Functie publica. Incompatibilitate cu orice alta activitate publica sau remunerata

Functie publica. Incompatibilitate cu orice alta activitate publica sau remunerata.

In cazul in care persoana cu functie publica, in speta vicepresedintele Consiliului Judetean, devenita incompatibila nu demisioneaza in cel mult 60 de zile de la intrarea in vigoare a Legii nr. 161/2003, Prefectul emite  ordinul  prin care constata incetarea de drept a mandatului.
     
     Sectia comerciala si contencios administrativ - Decizia civila nr.63/23 ianuarie  2006
     
Reclamantul M.C. a solicitat In contradictoriu cu paratul Prefectul judetului Sibiu constatarea nulitatii Ordinului nr.355 emis la data de 30.05.2005.  Reclamantul si-a motivat cererea pe faptul ca nu s-au respectat conditiile procedurale privind calitatea persoanei abilitate sa sesizeze incompatibilitatea retinuta, nemotivarea in fapt a actului, iar incompatibilitatea priveste calitatea de ales local si nu pe aceea de presedinte ATOP.
Sectia comerciala si contencios administrativ prin sentinta nr.120/C/4.10.2005 a respins cererea reclamantului. Instanta a retinut ca potrivit legii exista incompatibilitate intre calitatea de vicepresedinte al Consiliului Judetean si aceea de presedinte ATOP, iar pasivitatea persoanei care are obligatia de a sesiza prefectul nu este sanctionata de lege, reclamantul avand obligatia de a demisiona in situatia in care se iveste incompatibilitatea.
     Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul solicitand modificarea hotararii atacate si admiterea cererii sale. In drept s-au invocat dispozitiile art.304 pct.9, 304^1 din Codul de procedura civila.
Criticile sentintei recurate se refera la nerespectarea prevederilor procedurale continute in art.91(4) din Legea nr.161/2003 in sensul ca sesizarea prefectului se poate face doar de secretarul unitatii administrativ-teritoriale si nu de subprefectul judetului, ca in speta. Se considera ca in acest caz din moment ce legea acorda aceasta atributie unui subiect calificat, nerespectarea conditiei atrage sanctiunea nulitatii. O alta critica se refera la nemotivarea in fapt a ordinului, aspect care constituie o conditie de valabilitate a actului atacat. Nemotivarea ordinului ingradeste dreptul reclamantului privind atacarea actului vatamator in instanta. In continuare s-au invocat norme ale dreptului comunitar referitoare la insuficienta motivare sau la nemotivarea unui act administrativ, ceea ce determina nevalabilitatea actului. Se mai arata ca prin ordinul atacat au fost incalcate prevederile art. 4 (d) din Legea nr.340/2004 privind institutia prefectului. Se mai arata ca s-au incalcat si dispozitiile art.18(2,3,4) din Legea nr.393/2004 si art.119 din Legea nr.215/2001. Reclamantul invoca eliminarea rolului decizional al unui organ executiv in ceea ce priveste activitatea alesilor locali in baza principiului separatiei puterilor in stat. In sprijinul acestei teze se invoca dispozitiile Legii nr.393/2004, articolele 9 si 18, cat si dispozitiile art.119 din Legea nr.215/2001. Pe fondul cauzei se arata ca potrivit legilor speciale, Legea nr.218/2002 si H.G. 787/2002, din aceasta structura fara personalitate juridica fac parte sase consilieri judeteni, fara ca legea sa interzica expres participarea consilierilor care au functia de presedinte sau vicepresedinte.
Recursul a fost legal timbrat.
Examinand sentinta atacata sub aspectul motivelor de recurs, Curtea constata urmatoarele:
Prin Ordinul nr.355/30 mai 2005 emis de Prefectul judetului Sibiu s-a constatat incetarea  de drept a mandatului de vicepresedinte al Consiliului Judetean Sibiu al reclamantului incepand cu data de 30.05.2005. Temeiul in drept al actului emis il constituie prevederile art.87 al.1 lit.k si art.91 al.4 din Legea nr.161/2003, iar actul s-a intemeiat pe referatul intocmit de subprefectul judetului.
Analizand continutul Legii nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice se constata ca in sectiunea a 4-a sunt prevazute incompatibilitatile alesilor locali. Astfel, la art.87 lit. k se mentioneaza ca functia de presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu orice alta activitate publica sau remunerata. In art.88 sunt enumerate incompatibilitatile alesilor locali, iar in art.91 este descrisa procedura de urmat in cazul in care intervine situatia de incompatibilitate. Este adevarat ca textul legal se refera expres doar la calitatea de ales local, dar fiind cuprinsa in sectiunea privind incompatibilitatile aceasta procedura se aplica si in cazul functiilor publice. In situatia existentei starii de incompatibilitate persoana vizata poate renunta la functia detinuta inainte de a fi numit sau ales in functia care atrage starea de incompatibilitate. Persoana devenita incompatibila este obligata sa demisioneze din una dintre functiile incompatibile in cel mult 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii. In situatia in care nu se renunta la una din cele doua functii in termenul prevazut de lege, Prefectul va emite un ordin prin care constata incetarea de drept a mandatului, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale. Orice persoana poate sesiza secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
     Este adevarat ca procedura explicitata se refera in special la alesii locali, dar fiind cuprinsa in sectiunea privind incompatibilitatile se aplica si alesilor locali cu functii din cadrul aparatului administrativ. Legea prevede sesizarea prefectului prin secretarul unitatii administrativ-teritoriale, dar aceeasi lege nu instituie vreo sanctiune in cazul in care orice persoana sesizeaza aceasta incompatibilitate si se adreseaza organului in drept sa o constate. Secretarul indeplineste in acest caz rolul de intermediar in procedura prevazuta de lege, fara a avea alte atributii exprese in acest sens, fiind persoana care efectueaza lucrarile de secretariat si conducerea operativa a aparatului propriu de specialitate al prefectului. Faptul nedepunerii referatului la secretar nu afecteaza in nici un fel valabilitatea ordinului emis.
     A doua critica adusa de reclamant sentintei pronuntate se refera la faptul ca nu s-a observat ca actul atacat nu a fost motivat in fapt. Potrivit art.33 al.1 din Legea mr.340/2004 ordinul prefectului contine dispozitii normative care devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostiinta publica, iar cele cu caracter individual de la data comunicarii persoanelor interesate. Analizand ordinul emis se constata ca  acest act este sumar motivat in fapt, dar acest aspect nu echivaleaza cu nemotivarea. Astfel, ordinul face referire la incetarea de drept a mandatului de vicepresedinte al reclamantului ca urmare a incompatibilitatii intervenite in baza Legii nr.161/2003. Desi sintetic motivat, