data de 29.08.2013, atat impotriva Incheierii nr. _, cat si impotriva Ordinului nr. _/2013, iar contestatia a fost solutionata pe data de 19.09.2013 prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. _
Opinand, in contextul prevederilor art. 60 si art. 61 din Legea nr. 360/2002, Ordinul nr. _ putea fi emis numai dupa data de 19.09.2013.
IV) Aceasta abordare este corecta, in opinia reclamantei raportat Ia prevederile art. 61 alin. 2 si 3 din Legea nr. 360/2002, care reglementeaza asupra dreptului politistului nemultumit de sanctiunea aplicata si decizia nefavorabila de solutionare a contestatiei de a se adresa instantei de contencios administrativ, cu sprijinul Corpului National al Politistilor.
9. Incheierea nr. _/06.08.2013, exemplarul comunicat cu reclamanta, nu contine elementele cerute de art. 53 din Ordinul 400/2002, respectiv numarul si data de inregistrare a sesizarii, aspect care, din perspectiva normei imperative a textului de lege, care foloseste expresia "trebuie", este de natura sa atraga nulitatea absoluta a actului.
Ancheta a fost efectuata in lipsa reclamantei, fiind privata practic de posibilitatea sa-si exercite dreptul la aparare in mod eficient, in conditiile in care membri comisiei au intrat in biroul reclamantei, au verificat dulapurile si sertarele, ridicand documentele pe care le-au considerat relevante, invitand-o abia apoi la Bucuresti, in repetate randuri, pentru a-si formula aparari.
10. In sustinerea cererii de acordare a daunelor morale, se arata:
In materia contenciosului administrativ pretentia la daune morale este apanajul reclamantului, solicitantului cererii de anulare a actului administrativ, atunci cand leziunea morala este consecinta emiterii actului si urmeaza sa fie admisa numai daca este dispusa anularea.
Reclamanta este comisar sef de politie, cu o vechime considerabila in profesia de politist, evaluata pe tot parcursul carierii cu calificative de "bine" si "foarte bine", care au dus la acordarea acestui grad profesional.
In conditiile in care aceasta, prin comportamentul ei profesional, social si familial, trebuie sa argumenteze onoarea si probitatea profesionala a politistului, respectiv sa creasca prestigiul institutiei in care-si desfasoara activitatea, in egala masura are dreptul sa pretinda o atitudine corecta a institutiilor fata de care este subordonata.
Cercetarea prealabila si cercetarea disciplinara au fost solicitate de ministrul afacerilor interne si executate printr-o activitate excesiva si agresiva, care a fost de natura sa umileasca politistul, sa-l injoseasca in cadrul serviciului pe care-l conduce, generand, prin repetabilitatea lor, insubordonarea personalului si transmiterea in societatea a mesajului de incompetenta si neseriozitate a politistului.
Prin actele emise paratii urmaresc destituirea din politie a reclamantei, urzind strategii institutionale coordonate, incercand sa-i bulverseze sistemul de valori si credinta in autoritate si lege.
Umilinta publica la care a fost supusa i-a generat o lezare fizica si psihica, aparitia unor boli, care presupun tratament si ingrijiri medicale (a se vedea Decizia I.C.C.J. nr. 2042/2007)
In drept, actiunea este intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 554/2004, Legii nr. 360/2000, Ordinului nr. 400/2004 si Ordinului nr. 600/2005
In probatiune s-au depus inscrisuri - filele 15-104 de la dosar.
Prin intampinarea depusa la data de 17.12.2013 (filele 118-123), DIRECTIA GENERALA DE PASAPOARTE din Ministerul Afacerilor Interne Bucuresti, solicita respingerea actiunii reclamantei.
In principal, in temeiul art. 130 C.proc.civ., parata invoca exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Satu Mare, aratand ca, potrivit art. 99 alin.(2) "In cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun ori avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in stransa legatura, au fost deduse judecatii printr-o unica cerere de chemare in judecata, instanta competenta sa le solutioneze se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai inalt".
De asemenea, in temeiul art. 36 C.proc.civ., parata invoca lipsa calitatii procesuale pasive a Directiei Generale de Pasapoarte pentru urmatoarele considerente:
- actele administrative a caror anulare se solicita nu au fost emise de catre Directia Generala de Pasapoarte, dupa cum urmeaza:
• Ordinul nr. _/19.09.2013 a fost emis de catre ministrul afacerilor interne;
• Raportul nr. _ din 28.06.2013 a fost intocmit de catre Corpul de Control al Ministrului, structura operativa centrala constituita la nivel de directie generala, aflata in subordinea directa a ministrului afacerilor interne, care are competenta materiala si teritoriala generala in executarea controalelor la entitatile MAI (conform art. 7 alin. 1 din O.ma.i. nr. 118/2011 privind organizarea si executarea controalelor in Ministerul Afacerilor Interne);
• Incheierea nr. _ din 06.08.2013 a fost emisa de catre Consiliul de Disciplina, constituit in temeiul art. 44 din O.m.a.i. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Afacerilor Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru a analiza legalitatea si temeinicia cercetarii prealabile a comisarului-sef de politie X. Intr-adevar, persoanele desemnate sa faca parte din Consiliu sunt ofiteri de politie in cadrul Directiei Generale de Pasapoarte in considerarea competentelor acesteia de control si coordonare a serviciilor publice comunitare pentru _, dar nu Directia Generala de Pasapoarte ca institutie s-a pronuntat asupra legalitatii si temeiniciei cercetarii prealabile, astfel incat nu se poate considera ca este subiectul raportului juridic litigios;
• Ordinul nr. _/27.08.2013 a fost emis de catre Prefectul _, intre Directia Generala de Pasapoarte si Institutia Prefectului neexistand raporturi de coordonare, control sau subordonare;
- calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii.
- potrivit dispozitiilor art. 1 si 5 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2001, serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple se organizeaza si functioneaza in cadrul aparatului propriu al prefecturilor judetene si al Prefecturii municipiului Bucuresti, de unde rezulta ca nu exista raporturi ierarhice de subordonare intre Directia Generala de Pasapoarte si serviciile publice comunitare. Institutia parata asigura, potrivit O.G. nr. 83/2001, numai coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare de pasapoarte. Reclamanta X nu a avut, asadar, nicidecum raporturi de serviciu cu Directia Generala de Pasapoarte, ci cu Serviciul Public Comunitar _ din cadrul Institutiei Prefectului ...
In fapt, parata arata ca din luna iulie a anului 2005 comisarul-sef X a asigurat conducerea Serviciului _, ca urmare a promovarii concursului de ocupare a functiei de sef serviciu. Serviciul _ este organizat in cadrul Institutiei Prefectului _, infiintat si functionand in temeiul art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 83/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple si serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, cu modificarile si completarile ulterioare si H.G. nr. 1693/2004 privind modul de organizare si functionare a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform art. 2 din O.G. nr. 83/2001, "coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare se asigura de Directia Generala de Pasapoarte".
La data de 19.01.2013 conducerea Ministerului Afacerilor Interne a dispus Corpului de Control al ministrului afacerilor interne efectuarea unui control la nivelul Serviciului _, fiind constatate aspectele ce tin de neindeplinirea unor obligatii de serviciu de catre comisar-sef de politie X, context in care, prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. _ din 08.02.2013, ministrul afacerilor interne a dispus cercetarea prealabila a reclamantei, in conditiile O.m.a.i. nr. 400/2004, de catre lucratori anume desemnati din cadrul Corpului de Control al ministrului.
In urma cercetarii prealabile, din analiza documentelor aflate la dosarul cauzei si a probelor administrate, prin Raportul nr. _ din 28.06.2013, a fost retinuta in sarcina reclamantei comiterea abaterilor disciplinare de "comportare necorespunzatoare, in serviciu, familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei" si "neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege". In acest context, ministrul afacerilor interne a dispus constituirea Consiliului de Disciplina, in conformitate cu prevederile art. 44 din O.ma.i. nr. 400/2004, potrivit carora "dupa primirea raportului de cercetare prealabila, seful unitatii care a dispus-o solicita Consiliului sa se pronunte cu privire la legalitatea si temeinicia cercetarii, precum si cu privire la pertinenta solutiilor formulate". Consiliul de disciplina este un organism colectiv de analiza juridica si profesionala a abaterilor comise de politisti si a modului in care acestea au fost cercetate, constituit pentru consultarea de seful abilitat sa aplice sanctiunea in legatura cu care a dispus cercetarea prealabila. Consiliul se constituie pentru fiecare caz ce urmeaza a fi analizat, cu respectarea normelor de competenta privind numirea in functie si are caracter consultativ (art. 38 din acelasi act normativ).
In urma analizarii materialului de cercetare prealabila, a faptelor care constituie abateri disciplinare, a probelor aflate la dosarul de cercetare, a celor propuse in aparare, precum si in urma audierii reclamantei, prin Incheierea nr. _ din 06.08.2013, membrii Consiliul au confirmat existenta abaterilor disciplinare retinute prin Raportul nr. _ din 28.06.2013 si au propus sanctionarea comisarului-sef X cu "trecerea intr-o functie inferioara, pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut" si anume, in functia de ofiter specialist I.
Ministrul afacerilor interne a fost de acord cu aceasta propunere, urmand ca, in conditiile art. 55 alin. (1) din O.m.a.i. nr. 400/2004 - "In cazul in care sanctiunea disciplinara este una din cele prevazute la art. 17 lit. c), d) sau e) din prezentul ordin seful unitatii va inainta, dupa caz, un raport motivate, persoanei competente sa emita ordinul/dispozitia in acest sens." - Prefectul judetului Satu Mare sa emita ordinul de sanctionare. Potrivit prevederilor Notei din subsolul Anexei nr. 2 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 400/2004, competenta de aplicare a sanctiunii "trecerea intr-o functie inferioara, pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut", pentru politistii incadrati la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple este atribuita persoanelor care au competenta de numire a acestor categorii de personal, in conformitate cu prevederile Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 600/2005" (art. 46), in speta Prefectului.
Prin Ordinul Prefectului nr. _/27.08.2013, reclamanta a fost sanctionata cu "trecerea intr-o functie inferioara, pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut", respectiv in functia de ofiter specialist I, pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de:
• art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 si art. 12 alin. (1) lit. b) din O.m.a.i. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Afacerilor Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, "neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege";
• art. 57 lit. a) din Legea nr. 360/2002 si art. 12 alin. (1) lit. a) din O.m.a.i. nr. 400/2004, "comportarea necorespunzatoare, in serviciu, familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei".
Politistului i s-a respins contestatia impotriva Ordinului prefectului nr. _/27.08.2013 prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. _ din 19.09.2013. De la data de 19.09.2013, suspendarea aplicarii sanctiunii a incetat, fata de prevederile art. 65 alin. (3) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 400/2004, sens in care sanctiunea dispusa prin Ordinului prefectului nr. _/2013 a trebuit sa fie pusa in aplicare (a produs efecte) de la aceasta data.
In acest sens, Serviciul Resurse Umane din cadrul Directiei Generale de Pasapoarte a procedat la identificarea posturilor vacante din statele de organizare ale structurilor din sistemul de pasapoarte, prevazute cu functii de ofiter specialist I. Astfel, in urma analizei efectuate, materializata prin Nota-Raport nr. _ din 19.09.2013 privind situatia posturilor vacante, a rezultat faptul ca, la data de 19.09.2013, in statele de organizare ale structurilor din sistemul de pasapoarte nu s-au regasit functii vacante de ofiter specialist I care sa poata fi ocupate de ofiterul in cauza, potrivit cerintelor din fisele posturilor.
Astfel, comisarul-sef de politie X s-a aflat intr-o situatie temeinic justificata, mentionata in actul administrativ emis in acest scop (dispozitia directorului general al Directiei Generale de Pasapoarte nr. _ din 19.09.2013), care a obligat la aplicarea masurii de punere la dispozitia unitatii a politistului, pe o perioada de 3 luni, timp in care acesta a beneficiat de drepturile banesti avute, cu exceptia indemnizatiei de conducere, in conformitate cu art. 22 alin. (8) din Legea nr. 360/2002.
Prin adresa nr. _ din 28.10.2013, in vederea solutionarii legale a situatiei comisarului-sef de politie X, Directia Generala de Pasapoarte a solicitat tuturor structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sa comunice existenta functiilor de ofiter specialist I vacante, pretabile a fi ocupate de ofiterul in cauza, acestea urmand a-i fi prezentate politistului, in vederea obtinerii acordului pentru numirea intr-una dintre aceste functii. Prin adresa nr. _/14.11.2013, Directia Generala de Pasapoarte a transmis Institutiei Prefectului _ un proces verbal de informare privind situatia posturilor de ofiter specialist I vacante la nivelul structurilor M.A.I. (un numar de 39 de posturi) care pot fi ocupate de comisarul-sef X.
In situatia in care politistul isi exprima acordul pentru mutarea si numirea intr-una din aceste functii, potrivit art. 41 alin. (1) din O.m.a.i. nr. 298/2011 privind procedura si cazurile de modificare si/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale politistilor, masura punerii la dispozitie va inceta la numirea politistului in functie.
Intrucat politistul se afla in concediu medical, desi au fost intreprinse demersuri in acest sens aceasta nu a putut fi informata cu privire la posturile vacante la nivelul M.A.I. pe care le poate ocupa. De altfel, de la data aplicarii sanctiunii, respectiv a aplicarii masurii de punere la dispozitia Institutiei Prefectului _, comisarul-sef de politie X s-a aflat in concediu medical/ internata in spital, fapt ce a determinat ca pentru moment, rezolvarea situatiei profesionale a acesteia sa fie tinuta de reluarea activitatii de catre ofiterul in cauza.
Avand in vedere aceste aspecte, directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte a solicitat, in conformitate cu prevederile art. 38 alin. (2) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 298/2011 privind procedura si cazurile de modificare si/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale politistilor, aprobarea de catre ministrul afacerilor interne a prelungirii cu trei luni a perioadei de aplicare a masurii de punere la dispozitie a comisarului-sef X, respectiv pana la data de 18.03.2014 (inclusiv).
- Cu privire la aspectele invocate de reclamanta la punctul 1 al cererii, parata precizeaza faptul ca, in conformitate cu prevederile art. 14 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 400/2004, sanctiunea disciplinara a fost aplicata luand in considerare: caracterul si gravitatea faptei comise; activitatea desfasurata anterior; imprejurarile in care abaterea disciplinara a fost savarsita; cauzele si consecintele acesteia; gradul de vinovatie; preocuparea pentru inlaturarea urmarilor faptei comise; conduita politistului in perioada cercetarii disciplinare.
Sub aspectul asigurarii unui raport corect intre gravitatea abaterilor disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea propusa si aplicata, se observa faptul ca reclamanta, in motivarea cererii, incearca sa minimizeze faptele ce au fost constatate ca fiind abateri disciplinare, catalogandu-le drept "mici disfunctionalitati generate de rutina, de volumul mare de lucru si o oarecare reticenta a unora dintre angajati la executarea intocmai a ordinelor primite". Or, faptele ce constituie abateri disciplinare au fost savarsite de ofiter in calitatea sa de sef serviciu, functie ce presupune nu numai respectarea intocmai a sarcinilor de serviciu de catre acesta si luarea tuturor masurilor pentru ca intregul personal al serviciului sa indeplineasca atributiile cu respectarea cadrul legal incident.
Reclamanta, in calitate de sef serviciu la Serviciul _, la evaluarea performantelor profesionale, nu a fost apreciata cu calificativul maxim pe toata durata activitatii sale, asa cum afirma aceasta in mod voit pentru a induce in eroare instanta de judecata. Astfel, urmare a contestatiei inregistrata cu nr. _ din 07.01.2011, pe care politistul a depus-o cu privire la calificativul aprobat de prefectul judetului _ pentru anul 2010, respectiv "Satisfacator", secretarul de stat pentru relatia cu institutiile prefectului a admis partial contestatia formulata si a aprobat calificativul general "Bun" pentru activitatea, pregatirea si conduita celei in cauza.
Totodata, parata precizeaza faptul ca doamna comisar-sef de politie X a fost sanctionata anterior, pentru abateri disciplinare savarsite in exercitarea functiei de sef serviciu la Serviciul _, dupa cum urmeaza:
* 20.10.2010 "diminuarea drepturilor salariale pentru functia indeplinita cu 5% pe o perioada de 1 luna";
* 23.05.2012 "mustrare scrisa";
* 05.12.2012 "mustrare scrisa".
In privinta faptelor ce au fost constatate ca fiind abateri disciplinare, parata precizeaza faptul ca, acestea au fost dovedite in raport atat cu probele existente in dosarul de cercetare, cat si cu cele propuse in aparare de catre ofiterul cercetat, fiind asigurat ofiterului in cauza dreptul la aparare. In acest sens, parata mentioneaza ca, in cadrul Consiliului de Disciplina au fost stabilite patru termene la care ofiterul a depus probe in aparare.
Astfel, faptele retinute in sarcina ofiterului cercetat, prin Raportul nr. _ din 28.06.2013 si pentru care a fost sanctionat vizeaza insasi indeplinirea atributiilor de serviciu in calitatea sa de sef de serviciu, astfel cum sunt prevazute de fisa postului si de actele normative aplicabile unei anumite activitati. In acest sens, in privinta faptelor ce constituie neglijenta manifestata in indeplinirea sarcinilor de serviciu, se evidentiaza faptul ca ofiterul, in calitatea sa de sef serviciu:
- nu a desemnat prin dispozitie una sau mai multe persoane din subordine care sa desfasoare activitati de indosariere, arhivare si scadere din evidenta a tuturor lucrarilor inregistrate in anul 2011, fiind astfel incalcate prevederile art. 3 alin. 1) lit. b) din O.m.a.i. nr. 650/2005 privind organizarea si administrarea fondului arhivistic al M.A.I.;
- nu a organizat in mod corespunzator activitatea de intocmire a dispozitiei de zi pe unitate la nivelul serviciului, documentul fiind intocmit cu incalcarea dispozitiilor O.m.a.i. nr. 382/2003 privind redactarea "Dispozitiei zilnice a sefului unitatii" desi aceasta, in calitate de sef serviciu, avea responsabilitatea organizarii activitatii de intocmire a dispozitiei de zi de unitate potrivit fisei postului;
- nu a urmarit respectarea dispozitiilor la nivelul serviciului in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea activitatii de primire, evidenta, examinare si solutionare a petitiilor, fiind astfel incalcate dispozitiile art. 6 alin. (1) din O.m.a.i. nr. 190/2004 privind organizarea si desfasurarea activitatii de primire, evidenta, examinare si solutionare a petitiilor, precum si de primire a cetatenilor in audienta in structurile M.A.I. desi aceasta, potrivit fisei postului, avea obligatia de a organiza activitatea de primire si inregistrare a petitiilor, avand posibilitatea sa dispuna toate masurile necesare pentru respectarea intocmai a normelor procedurale in materie; in sarcina reclamantei s-a retinut faptul ca registrul de evidenta a petitiilor nu a fost completat corespunzator normelor legale incidente, regulile procedurale privind evidenta petitiilor nefiind respectate in toate cazurile;
- nu a indeplinit atributia de urmarire a modalitatii de inregistrare a documentelor clasificate la nivelul serviciului, care a determinat incalcarea prevederilor art. 58-60 din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, aprobate prin H.G. nr. 585/2002, cu atat mai mult, cu cat, potrivit fisei postului, aceasta a fost desemnata "functionar de securitate la nivelul Serviciului _", context in care, comisarul-sef de politie X avea obligatia de a coordona si controla activitatea de evidenta, intocmire, pastrare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere si distrugere a informatiilor clasificate desfasurata la nivelul SERVICIULUI _, responsabilitatea pentru disfunctiile inregistrate la nivelul serviciului, cu ocazia desfasurarii acestor activitati, revenindu-i in totalitate; delegarea de competente catre o alta persoana pe perioada cat seful serviciului se afla in concediu nu inlatura obligatia impusa sefului serviciului, prin dispozitiile speciale in materia protectiei informatiilor clasificate, de a lua masurile necesare de evidenta si control, astfel incat sa se poata stabili, in orice moment, locul in care se afla aceste informatii (art. 58 din H.G. nr. 585/2002);
- a intocmit mai multe documente neclasificate fara a le inregistra in evidentele deschise la nivelul serviciului contrar prevederilor art. 7 din Legea arhivelor nationale nr. 16/1996 si art. 6 din O.m.a.i. nr. 650/2005, normele imperative de nivel superior stabilind in mod expres obligativitatea inregistrarii in evidente a tuturor documentelor elaborate, inclusiv a celor intocmite pentru uz intern;
- nu a organizat in mod corespunzator pregatirea continua a personalului serviciului, respectiv pregatirea de specialitate a personalului nu s-a realizat diferentiat, pe categorii de personal, nefiind respectate prevederile art. 9, art. 17 si art. 22 din Instructiunile M.A.I. nr. 363/2002 privind pregatirea continua a personalului M.A.I. desi avea obligatia si fiind direct raspunzatoare, atat potrivit art. 9 din Instructiunile M.A.I. nr. 363/2002 cat si potrivit atributiilor stabilite in fisa postului, in ceea ce priveste organizarea activitatilor de pregatire profesionala a personalului din subordine;
- nu a asigurat o planificare corespunzatoare a activitatilor la nivelul serviciului si nu a analizat in toate cazurile stadiul indeplinirii activitatilor astfel planificate, desi potrivit fisei postului aceasta avea obligatia de a intocmi planurile de munca ale serviciului, de a analiza modul si stadiul de indeplinire a sarcinilor de serviciu, precum si de a stabili masuri de eficientizare a intregii activitati;
- nu a dispus masuri privind difuzarea "Procedurii privind verificarea indeplinirii conditiilor de forma si continut al _" catre personalul din subordine, listele de difuzare a acesteia nefiind completate cu datele de identificare ale personalului care pun in aplicare procedura si nu a fost semnata de luare la cunostinta, desi aceasta, in calitate de sef serviciu, avea obligatia de a lua masurile necesare pentru diseminarea, insusirea si aplicarea procedurii de catre personalul din subordine;
- nu a dispus masuri pentru organizarea corespunzatoare a activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca, contrar art. 21-36 din Normele generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin O.m.a.i. nr. 163/2007 desi, fata de dispozitiile art. 23 din O.m.a.i. nr. 163/2007, seful serviciului, in calitate de conducator al locului de munca, avea obligatia de a lua masurile necesare in materia organizarii apararii impotriva incendiilor la locul de munca astfel incat, cel putin, la nivelul locului de munca sa fie cunoscute procedurile de interventie in caz de incendiu (ex. componenta echipelor care trebuie sa asigure salvarea si evacuarea persoanelor/bunurilor, stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare in caz de incendiu etc.), toate acestea fiind exclusiv in responsabilitatea conducatorului locului de munca respectiv, seful serviciului, comisar sef de politie X;
- nu a urmarit aplicarea corespunzatoare la nivelul serviciului a "Metodologiei de identificare a riscurilor si a vulnerabilitatilor la coruptie in cadrul structurilor M.A.I.", aprobata prin Dispozitia directorului general al Directiei Generale Anticoruptie nr. 29/15.10.2009, contrar pct. 3.1 alin. 2) lit. a) din Conceptia nr. 1.216.625 din 15.09.2009 privind activitatea de prevenire a faptelor de coruptie in cadrul structurilor M.A.I. pentru perioada 2009-2012, iar cele elaborate au reliefat o serie de deficiente cu privire la continutul acestor documente, in privinta modalitatii de identificare a riscurilor de coruptie, precum si a r
Litigiu privind functionarii publici - Legea nr. 188/1999 - Anulare decizie stabilire drepturi salariale, emisa in urma promovarii functionarilor publici de executie - Sentinta civila nr. 801/CA din data de 27.02.2014
Anulare act administrativ-fiscal, respectiv decizie de impunere si decizie de solutionare a contestatiei formulate impotriva deciziei de impunere, cerere admisa, in considerarea exceptiei instituite de legiuitor, respectiv aceea ca beneficiarii care achiz - Sentinta civila nr. 2162/CA din data de 18.09.2014
Anulare proces-verbal de contraventie circulatie - Recurs declarat de catre contravenient, cale de atac respinsa ca inadmisibila, in considerarea dispozitiilor art. 457 C.pr. civ. - Decizie nr. 114/R-CA din data de 28.02.2014
Anulare proces-verbal de contraventie - Recurs declarat, de catre institutia publica intimata, impotriva hotararii primei instante, prin care sanctiunea amenzii contraventionale aplicata petentei, prin procesul verbal contestat, a fost inlocuita cu sanct - Decizie nr. 626/R-CA din data de 01.11.2013
Suspendare executare act administrativ, respectiv decizie privind recuperarea unor sume platite necuvenit, cu titlu de indemnizatie pentru cresterea copilului - Sentinta civila nr. 2065/CA din data de 06.08.2014
Pretentii (malpraxis) - Recurs-admite recursurile, caseaza sentinta recurata si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante - Decizie nr. 36/R din data de 23.02.2015
Contestatie le executare - Apel prin care apelanta-contestatoare solicita obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata si restituirea taxei de timbru, pretentii in sustinerea carora sustinme ca a achitat intimatilor suma datorata, anterior inc - Decizie nr. 88/Ap din data de 02.03.2015
Anulare antecontract vanzare-cumparare a unui bun imobil, la solicitarea promitentului-cumparator, pentru viciul de consimtamant constand in eroarea asupra calitatii de proprietar a promitentului-vanzator - Decizie nr. 96/Ap din data de 03.03.2015
Actiune in constatare si rectificare carte funciara - Decizie nr. 102/Ap din data de 09.03.2015
Drepturi banesti (dobanda legala) - Sentinta civila nr. 97/LMA din data de 26.02.2015
Contestatie la executare - anulare act, respect decizie debit, emisa de parata, in temeiul prevederilor art. 179 din Legea 263/2010, urmare a faptului ca reclamanta, beneficiara a unei pensii anticipate partiale, a realizat venituri dintr-o conventie civi - Sentinta civila nr. 58/LMA din data de 12.02.2015
Drepturi banesti (despagubiri solicitate de catre angajator pentru nerespectarea de catre angajat a termenului de preaviz stipulat in contractul individual de munca) - Sentinta civila nr. 96/LMA din data de 26.02.2015
Drepturi banesti (dobanda legala) - Sentinta civila nr. 117/LMA din data de 11.03.2015
Omor deosebit de grav; Talharie - Sentinta penala nr. 51 din data de 20.03.2012
Violare de domiciliu; Omor deosebit de grav; Talharie - Sentinta penala nr. 162 din data de 24.06.2009
Nationalizare. Despagubiri. - Decizie nr. 4/Ap din data de 19.01.2010
Fond funciar. Restituirea pretului in situatia reglementata de art. III alin.2 indice 4 din Legea nr.169/1997. - Decizie nr. 317/R din data de 20.05.2009
Raspundere civila delictuala. Limitarea valorii despagubirilor. Aplicabilitate. - Decizie nr. 110/R din data de 18.02.2009
Procedura civila. Efectuarea expertizei de catre experti extrajudiciari. Respectarea dreptului la un proces echitabil. Controlul instantei. - Decizie nr. 126/R din data de 25.02.2009
R O M A N I A
TRIBUNALUL SATU MARE
SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTA CIVILA Nr. 1865/CA
Sedinta publica din 12 Iunie 2014
Pe rol fiind pronuntarea asupra cauzei in Contencios administrativ si fiscal privind pe reclamanta X, cu domiciliul in _, in contradictoriu cu paratii MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - MINISTRUL AFACERILOR INTERNE, si PREFECTUL ..., avand ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal facut in sedinta publica de azi, partile nu au raspuns.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza faptul ca dezbaterea cauzei a avut loc in sedinta publica din 15 Mai 2014, cand concluziile si sustinerile partilor prezente au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, incheiere ce face parte integranta din prezenta, amanandu-se pronuntarea hotararii pentru data de 29 Mai 2014, iar apoi pentru data de azi, cand in urma deliberarii avute:
INSTANTA
Prin cererea inregistrata in prezentul dosar la data de 18.10.2013, reclamanta X, prin avocat C.V., a chemat in judecata in calitate de parati MINISTERUL AFACERILOR INTERNE - MINISTRUL AFACERILOR INTERNE Bucuresti, DIRECTIA GENERALA DE PASAPOARTE - DIRECTORUL GENERAL si PREFECTUL _, solicitand instantei sa pronunte o hotarare prin care sa dispuna:
- admiterea cererii ca fondata;
- anularea Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. _/19.09.2013 privind respingerea contestatiei formulate impotriva Raportului de cercetare prealabila nr. _/28.06.2013 si incheierii Consiliului de disciplina nr. _/06.08.2013 prin care s-a propus sanctionarea cu "trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv ofiter specialist I":
- anularea Raportului de cercetare prealabila nr. _/28.06.2013 si Incheierii Consiliului de disciplina nr. _/06.08.2013 prin care s-a propus sanctionarea cu "trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv ofiter specialist 7", ca operatiuni administrative interdependente Ordinului nr. _/2013;
- anularea Ordinului Prefectului _ nr. _/27.08.2013 privind aplicarea sanctiunii disciplinare cu "trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv in functia de ofiter specialist 7":
- obligarea in solidar a paratilor la plata de daune morale in suma de 20.000 euro.
- cu cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamanta arata ca, in fapt, solicita verificarea legalitatii actelor administrative si a operatiunilor administrative indicate, prin considerarea urmatoarelor critici:
1. Proportionalitatea, sub aspectul asigurarii unui raport corect intre gravitatea abaterii disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea disciplinara propusa.
Pe toata durata activitatii sale, reclamanta, in evaluarea performantelor profesionale, in activitatea de sef serviciu _, a primit calificativul maxim, fiind apreciata pentru comportamentul in serviciu, pentru exactitatea si profesionalismul manifestat in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate.
Niciuna din faptele retinute in sarcina sa nu au fost savarsite cu intentie sau din neglijenta, fiind cel mult consecinta atitudinii neprofesionale a unor subordonati sau chiar a dorintei vadite a unora din acestia de a crea probleme.
Pe de alta parte, niciuna din faptele retinute nu au fost dovedite deoarece:
a. Reclamanta a desemnat persoane din subordine care sa desfasoare activitati de indosariere, arhivare si scadere din evidenta a tuturor lucrarilor inregistrate in anul 2011, numai ca membri consiliului de disciplina au inlaturat probele propuse in aparare, apreciind ca actele intocmite cu privire la desemnarea acestor persoane nu indeplinesc conditiile de act de dispozitie. Cu alte cuvinte, se recunoaste existenta actelor de desemnare a persoanelor, numai ca nu sunt considerate suficiente pentru a produce efectul juridic de insarcinare a subordonatilor cu executarea activitatilor respective. Nici o clipa si niciunde nu se face trimitere in actul de propunere a sanctiunii si nici in cel de aplicare a sanctiunii la imprejurarea daca s-a realizat sau nu indosarierea, arhivare si scadere din evidenta a tuturor lucrarilor inregistrate in anul 2011.
b. Reclamanta a intocmit dispozitia de zi pe unitate la nivel de serviciu numai ca, comisia de disciplina, Prefectul, directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte si Ministrul Afacerilor Interne, fac o confuzie grava intre notiunea de unitate militara si cea de serviciu public comunitar, aflat in subordinea Prefectului. Fata de calitatea de serviciu public comunitar, reclamanta nu putea trece in dispozitia pe zi pe unitate dispozitii cu privire la utilizarea autoturismului proprietatea Prefecturii, afectat deservirii serviciului, deoarece autoturismul era folosit numai pe baza ordinelor de serviciu.
c. Cu privire la fapta de a nu fi organizat si desfasurat activitati de primire, evidenta, examinare si solutionarea petitiilor, reclamanta a fost sanctionata pentru simplu motiv ca nu a trecut data actului, petitiei si solutiei la petitie la o rubrica speciala din registru, potrivit Nomenclatorului arhivistic. Pentru parati nu a fost relevant faptul ca pentru modul de solutionare a petitiilor, serviciul a primit scrisori de multumire din partea petitionarilor, felicitand competenta si celeritatea in solutionarea petitiilor.
d. Neinregistrarea documentelor clasificate s-a produs in perioada in care reclamanta a fost in concediu medical sau concediu legal de odihna, perioada in care atributiile erau delegate prin ordin unui inlocuitor. Reclamanta nu poate fi apreciata ca vinovata si sanctionata pentru o astfel de fapta atat timp cat nu a savarsit-o ea si nu poate fi retinuta ca vinovatie imprejurarea ca, din concediul medical sau cel de odihna, aceasta nu a urmarit modul in care inlocuitorul ei isi indeplineste atributiile ce i-au fost delegate.
e. Nu exista nici un document neclasificat care sa nu fi fost inregistrat in evidentele serviciului, fapta fiindu-i retinuta reclamantei in baza unor ciorne folosite la intocmirea ultimului raport statistic. Aceste ciorne nu au fost niciodata emise pentru a fi valorificate ca acte, pentru a fi comunicate tertilor, avand doar valoarea unor inscrisuri intocmite pentru a putea realiza un raport corect.
f. Reclamanta a organizat pregatirea continua a personalului din serviciu, diferentiat pe categorii de personal, acolo unde se impunea, fapt dovedit de imprejurarea ca, in cadrul serviciului, nu s-a comis nici o infractiune, nici un abuz si nici un rebut. Pentru parati a fost relevant doar faptul ca nu s-a realizat o pregatire diferentiata a personalului, omitand sa considere imprejurarea ca in cadrul serviciului se realizeaza un singur tip de activitate, iar pregatirea de specialitate, fata de acest specific, este mai eficienta atunci cand se face pe colectiv si nu diferentiat. Pregatirea diferentiata se impune doar in cazul pregatirii militare pe grade a cadrelor, neavand nici o legatura cu pregatirea profesionala.
g. Reclamanta a asigurat o pregatire corespunzatoare a activitatii la nivelul serviciului, nefiind relevanta imprejurarea ca unele din prevederile Planului trimestrial se repetau, atat timp cat aceasta repetare este consecinta faptului ca activitatea serviciului este una singura, aceea cu ...
h. Completarea listelor de difuzare catre personalul serviciului a Procedurii privind verificarea indeplinirii conditiilor de forma si continut al _, a fost amanata pana la avizarea Procedurii de catre prefect. In perioada de avizare a Procedurii de catre prefect, in calitate de sef serviciu, reclamanta a prelucrat si a adus la cunostinta personalului continutul Procedurii.
i. Activitatea de aparare contra incendiilor, nu este de competenta sefului serviciului, deoarece serviciul este in subordinea Prefecturii, aceasta fiind institutia obligata de lege sa organizeze activitatea de aparare contra incendiilor, pe fiecare serviciu in parte.
j. Reclamantei nu-i poate fi imputata aplicarea necorespunzatoare a metodologiei de identificare a riscurilor si a vulnerabilitatilor la coruptie in cadrul structurilor M.A.I., atat timp cat in _ nu a fost constatat inculpat sau judecat vreun caz de coruptie.
k. Reclamanta, in calitate de sef serviciu, nu are obligatia de implementare a OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea codului controlului intern, deoarece Registrul de riscuri a fost intocmit la nivelul Institutiei Prefectului _, unde functioneaza si serviciul.
1. Este adevarat faptul ca fisa posturilor nu a fost actualizata in termen de 30 de zile de la aprobarea Regulamentului de Organizare si Functionare a unitatii, numai ca paratii nu au considerat imprejurarea ca R.O.F.-ul nu a adus modificari situatiei de fapt si de drept existente inainte.
Actualizarea fisei posturilor se impune doar in situatia in care prin R.O.F.-ul aprobat apar situatii de fapt si de drept noi.
In concluzie, reclamanta arata ca:
Este evident faptul ca niciuna din faptele componente ale abaterii de neglijenta in serviciu nu este de natura sa confere gravitate faptelor comise sau sa aduca atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei, fiind vorba de mici disfunctionalitati generate de rutina, de volumul mare de lucru si o oarecare reticenta a unora dintre angajati la executare intocmai a ordinelor primite.
Niciuna din aceste fapte nu a produs pagube materiale unitatii sau patrimoniului M.A.I., nu au lezat interesele generale ale institutiei si nici pe cele ale societatii civile, fiind, doar fapte neintentionale, expresia unor mici disfunctionalitati de moment, independente de vointa si capacitatea de a reactiona a sefului de serviciu.
Nu s-au avut in vedere imprejurarile in care a fost savarsita abaterea disciplinara, cauzele si consecintele acesteia, gradul de vinovatie al reclamantei si nici conduita politistului care, pe toata durata cercetarii disciplinare, a dat dovada de o participare activa, serioasa si cooperanta la finalizarea anchetei.
In acest fel au fost incalcate prevederile art. 14 din Ordinul nr. 400/2004.
Pe de alta parte, reclamanta a fost cercetata si sanctionata pe considerente preformate, induse, straine de prezumtia de nevinovatie de care trebuia sa se bucure, inlaturandu-i-se chiar si dreptul la aparare, in sensul considerarii efective, reale a probelor propuse de aceasta.
Procedandu-se astfel, nu a fost asigurat un raport corect intre gravitatea abaterii disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea disciplinara aplicata.
Aplicandu-se sanctiunea trecerii intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului detinut, respectiv de la functia de sef serviciu la functia de ofiter specialist I, sanctiunea disciplinara se releva ca fiind profund disproportionata fata de fapta insasi.
In aceeasi situatie este si cu privire la abaterea retinuta sub aspectul ca reclamanta ar fi dat dovada de o comportare necorespunzatoare in serviciu, ce aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei.
Paratii au cautat si gasit un tap ispasitor pentru situatia creata in cadrul serviciului prin impunerea si numirea unor persoane pe alte criterii decat profesionalismul, care, apoi, dat fiind anturajul care le-a impus, au incercat, prin orice mijloace sa submineze autoritatea sefului de serviciu si chiar functionalitatea serviciului in sine.
Reclamanta nu poate fi sanctionata cu destituirea din politie pe motiv ca metodele sale de lucru ar fi generat insubordonarea personalului din serviciu, atat timp cat insubordonarea priveste doar o fractie a personalului, iar functionalitatea serviciului a fost asigurat in procent de 100%, rezultatele acestuia fiind apreciate institutional si social.
Seful de serviciu, in afara mijloacelor legale, nu are alte modalitati sa subordoneze functionarii care preferau sa-si realizeze activitatea prin sesizari, plangeri sau articole de ziar, fiind nevoit sa apeleze la sefii unitatii pentru aplanarea situatiilor conflictuale, pe care nu le-a generat.
Prezenta prefectului si subprefectului nu este de natura sa puna anatema pe onoarea si probitatea profesionala a politistului sau pe prestigiul institutiei, ci dimpotriva intareste prestigiul acesteia, dovedind capacitatea institutionala de rezolvare a problemelor.
Onoarea si probitatea profesionala a politistului este dovedita de devotamentul fata activitatea pe care o desfasoara si nu de comportamentul uman manifestat ca si consecinta a unor factori externi onoarei si probitatii.
Este irelevant faptul ca au fost aplicate sanctiuni repetate personalului si sefului de serviciu, atat timp cat aplicarea de sanctiuni nu este de natura sa afecteze onoarea si probitatea profesionala a politistului.
Chiar daca reclamanta s-ar dovedi a fi vinovata de incapacitatea de a struni comportamentul uman al unor politisti, o astfel de incapacitate nu constituie o abatere de natura sa duca la destituirea din politie, atat timp cat profesional a fost mereu evaluata cu calificativul foarte bine, calificativ care reflecta realitatea modului in care si-a executat obligatiile functiei.
2. Unicitatea sanctiunii presupune aplicarea unei singure sanctiuni disciplinare pentru o abatere disciplinara, conditie care trebuie sa se realizeze nu doar sub aspectul aplicarii unei singure sanctiuni, ci si asupra posibilitatii ca sanctiunea aplicata sa genereze o a doua sanctiune (art. 59 alin. 10 din Legea nr. 360/2002 si art. 39 lit. f din Ordinul 400/2004).
Aplicarea sanctiunii cu "trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv ofiter specialist 7" a avut loc in contextul in care, prin OUG nr. 77/2013, din cadrul nomenclatorului cu functii a _, a fost desfiintata functia publica de executie ofiter specialist I.
Cu alte cuvinte - sustine reclamanta - in mod voit a fost dispusa sanctiunea cu "trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv ofiter specialist I", cunoscandu-se faptul ca acesta sanctiune va duce la destituirea din politie.
Fata de o astfel de imprejurare, in mod indirect, au fost aplicate, in realitate doua sanctiuni disciplinare, fapt evidentiat de Ordinul nr. _ din 19.09.2013 emis de Prefectul _ si de Dispozitia nr. _/19.09.2013 a directorului general al Directiei Generale de Pasapoarte.
Ambele acte administrative dispun punerea reclamantei la dispozitia Institutiei Prefectului _, in cadrul careia nu exista functia de ofiter specialist I.
Vointa paratilor de a recurge la destituirea din politie a reclamantei este dovedita de prevederile art. 22 alin. 8, care, pentru cazurile prevazute de art. 69 alin. 1 lit. j din Legea nr. 360/2002, clarifica in sensul ca reclamanta poate fi pusa la dispozitia unitatii pe o perioada de cel mult 3 luni, ca urmare a reducerii unor posturi de natura celui pe care ar trebui sa-l ocupe aceasta, numai daca nu exista posibilitatea sa fie incadrata intr-o functie similara in alte unitati.
Reclamanta ca si comisar sef de politie este un cadru calificat, experimentat si dovedit loial profesiei, motiv pentru care exercitarea unei functii conforme gradului profesional detinut in orice alta unitate aflata in subordinea M.A.I. sau a Directiei Generale de Pasapoarte era la indemana paratilor.
Importanta cu privire la obligativitatea respectarii regulii unicitatii sanctiunii este si aprecierea modului in care paratii au incalcat aceasta regula prin graba deliberativa. Procedand in graba, acestia au omis sa-si aminteasca nu doar de competenta institutionala in aplicarea sanctiunii, ci mai ales de obligativitatea de a asigura incadrarea ofiterului de politie pe o functie de ofiter specialist in cadrul unei alte unitati decat Institutia Prefectului _, in lipsa unui post conform in cadrul acesteia.
3. Competenta in aplicarea sanctiunii disciplinare fata de prevederile art. 57 lit. a, b si art. 58 lit. c^1 din Legea nr. 360/2002, ale art. 12 alin. l lit. a si b, art. 17 lit. d, art. 61, art. 62, art. 65 alin. 6 si Nota din subsolul Anexei nr. 2 la Ordinul M.A.I. nr. 400/2004.
Potrivit prevederilor art. 1 alin. 1, 4 si 5 din Legea nr. 340/2004 "(1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.
(4) Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.
(5) Atributiile care pot fi delegate potrivit alin. (4) se stabilesc prin hotarare a Guvernului**)."
Potrivit art. 1 alin. 2 din H.G. nr. 460/2006 "Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele atributii de conducere si control, precum:
a) verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;
b) verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse in strategiile sectoriale;
c) analizarea modului de realizare a actiunilor cu caracter interministerial care au ca scop cresterea calitatii serviciilor publice;
d) organizarea unor achizitii publice prin programe comune mai multor servicii publice deconcentrate din judet, respectiv din municipiul Bucuresti;
e) reprezentarea in fata instantelor judecatoresti, in cazul in care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate;
f) alte atributii stabilite prin ordin al conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat."
Serviciul _ este o institutie de interes judetean ce functioneaza in subordinea Prefectului Judetului Satu Mare, care stabileste organigrama si statul de functii in cadrul serviciului.
Functiile in cadrul serviciului sunt ocupate de catre politisti in grade profesionale corespunzatoare, grade acordate de autoritatile prevazute la art. 15 din Legea nr. 360/2002, printre care nu se regaseste Prefectul.
Cu alte cuvinte, suntem in situatia unei duble calitati, aceea de politist si cea de functionar public care presupun o subordonare distincta.
Actele administrative privind nasterea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu al politistului sunt de competenta autoritatii stabilite prin ordin al Ministrului Administratiei si Internelor, politistii putand fi pusi, in cazul reducerii unui post de natura celui ocupat de politist, in cazul in care nu exista posibilitatea ca acesta sa fie incadrat intr-o functie similara in aceeasi unitate sau in alte unitati, la dispozitia unitatii in care functioneaza pe o perioada de cel mult 3 luni.
Politistul, in contextul normativ de mai sus, are o dubla obligare, respectiv pe aceea de a-si indeplinii indatoririle prevazute de art. 41 - 44 din Legea nr. 360/2002, urmand ca, in cazul in care nu-si respecta una sau mai multe din aceste indatoriri, sa raspunda fata de autoritatea publica competenta sa-i acorde grade profesionale.
Pe de alta parte, functionarul public politist, este obligat, potrivit Legii nr. 188/1999, sa-¬si indeplineasca atributiile de serviciu, in cazul de fata, cele din cadrul Serviciului _.
In concluzie, se arata ca:
I) Cercetarea disciplinara a vizat fapta de neglijenta in indeplinirea atributiilor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege, prevazuta de art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002 si de art. 12 alin. 1 lit. b din O.M.A.I. nr. 400/2004, precum si fapta constand in comportarea necorespunzatoare in serviciu ce a adus atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau a prestigiului institutiei, prevazuta de art. 57 lit. a din Legea nr. 360/2002 si art. 12 lit. a din O.M.A.I. nr. 400/2004.
II) Abaterile disciplinare retinute sunt legate de profesia de politist si nu de exercitarea atributiilor specifice functiei publice ocupate de reclamanta.
III) Fiind vorba de abateri disciplinare savarsite fata de calitatea de politist, care au adus atingere onoarei profesiei de politist si prestigiului acestei institutii, capacitatea emiterii actului administrativ de sanctionare era de competenta exclusiva a autoritatii publice desemnate in acest sens prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Potrivit art. 1 alin. 2 din H.G. nr. 460/2006, raportat la prevederile art. 1 din Legea nr. 340/2002, Ministrul Afacerilor Interne nu poate delega Prefectului atributii cu privire la aplicarea unei sanctiuni in legatura cu incalcarea indatoririlor de politist, deoarece Prefectul poate sa aplice sanctiuni numai cu privire la faptele rezultate din incalcarea atributiilor de serviciu, asa cum au fost stabilite prin Fisa postului.
Reclamanta se afla intr-un raport de serviciu direct fata de Prefect si acesta este definit de atributiile de serviciu trasate functiei de sef serviciu prin Fisa postului, ceea ce presupune ca Prefectul poate aplica sanctiuni disciplinare numai in baza unei cercetari prealabile intocmite de catre persoane anume desemnate de catre acesta si numai in baza unei cercetari disciplinare realizate de consiliul de disciplina organizat la nivelul Institutiei Prefectului.
Conform art. 23 lit. t din Ordinul 600/2005 Directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte are competenta exclusiva sa aprobe trecerea intr-o functie inferioara a ofiterului de politie din serviciile publice comunitare la propunerea prefectului.
Acelasi Ordin 600/2005, la art. 48 teza I, prevede ca Prefectul aproba in domeniul gestiunii resurselor umane ale politistilor din serviciile publice comunitare numirea si eliberarea din functie, delegarea si detasarea etc., respectiv, teza II prevede ca propune cu avizul directorului general al Directiei Generale de Pasapoarte acordarea gradelor profesionale si incetarea raporturilor de serviciu si, nu in ultimul rand, la teza III prevede ca propune trecerea intr-o functie inferioara.
Fata de prevederile art. 23 lit. t si art. 48 din Ordinul 600/2005 Prefectul nu avea competenta legala sa aplice sanctiunea disciplinara de trecere intr-o functie inferioara, pana cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, motiv pentru care nu avea nici capacitatea de a emite Ordinul _/27.08.2013, care fata de aceasta imprejurare se releva ca fiind un act ilegal.
Ordinul _/2013 ar fi putut imbraca varianta unui act administrativ de propunere, care sa stea la baza, - ca si operatiune administrativa, - emiterii deciziei directorului Directiei Generale de Pasapoarte de trecere intr-o functie inferioara a ofiterului de politie din serviciul public comunitar.
Avizul dat de directorul Directiei Generale de Pasapoarte pe Ordinul _/2013 are cel mult valoarea unei operatiuni administrative si nu pe cea de act administrativ de trecere intr-o functie inferioara, neputand inlatura caracterul nelegal a actului emis de prefect.
4) In egala masura, potrivit Legii nr. 360/2002, Ordinului nr. 400/2004 si Ordinului nr. 600/2005, fata de faptele sesizate si cercetate de Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne si Corpului de disciplina constituit la nivelul Directiei Generale de Pasapoarte, nu exista legiferata o tripla competenta in ceea ce priveste propunerea de aplicare a unei sanctiuni disciplinare, aplicarea sanctiunii disciplinare si punerea la dispozitie.
Potrivit art. 20 din Ordinul 400/2004 "cercetarea prealabila se poate efectua de catre seful unitatii, sau de catre ofiterul desemnat de acesta".
In conditiile in care unitatea este Serviciul _, seful acestei unitati este Prefectul _, motiv pentru care cercetarea prealabila si intocmirea Raportului de cercetare prealabila nu era de competenta Corpului de control al ministrului afacerilor interne.
Consiliul de disciplina este un organism colectiv de analiza juridica si profesionala a abaterilor comise de politisti, care se constituie pentru a fi consultat de seful abilitat sa aplice sanctiunea in legatura cu care s-a dispus cercetarea prealabila, conform art. 38 din Ordinul 400/2004.
Din continutul art. 38 din ordin rezulta fara loc de tagada urmatoarele:
a. consiliul se constituie pentru a fi consultat de seful abilitat sa aplice sanctiunea;
b. consultarea consiliului se realizeaza de seful care a dispus cercetarea prealabila; cercetarea prealabila s-a realizat de Corpul de control al ministrului afacerilor interne, la solicitarea acestuia, fiind relevata calitatea s-a de sef abilitat sa aplice sanctiunea.
Din continutul Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. _/19.09.2013, pg. 3, prg. 8, rezulta ca solutionarea contestatiei impotriva Ordinului _/2013 s-a facut in baza analizei efectuate si a Raportului motivat nr. _ din 06.09.2013 intocmit de directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte, care a propus respingerea contestatiei.
Potrivit art. 54 din Ordinul 400/2004 "incheierea Consiliului, impreuna cu dosar de cercetare prealabila, se prezinta sefului unitatii care a investit Consiliul, seful unitatii urmand sa emita dispozitia de sanctionare a celui in cauza".
Conform art. 55 din acelasi ordin "in cazul in care sanctiunea disciplinara este una din cele prevazute la art. 17 lit. c, d si e din ordin, seful unitatii va inainta, dupa caz, un raport motivat persoanei competent sa emita ordinul/dispozitia in acest sens".
Consiliul de disciplina a fost investit in mod nelegal de ministrul afacerilor interne, desi competenta de investire apartinea sefului unitatii (prefectului), care, ca urmare a comunicarii incheierii Consiliului cu propunerea de aplicare a sanctiunii prevazute de art. 17 lit. c din Ordinul 400/2004, era obligat, pentru aplicarea unei sanctiuni care nu era in competenta sa, sa inainteze un raport motivat directorului general al Directiei Generale de Pasapoarte.
Indiferent de perspectiva in care privim legalitatea actelor realizate in faza de cercetare prealabila, disciplinara si de aplicare a sanctiunii disciplinare, este evidenta nelegalitatea lor, fiind evidentiata de imprejurarile in care au fost realizate si emise.
In concluzie, se arata ca:
Cercetarea prealabila si solicitarea de constituire a Consiliului de disciplina, in cazul de speta, erau de competenta exclusiva a Prefectului, in calitate de sef al unitatii in care-si desfasura activitatea politistul, in timp ce aplicarea sanctiunii disciplinare se putea face, fata de sanctiunea propusa, doar de directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte, in baza unui Raport motivat a Prefectului.
Pe de alta parte, daca se retine competenta prefectului sa emita ordinul de sanctionare, atunci acesta are la baza o cercetare prealabila ceruta si o cercetare disciplinara realizata de un Consiliu constituit la solicitarea unei persoane necompetente, ministrul afacerilor interne.
I. Ordinul _/2013 a fost emis de Prefectul _ in considerarea unei cercetari prealabile solicitate de ministrul afacerilor interne si in baza propunere de sanctionare facute de un Consiliu de disciplina constituit la solicitarea aceluiasi ministru, care nu indeplineste calitatea de sef al unitatii in cadrul careia isi desfasoara activitatea politistul vizat.
II. Cercetarea prealabila si incheierea comisiei de disciplina nu au fost valorificate de persoana abilitata sa aplice sanctiunea, care, in opinia reclamantei, poate fi, pe tipul de sanctiune aplicat, doar directorul Directiei Generale de Pasapoarte, asa cum rezulta din intocmirea Raportului motivat nr. _/06.09.2013.
Este evident faptul ca, in timp ce cercetarea prealabila a fost dispusa de ministru afacerilor interne, care a solicitat si constituirea consiliului de disciplina la nivelul Directiei Generale de Pasapoarte, pe de alta parte, verificarea temeiniciei contestatiei a facut-o directorul general al directiei, ca apoi ministrul, in baza raportului directorului, sa respinga contestatia formulata impotriva Ordinului prefectului.
III. Este evident, din punctul de vedere al legislatiei valorificate, faptul ca cercetarea prealabila si constituirea Consiliului de Disciplina trebuiau solicitate de prefect sau de directorul Directiei Generale de Pasapoarte (nu de ministrul afacerilor interne), care, in baza Raportului si incheierii, trebuia sa emita actul administrativ de aplicare a sanctiunii de trecere intr-o functie inferioara.
IV. In baza actului administrativ de sanctionare emis de directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte, dupa solutionarea cu respingere a contestatiei formulate de politistul sanctionat, Prefectul, ca urmare a trecerii politistului intr-o functie inferioara celei de sef serviciu, era indreptatit doar sa emita Ordinul de eliberare din functia de conducere a politistului sanctionat.
V. In lipsa unui regulament aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne cu privire la activitatea consiliilor de disciplina, acestea, desi pot fi constituite la solicitarea persoanei apte sa aplice sanctiunea, nu au temei legal pentru activitatea de cercetare disciplinara, motiv pentru care incheierea emisa este lovita de nulitate absoluta, raporta la prevederile art. 62 alin 3 din Legea nr. 360/2002.
5. Ordinul nr. .../2013 nu respecta obligatia instituita prin art. 62 alin. 2 lit. f din O.M.A.I. nr. 400/2004, in sensul ca indica generic instanta competenta ca fiind instanta de contencios administrativ, fara sa precizeze care este in concret aceasta instanta.
Este de presupus ca obligatia instituita prin Ordin raspunde cerintei de a fi asigurat dreptul la aparare a politistului sanctionat, prin indicarea instantei la care urmeaza sa adreseze actiunea in contencios administrativ, astfel incat sa nu-i fie tergiversata solutionarea cererii prin inregistrarea actiunii la o instanta de contencios administrativ necompetenta teritorial.
6. Ordinul nr. _ din 19.09.2013 a Ministrului Afacerilor Interne, solutioneaza contestatia impotriva Ordinului Prefectului Judetului Satu Mare nr. _/27.08.2013 si nu contestatia formulata impotriva Raportului de cercetare prealabila nr. _/28.06.2013 si incheierii Consiliului de disciplina nr. _/06.08.2013.
Reclamantei i-a fost comunicata incheierea Consiliului de disciplina pe data de 24.08.2013, motiv pentru care aceasta a inceput activitatea de pregatire a contestatiei impotriva actului respectiv, cunoscand imprejurarea ca, potrivit legii, contestatia trebuie formulata in termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii.
Pe data de 27.08.2013, la 4 zile de la data receptarii prin posta a incheierii Consiliului de disciplina, reclamanta a fost chemata in fata Prefectului _ pentru a-i fi adus la cunostinta Ordinul nr. _/2013 de aplicare a sanctiunii de trecere intr-o functie inferioara, pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, semnand de primirea actului administrativ.
Fiind in termenul de 5 zile de contestare a propunerii de aplicare a sanctiunii disciplinare si constatand ca sanctiunea disciplinara propusa a fost aplicata inainte de implinirea termenului, reclamanta a formulat contestatie si impotriva Ordinului _/2013, fiind inregistrate distinct la Institutia prefectului _ pe data de 29.08.2013, cu solicitarea inaintarii contestatiei impotriva incheierii consiliului de disciplina la Ministerul Afacerilor Interne.
Spre surprinderea sa si total contrar legii, cu incalcarea celor mai elementare competente institutionale, ministrul afacerilor interne, prin Ordinul nr. _/19.09.2013, solutioneaza contestatia formulata impotriva Ordinului nr. _/2013 si nu contestatia formulata impotriva incheierii Consiliului de disciplina.
Contestatia impotriva Ordinului nr. _/2013 putea fi solutionata doar de catre emitentul actului, atat timp cat nu exista o subordonare institutionala a prefectului fata de ministru, ca astfel actul emis de acesta sa fie emis in temeiul unei astfel de subordonari sau in numele ministrului.
De altfel, nu este posibila emiterea actului administrativ cu caracter individual de o institutie in exercitarea atributiilor altei institutii, dupa cum nu este posibila verificarea legalitatii actului administrativ emis de o institutie, in procedura administrativ jurisdictionala, de o alta institutie, in afara cazurilor expres prevazute de lege.
7. La data realizarii procedurii de cercetare prealabila si a celei demarate de consiliul de disciplina cu privire la legalitatea si temeinicia cercetarii prealabile, erau in vigoare prevederile O.U.G. nr. 77/26.07.2013, in baza carora, din structura organizatorica a Serviciului_ au fost radiate functiile libere ramase, inclusiv cea de ofiter specialist I.
Raportat la aceasta imprejurare, este de presupus ca atat Corpul de control al Ministrului, cu ocazia intocmirii Raportului de cercetare prealabila nr. _/28.06.2013, cat si Comisia de disciplina, cu ocazia emiterii Incheierii nr. _/06.08.2013, precum si Prefectul _, cu ocazia emiterii Ordinului _/27.08.2013, aveau cunostinta de imprejurarea ca, prin aplicarea sanctiunii de trecere intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, in conditiile in care in structura organizatorica a Serviciului _ nu exista functia de ofiter specialist I, se va ajunge la punerea la dispozitie a politistului si implicit la destituirea din Politie.
Aceasta opinie este confirmata de pozitia separata formulata in cadrul Incheierii nr. _ de catre Presedintele Consiliului de disciplina, comisare sef de politie - D.D.D., care s-a opus aplicarii sanctiunii de trecere intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, deoarece "exista posibilitatea ca ofiterul cercetat, in situatia in care la nivelul Serviciului _, au fost radiate functiile libere ramase, sa nu existe fizic posibilitatea trecerii intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut. Acest fapt duce implicit, in termenul lezai de punere la dispozitie, la aplicarea sanctiunii celei mai drastice de destituire din Politie conform art. 17 lit. e, ceea ce ar insemna incalcarea art. 39 lit. e din O.M.A.I. nr. 400/2004 referitor la asigurarea unui raport corect intre gravitatea abaterii disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea disciplinara propusa."
In concluzie, se sustine ca nelegalitatea Incheierii nr. _, ca operatiune administrativa interdependenta cu Ordinul Prefectului _ nr. _/27.08.2013, rezida in cunoasterea de catre Consiliul de disciplina a consecintelor propunerii aplicarii sanctiunii de trecere intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut, respectiv ca va duce la destituirea din politie a reclamantei, cu incalcarea prevederilor art. 39 din OMAI nr. 400/2004.
In egala masura, data fiind interdependenta actului administrativ de aplicare a sanctiunii cu operatiunile administrative indeplinite in faza cercetarii prealabile si cercetarii disciplinare, Ordinul Prefectului _ nr. _/2013 se releva ca un act emis in baza unor operatiuni administrative nelegale, cu aplicarea gresita a prevederilor Legii nr. 360/2002 si Ordinului MAI 400/2004.
8. Potrivit art. 60 din Legea nr. 360/2002, aplicarea sanctiunilor disciplinare se face potrivit competentelor stabilite prin Ordin al ministrului afacerilor interne, dupa expirarea termenului de contestare prevazut la art. 61 alin. 1, ceea ce inseamna ca Ordinul nr. _/27.08.2013 trebuia sa fie emis ulterior Ordinului nr. _/19.09.2013, deoarece reclamanta avea dreptul sa conteste sanctiunea disciplinara propusa de Consiliul de disciplina prin Incheierea nr. _/06.08.2013.
Dreptul reclamantei prevazut de art. 61 alin. 1 a fost exercitat in termenul legal de 5 zile, contestatia fiind inregistrata la registratura Institutiei Prefectului _ sub nr. _ din 29.08.2013, cu solicitarea de a fi comunicata Ministerului Afacerilor Interne, fiind solutionata - sustine reclamanta - in mod gresit, prin O.M.A.I. pe data de 19.09.2013, ceea ce inseamna ca aplicarea sanctiunii disciplinare de trecere intr-o functie inferioara de ofiter specialist I se putea face numai dupa data de 19.09.2013.
Daca ar fi sa interpreteze stricto sensu prevederile art. 60 alin. 1, chiar si in cazul in care nu este formulata o contestatie, aplicarea sanctiunii disciplinare poate fi dispusa numai dupa implinirea termenului de 5 zile de la data luarii la cunostinta de catre politist a sanctiunii disciplinare propuse.
Ordinul nr. _/27.08.2013 si sub acest aspect a fost emis inainte de a se implini termenul de contestare a actului prin care s-a facut propunerea de sanctionare.
Contestatoarea a luat la cunostinta despre Incheierea nr. _./06.08.2013 in data de 24.08.2013, fiindu-i comunicata prin posta.
Fata de aceasta imprejurare este evident faptul ca sanctiunea disciplinara a fost aplicata cu incalcarea prevederilor art. 60 alin. 1 raportat la prevederile art. 61 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, in sensul ca i s-a incalcat dreptul la contestare.
Concluzionand, se arata ca:
I) Aplicarea sanctiunii disciplinare se poate face numai dupa expirarea termenului de contestare prevazut de art. 61 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, ceea ce presupune ca, contestatia, se formuleaza impotriva actelor prin care s-a propus aplicarea sanctiunii disciplinare, respectiv impotriva Raportului rezultat din cercetarea prealabila si a incheierii emise de Consiliul de disciplina.
II) In timp ce Raportul Corpului de Control al Ministrului, cel pretins a fi realizat cercetarea prealabila, nu a fost comunicat niciodata cu contestatoarea, Incheierea nr. _/06.08.2013 a Consiliului de disciplina a fost comunicata cu contestatoarea pe data de 24.08.2013. In conditiile in care termenul de contestare era de 5 zile de la data comunicarii, acesta se implinea pe data de 30.08.2013, fapt ce obliga autoritatea sa aplice sanctiunea cel mai devreme pe data de 30.08.2013. Prefectul Judetului _ a aplicat sanctiunea prin Ordinul nr. _ pe data de 27.08.2013, cu 3 zile inainte de implinirea termenului expres prevazut de lege pentru o astfel de situatie, fiind astfel incalcat dreptul aparare in general, in procedura administrativ-jurisdictionala si implicit dreptul la un proces echitabil in sens special.
III) Pe de alta parte, in conditiile in care persoana vizata de aplicarea sanctiunii disciplinare a formulat contestatia in termen de 5 zile de la luarea la cunostinta, aplicarea sanctiunii disciplinare, raportat la prevederile art. 61 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, se va face numai dupa pronuntarea sefului ierarhic superior prin decizie motivata asupra contestatiei. Astfel ca aplicarea sanctiunii disciplinare se poate face la implinirea termenului de 5 zile, in cazul in care politistul vizat nu formuleaza contestatie, sau in termen de 15 zile, in cazul in care seful ierarhic, prin decizie motivata, a respins contestatia. In cazul de fata, contestatia a fost depusa pe data de 29.08.2013, atat impotriva Incheierii nr. _, cat si impotriva Ordinului nr. _/2013, iar contestatia a fost solutionata pe data de 19.09.2013 prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. _
Opinand, in contextul prevederilor art. 60 si art. 61 din Legea nr. 360/2002, Ordinul nr. _ putea fi emis numai dupa data de 19.09.2013.
IV) Aceasta abordare este corecta, in opinia reclamantei raportat Ia prevederile art. 61 alin. 2 si 3 din Legea nr. 360/2002, care reglementeaza asupra dreptului politistului nemultumit de sanctiunea aplicata si decizia nefavorabila de solutionare a contestatiei de a se adresa instantei de contencios administrativ, cu sprijinul Corpului National al Politistilor.
9. Incheierea nr. _/06.08.2013, exemplarul comunicat cu reclamanta, nu contine elementele cerute de art. 53 din Ordinul 400/2002, respectiv numarul si data de inregistrare a sesizarii, aspect care, din perspectiva normei imperative a textului de lege, care foloseste expresia "trebuie", este de natura sa atraga nulitatea absoluta a actului.
Ancheta a fost efectuata in lipsa reclamantei, fiind privata practic de posibilitatea sa-si exercite dreptul la aparare in mod eficient, in conditiile in care membri comisiei au intrat in biroul reclamantei, au verificat dulapurile si sertarele, ridicand documentele pe care le-au considerat relevante, invitand-o abia apoi la Bucuresti, in repetate randuri, pentru a-si formula aparari.
10. In sustinerea cererii de acordare a daunelor morale, se arata:
In materia contenciosului administrativ pretentia la daune morale este apanajul reclamantului, solicitantului cererii de anulare a actului administrativ, atunci cand leziunea morala este consecinta emiterii actului si urmeaza sa fie admisa numai daca este dispusa anularea.
Reclamanta este comisar sef de politie, cu o vechime considerabila in profesia de politist, evaluata pe tot parcursul carierii cu calificative de "bine" si "foarte bine", care au dus la acordarea acestui grad profesional.
In conditiile in care aceasta, prin comportamentul ei profesional, social si familial, trebuie sa argumenteze onoarea si probitatea profesionala a politistului, respectiv sa creasca prestigiul institutiei in care-si desfasoara activitatea, in egala masura are dreptul sa pretinda o atitudine corecta a institutiilor fata de care este subordonata.
Cercetarea prealabila si cercetarea disciplinara au fost solicitate de ministrul afacerilor interne si executate printr-o activitate excesiva si agresiva, care a fost de natura sa umileasca politistul, sa-l injoseasca in cadrul serviciului pe care-l conduce, generand, prin repetabilitatea lor, insubordonarea personalului si transmiterea in societatea a mesajului de incompetenta si neseriozitate a politistului.
Prin actele emise paratii urmaresc destituirea din politie a reclamantei, urzind strategii institutionale coordonate, incercand sa-i bulverseze sistemul de valori si credinta in autoritate si lege.
Umilinta publica la care a fost supusa i-a generat o lezare fizica si psihica, aparitia unor boli, care presupun tratament si ingrijiri medicale (a se vedea Decizia I.C.C.J. nr. 2042/2007)
In drept, actiunea este intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 554/2004, Legii nr. 360/2000, Ordinului nr. 400/2004 si Ordinului nr. 600/2005
In probatiune s-au depus inscrisuri - filele 15-104 de la dosar.
Prin intampinarea depusa la data de 17.12.2013 (filele 118-123), DIRECTIA GENERALA DE PASAPOARTE din Ministerul Afacerilor Interne Bucuresti, solicita respingerea actiunii reclamantei.
In principal, in temeiul art. 130 C.proc.civ., parata invoca exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Satu Mare, aratand ca, potrivit art. 99 alin.(2) "In cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun ori avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in stransa legatura, au fost deduse judecatii printr-o unica cerere de chemare in judecata, instanta competenta sa le solutioneze se determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad mai inalt".
De asemenea, in temeiul art. 36 C.proc.civ., parata invoca lipsa calitatii procesuale pasive a Directiei Generale de Pasapoarte pentru urmatoarele considerente:
- actele administrative a caror anulare se solicita nu au fost emise de catre Directia Generala de Pasapoarte, dupa cum urmeaza:
• Ordinul nr. _/19.09.2013 a fost emis de catre ministrul afacerilor interne;
• Raportul nr. _ din 28.06.2013 a fost intocmit de catre Corpul de Control al Ministrului, structura operativa centrala constituita la nivel de directie generala, aflata in subordinea directa a ministrului afacerilor interne, care are competenta materiala si teritoriala generala in executarea controalelor la entitatile MAI (conform art. 7 alin. 1 din O.ma.i. nr. 118/2011 privind organizarea si executarea controalelor in Ministerul Afacerilor Interne);
• Incheierea nr. _ din 06.08.2013 a fost emisa de catre Consiliul de Disciplina, constituit in temeiul art. 44 din O.m.a.i. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Afacerilor Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru a analiza legalitatea si temeinicia cercetarii prealabile a comisarului-sef de politie X. Intr-adevar, persoanele desemnate sa faca parte din Consiliu sunt ofiteri de politie in cadrul Directiei Generale de Pasapoarte in considerarea competentelor acesteia de control si coordonare a serviciilor publice comunitare pentru _, dar nu Directia Generala de Pasapoarte ca institutie s-a pronuntat asupra legalitatii si temeiniciei cercetarii prealabile, astfel incat nu se poate considera ca este subiectul raportului juridic litigios;
• Ordinul nr. _/27.08.2013 a fost emis de catre Prefectul _, intre Directia Generala de Pasapoarte si Institutia Prefectului neexistand raporturi de coordonare, control sau subordonare;
- calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii.
- potrivit dispozitiilor art. 1 si 5 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2001, serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple se organizeaza si functioneaza in cadrul aparatului propriu al prefecturilor judetene si al Prefecturii municipiului Bucuresti, de unde rezulta ca nu exista raporturi ierarhice de subordonare intre Directia Generala de Pasapoarte si serviciile publice comunitare. Institutia parata asigura, potrivit O.G. nr. 83/2001, numai coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare de pasapoarte. Reclamanta X nu a avut, asadar, nicidecum raporturi de serviciu cu Directia Generala de Pasapoarte, ci cu Serviciul Public Comunitar _ din cadrul Institutiei Prefectului ...
In fapt, parata arata ca din luna iulie a anului 2005 comisarul-sef X a asigurat conducerea Serviciului _, ca urmare a promovarii concursului de ocupare a functiei de sef serviciu. Serviciul _ este organizat in cadrul Institutiei Prefectului _, infiintat si functionand in temeiul art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 83/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple si serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, cu modificarile si completarile ulterioare si H.G. nr. 1693/2004 privind modul de organizare si functionare a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform art. 2 din O.G. nr. 83/2001, "coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare se asigura de Directia Generala de Pasapoarte".
La data de 19.01.2013 conducerea Ministerului Afacerilor Interne a dispus Corpului de Control al ministrului afacerilor interne efectuarea unui control la nivelul Serviciului _, fiind constatate aspectele ce tin de neindeplinirea unor obligatii de serviciu de catre comisar-sef de politie X, context in care, prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. _ din 08.02.2013, ministrul afacerilor interne a dispus cercetarea prealabila a reclamantei, in conditiile O.m.a.i. nr. 400/2004, de catre lucratori anume desemnati din cadrul Corpului de Control al ministrului.
In urma cercetarii prealabile, din analiza documentelor aflate la dosarul cauzei si a probelor administrate, prin Raportul nr. _ din 28.06.2013, a fost retinuta in sarcina reclamantei comiterea abaterilor disciplinare de "comportare necorespunzatoare, in serviciu, familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei" si "neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege". In acest context, ministrul afacerilor interne a dispus constituirea Consiliului de Disciplina, in conformitate cu prevederile art. 44 din O.ma.i. nr. 400/2004, potrivit carora "dupa primirea raportului de cercetare prealabila, seful unitatii care a dispus-o solicita Consiliului sa se pronunte cu privire la legalitatea si temeinicia cercetarii, precum si cu privire la pertinenta solutiilor formulate". Consiliul de disciplina este un organism colectiv de analiza juridica si profesionala a abaterilor comise de politisti si a modului in care acestea au fost cercetate, constituit pentru consultarea de seful abilitat sa aplice sanctiunea in legatura cu care a dispus cercetarea prealabila. Consiliul se constituie pentru fiecare caz ce urmeaza a fi analizat, cu respectarea normelor de competenta privind numirea in functie si are caracter consultativ (art. 38 din acelasi act normativ).
In urma analizarii materialului de cercetare prealabila, a faptelor care constituie abateri disciplinare, a probelor aflate la dosarul de cercetare, a celor propuse in aparare, precum si in urma audierii reclamantei, prin Incheierea nr. _ din 06.08.2013, membrii Consiliul au confirmat existenta abaterilor disciplinare retinute prin Raportul nr. _ din 28.06.2013 si au propus sanctionarea comisarului-sef X cu "trecerea intr-o functie inferioara, pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut" si anume, in functia de ofiter specialist I.
Ministrul afacerilor interne a fost de acord cu aceasta propunere, urmand ca, in conditiile art. 55 alin. (1) din O.m.a.i. nr. 400/2004 - "In cazul in care sanctiunea disciplinara este una din cele prevazute la art. 17 lit. c), d) sau e) din prezentul ordin seful unitatii va inainta, dupa caz, un raport motivate, persoanei competente sa emita ordinul/dispozitia in acest sens." - Prefectul judetului Satu Mare sa emita ordinul de sanctionare. Potrivit prevederilor Notei din subsolul Anexei nr. 2 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 400/2004, competenta de aplicare a sanctiunii "trecerea intr-o functie inferioara, pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut", pentru politistii incadrati la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple este atribuita persoanelor care au competenta de numire a acestor categorii de personal, in conformitate cu prevederile Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 600/2005" (art. 46), in speta Prefectului.
Prin Ordinul Prefectului nr. _/27.08.2013, reclamanta a fost sanctionata cu "trecerea intr-o functie inferioara, pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut", respectiv in functia de ofiter specialist I, pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute de:
• art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002 si art. 12 alin. (1) lit. b) din O.m.a.i. nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Afacerilor Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, "neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege";
• art. 57 lit. a) din Legea nr. 360/2002 si art. 12 alin. (1) lit. a) din O.m.a.i. nr. 400/2004, "comportarea necorespunzatoare, in serviciu, familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei".
Politistului i s-a respins contestatia impotriva Ordinului prefectului nr. _/27.08.2013 prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. _ din 19.09.2013. De la data de 19.09.2013, suspendarea aplicarii sanctiunii a incetat, fata de prevederile art. 65 alin. (3) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 400/2004, sens in care sanctiunea dispusa prin Ordinului prefectului nr. _/2013 a trebuit sa fie pusa in aplicare (a produs efecte) de la aceasta data.
In acest sens, Serviciul Resurse Umane din cadrul Directiei Generale de Pasapoarte a procedat la identificarea posturilor vacante din statele de organizare ale structurilor din sistemul de pasapoarte, prevazute cu functii de ofiter specialist I. Astfel, in urma analizei efectuate, materializata prin Nota-Raport nr. _ din 19.09.2013 privind situatia posturilor vacante, a rezultat faptul ca, la data de 19.09.2013, in statele de organizare ale structurilor din sistemul de pasapoarte nu s-au regasit functii vacante de ofiter specialist I care sa poata fi ocupate de ofiterul in cauza, potrivit cerintelor din fisele posturilor.
Astfel, comisarul-sef de politie X s-a aflat intr-o situatie temeinic justificata, mentionata in actul administrativ emis in acest scop (dispozitia directorului general al Directiei Generale de Pasapoarte nr. _ din 19.09.2013), care a obligat la aplicarea masurii de punere la dispozitia unitatii a politistului, pe o perioada de 3 luni, timp in care acesta a beneficiat de drepturile banesti avute, cu exceptia indemnizatiei de conducere, in conformitate cu art. 22 alin. (8) din Legea nr. 360/2002.
Prin adresa nr. _ din 28.10.2013, in vederea solutionarii legale a situatiei comisarului-sef de politie X, Directia Generala de Pasapoarte a solicitat tuturor structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sa comunice existenta functiilor de ofiter specialist I vacante, pretabile a fi ocupate de ofiterul in cauza, acestea urmand a-i fi prezentate politistului, in vederea obtinerii acordului pentru numirea intr-una dintre aceste functii. Prin adresa nr. _/14.11.2013, Directia Generala de Pasapoarte a transmis Institutiei Prefectului _ un proces verbal de informare privind situatia posturilor de ofiter specialist I vacante la nivelul structurilor M.A.I. (un numar de 39 de posturi) care pot fi ocupate de comisarul-sef X.
In situatia in care politistul isi exprima acordul pentru mutarea si numirea intr-una din aceste functii, potrivit art. 41 alin. (1) din O.m.a.i. nr. 298/2011 privind procedura si cazurile de modificare si/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale politistilor, masura punerii la dispozitie va inceta la numirea politistului in functie.
Intrucat politistul se afla in concediu medical, desi au fost intreprinse demersuri in acest sens aceasta nu a putut fi informata cu privire la posturile vacante la nivelul M.A.I. pe care le poate ocupa. De altfel, de la data aplicarii sanctiunii, respectiv a aplicarii masurii de punere la dispozitia Institutiei Prefectului _, comisarul-sef de politie X s-a aflat in concediu medical/ internata in spital, fapt ce a determinat ca pentru moment, rezolvarea situatiei profesionale a acesteia sa fie tinuta de reluarea activitatii de catre ofiterul in cauza.
Avand in vedere aceste aspecte, directorul general al Directiei Generale de Pasapoarte a solicitat, in conformitate cu prevederile art. 38 alin. (2) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 298/2011 privind procedura si cazurile de modificare si/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale politistilor, aprobarea de catre ministrul afacerilor interne a prelungirii cu trei luni a perioadei de aplicare a masurii de punere la dispozitie a comisarului-sef X, respectiv pana la data de 18.03.2014 (inclusiv).
- Cu privire la aspectele invocate de reclamanta la punctul 1 al cererii, parata precizeaza faptul ca, in conformitate cu prevederile art. 14 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 400/2004, sanctiunea disciplinara a fost aplicata luand in considerare: caracterul si gravitatea faptei comise; activitatea desfasurata anterior; imprejurarile in care abaterea disciplinara a fost savarsita; cauzele si consecintele acesteia; gradul de vinovatie; preocuparea pentru inlaturarea urmarilor faptei comise; conduita politistului in perioada cercetarii disciplinare.
Sub aspectul asigurarii unui raport corect intre gravitatea abaterilor disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea propusa si aplicata, se observa faptul ca reclamanta, in motivarea cererii, incearca sa minimizeze faptele ce au fost constatate ca fiind abateri disciplinare, catalogandu-le drept "mici disfunctionalitati generate de rutina, de volumul mare de lucru si o oarecare reticenta a unora dintre angajati la executarea intocmai a ordinelor primite". Or, faptele ce constituie abateri disciplinare au fost savarsite de ofiter in calitatea sa de sef serviciu, functie ce presupune nu numai respectarea intocmai a sarcinilor de serviciu de catre acesta si luarea tuturor masurilor pentru ca intregul personal al serviciului sa indeplineasca atributiile cu respectarea cadrul legal incident.
Reclamanta, in calitate de sef serviciu la Serviciul _, la evaluarea performantelor profesionale, nu a fost apreciata cu calificativul maxim pe toata durata activitatii sale, asa cum afirma aceasta in mod voit pentru a induce in eroare instanta de judecata. Astfel, urmare a contestatiei inregistrata cu nr. _ din 07.01.2011, pe care politistul a depus-o cu privire la calificativul aprobat de prefectul judetului _ pentru anul 2010, respectiv "Satisfacator", secretarul de stat pentru relatia cu institutiile prefectului a admis partial contestatia formulata si a aprobat calificativul general "Bun" pentru activitatea, pregatirea si conduita celei in cauza.
Totodata, parata precizeaza faptul ca doamna comisar-sef de politie X a fost sanctionata anterior, pentru abateri disciplinare savarsite in exercitarea functiei de sef serviciu la Serviciul _, dupa cum urmeaza:
* 20.10.2010 "diminuarea drepturilor salariale pentru functia indeplinita cu 5% pe o perioada de 1 luna";
* 23.05.2012 "mustrare scrisa";
* 05.12.2012 "mustrare scrisa".
In privinta faptelor ce au fost constatate ca fiind abateri disciplinare, parata precizeaza faptul ca, acestea au fost dovedite in raport atat cu probele existente in dosarul de cercetare, cat si cu cele propuse in aparare de catre ofiterul cercetat, fiind asigurat ofiterului in cauza dreptul la aparare. In acest sens, parata mentioneaza ca, in cadrul Consiliului de Disciplina au fost stabilite patru termene la care ofiterul a depus probe in aparare.
Astfel, faptele retinute in sarcina ofiterului cercetat, prin Raportul nr. _ din 28.06.2013 si pentru care a fost sanctionat vizeaza insasi indeplinirea atributiilor de serviciu in calitatea sa de sef de serviciu, astfel cum sunt prevazute de fisa postului si de actele normative aplicabile unei anumite activitati. In acest sens, in privinta faptelor ce constituie neglijenta manifestata in indeplinirea sarcinilor de serviciu, se evidentiaza faptul ca ofiterul, in calitatea sa de sef serviciu:
- nu a desemnat prin dispozitie una sau mai multe persoane din subordine care sa desfasoare activitati de indosariere, arhivare si scadere din evidenta a tuturor lucrarilor inregistrate in anul 2011, fiind astfel incalcate prevederile art. 3 alin. 1) lit. b) din O.m.a.i. nr. 650/2005 privind organizarea si administrarea fondului arhivistic al M.A.I.;
- nu a organizat in mod corespunzator activitatea de intocmire a dispozitiei de zi pe unitate la nivelul serviciului, documentul fiind intocmit cu incalcarea dispozitiilor O.m.a.i. nr. 382/2003 privind redactarea "Dispozitiei zilnice a sefului unitatii" desi aceasta, in calitate de sef serviciu, avea responsabilitatea organizarii activitatii de intocmire a dispozitiei de zi de unitate potrivit fisei postului;
- nu a urmarit respectarea dispozitiilor la nivelul serviciului in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea activitatii de primire, evidenta, examinare si solutionare a petitiilor, fiind astfel incalcate dispozitiile art. 6 alin. (1) din O.m.a.i. nr. 190/2004 privind organizarea si desfasurarea activitatii de primire, evidenta, examinare si solutionare a petitiilor, precum si de primire a cetatenilor in audienta in structurile M.A.I. desi aceasta, potrivit fisei postului, avea obligatia de a organiza activitatea de primire si inregistrare a petitiilor, avand posibilitatea sa dispuna toate masurile necesare pentru respectarea intocmai a normelor procedurale in materie; in sarcina reclamantei s-a retinut faptul ca registrul de evidenta a petitiilor nu a fost completat corespunzator normelor legale incidente, regulile procedurale privind evidenta petitiilor nefiind respectate in toate cazurile;
- nu a indeplinit atributia de urmarire a modalitatii de inregistrare a documentelor clasificate la nivelul serviciului, care a determinat incalcarea prevederilor art. 58-60 din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, aprobate prin H.G. nr. 585/2002, cu atat mai mult, cu cat, potrivit fisei postului, aceasta a fost desemnata "functionar de securitate la nivelul Serviciului _", context in care, comisarul-sef de politie X avea obligatia de a coordona si controla activitatea de evidenta, intocmire, pastrare, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere si distrugere a informatiilor clasificate desfasurata la nivelul SERVICIULUI _, responsabilitatea pentru disfunctiile inregistrate la nivelul serviciului, cu ocazia desfasurarii acestor activitati, revenindu-i in totalitate; delegarea de competente catre o alta persoana pe perioada cat seful serviciului se afla in concediu nu inlatura obligatia impusa sefului serviciului, prin dispozitiile speciale in materia protectiei informatiilor clasificate, de a lua masurile necesare de evidenta si control, astfel incat sa se poata stabili, in orice moment, locul in care se afla aceste informatii (art. 58 din H.G. nr. 585/2002);
- a intocmit mai multe documente neclasificate fara a le inregistra in evidentele deschise la nivelul serviciului contrar prevederilor art. 7 din Legea arhivelor nationale nr. 16/1996 si art. 6 din O.m.a.i. nr. 650/2005, normele imperative de nivel superior stabilind in mod expres obligativitatea inregistrarii in evidente a tuturor documentelor elaborate, inclusiv a celor intocmite pentru uz intern;
- nu a organizat in mod corespunzator pregatirea continua a personalului serviciului, respectiv pregatirea de specialitate a personalului nu s-a realizat diferentiat, pe categorii de personal, nefiind respectate prevederile art. 9, art. 17 si art. 22 din Instructiunile M.A.I. nr. 363/2002 privind pregatirea continua a personalului M.A.I. desi avea obligatia si fiind direct raspunzatoare, atat potrivit art. 9 din Instructiunile M.A.I. nr. 363/2002 cat si potrivit atributiilor stabilite in fisa postului, in ceea ce priveste organizarea activitatilor de pregatire profesionala a personalului din subordine;
- nu a asigurat o planificare corespunzatoare a activitatilor la nivelul serviciului si nu a analizat in toate cazurile stadiul indeplinirii activitatilor astfel planificate, desi potrivit fisei postului aceasta avea obligatia de a intocmi planurile de munca ale serviciului, de a analiza modul si stadiul de indeplinire a sarcinilor de serviciu, precum si de a stabili masuri de eficientizare a intregii activitati;
- nu a dispus masuri privind difuzarea "Procedurii privind verificarea indeplinirii conditiilor de forma si continut al _" catre personalul din subordine, listele de difuzare a acesteia nefiind completate cu datele de identificare ale personalului care pun in aplicare procedura si nu a fost semnata de luare la cunostinta, desi aceasta, in calitate de sef serviciu, avea obligatia de a lua masurile necesare pentru diseminarea, insusirea si aplicarea procedurii de catre personalul din subordine;
- nu a dispus masuri pentru organizarea corespunzatoare a activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca, contrar art. 21-36 din Normele generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin O.m.a.i. nr. 163/2007 desi, fata de dispozitiile art. 23 din O.m.a.i. nr. 163/2007, seful serviciului, in calitate de conducator al locului de munca, avea obligatia de a lua masurile necesare in materia organizarii apararii impotriva incendiilor la locul de munca astfel incat, cel putin, la nivelul locului de munca sa fie cunoscute procedurile de interventie in caz de incendiu (ex. componenta echipelor care trebuie sa asigure salvarea si evacuarea persoanelor/bunurilor, stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare in caz de incendiu etc.), toate acestea fiind exclusiv in responsabilitatea conducatorului locului de munca respectiv, seful serviciului, comisar sef de politie X;
- nu a urmarit aplicarea corespunzatoare la nivelul serviciului a "Metodologiei de identificare a riscurilor si a vulnerabilitatilor la coruptie in cadrul structurilor M.A.I.", aprobata prin Dispozitia directorului general al Directiei Generale Anticoruptie nr. 29/15.10.2009, contrar pct. 3.1 alin. 2) lit. a) din Conceptia nr. 1.216.625 din 15.09.2009 privind activitatea de prevenire a faptelor de coruptie in cadrul structurilor M.A.I. pentru perioada 2009-2012, iar cele elaborate au reliefat o serie de deficiente cu privire la continutul acestor documente, in privinta modalitatii de identificare a riscurilor de coruptie, precum si a r
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Acte ale autoritatilor publice; Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc.; Prefecturi,
Litigiu privind functionarii publici - Legea nr. 188/1999 - Anulare ordin de aplicare sanctiune disciplinara - Sentinta civila nr. 1865/CA din data de 12.06.2014Litigiu privind functionarii publici - Legea nr. 188/1999 - Anulare decizie stabilire drepturi salariale, emisa in urma promovarii functionarilor publici de executie - Sentinta civila nr. 801/CA din data de 27.02.2014
Anulare act administrativ-fiscal, respectiv decizie de impunere si decizie de solutionare a contestatiei formulate impotriva deciziei de impunere, cerere admisa, in considerarea exceptiei instituite de legiuitor, respectiv aceea ca beneficiarii care achiz - Sentinta civila nr. 2162/CA din data de 18.09.2014
Anulare proces-verbal de contraventie circulatie - Recurs declarat de catre contravenient, cale de atac respinsa ca inadmisibila, in considerarea dispozitiilor art. 457 C.pr. civ. - Decizie nr. 114/R-CA din data de 28.02.2014
Anulare proces-verbal de contraventie - Recurs declarat, de catre institutia publica intimata, impotriva hotararii primei instante, prin care sanctiunea amenzii contraventionale aplicata petentei, prin procesul verbal contestat, a fost inlocuita cu sanct - Decizie nr. 626/R-CA din data de 01.11.2013
Suspendare executare act administrativ, respectiv decizie privind recuperarea unor sume platite necuvenit, cu titlu de indemnizatie pentru cresterea copilului - Sentinta civila nr. 2065/CA din data de 06.08.2014
Pretentii (malpraxis) - Recurs-admite recursurile, caseaza sentinta recurata si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante - Decizie nr. 36/R din data de 23.02.2015
Contestatie le executare - Apel prin care apelanta-contestatoare solicita obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata si restituirea taxei de timbru, pretentii in sustinerea carora sustinme ca a achitat intimatilor suma datorata, anterior inc - Decizie nr. 88/Ap din data de 02.03.2015
Anulare antecontract vanzare-cumparare a unui bun imobil, la solicitarea promitentului-cumparator, pentru viciul de consimtamant constand in eroarea asupra calitatii de proprietar a promitentului-vanzator - Decizie nr. 96/Ap din data de 03.03.2015
Actiune in constatare si rectificare carte funciara - Decizie nr. 102/Ap din data de 09.03.2015
Drepturi banesti (dobanda legala) - Sentinta civila nr. 97/LMA din data de 26.02.2015
Contestatie la executare - anulare act, respect decizie debit, emisa de parata, in temeiul prevederilor art. 179 din Legea 263/2010, urmare a faptului ca reclamanta, beneficiara a unei pensii anticipate partiale, a realizat venituri dintr-o conventie civi - Sentinta civila nr. 58/LMA din data de 12.02.2015
Drepturi banesti (despagubiri solicitate de catre angajator pentru nerespectarea de catre angajat a termenului de preaviz stipulat in contractul individual de munca) - Sentinta civila nr. 96/LMA din data de 26.02.2015
Drepturi banesti (dobanda legala) - Sentinta civila nr. 117/LMA din data de 11.03.2015
Omor deosebit de grav; Talharie - Sentinta penala nr. 51 din data de 20.03.2012
Violare de domiciliu; Omor deosebit de grav; Talharie - Sentinta penala nr. 162 din data de 24.06.2009
Nationalizare. Despagubiri. - Decizie nr. 4/Ap din data de 19.01.2010
Fond funciar. Restituirea pretului in situatia reglementata de art. III alin.2 indice 4 din Legea nr.169/1997. - Decizie nr. 317/R din data de 20.05.2009
Raspundere civila delictuala. Limitarea valorii despagubirilor. Aplicabilitate. - Decizie nr. 110/R din data de 18.02.2009
Procedura civila. Efectuarea expertizei de catre experti extrajudiciari. Respectarea dreptului la un proces echitabil. Controlul instantei. - Decizie nr. 126/R din data de 25.02.2009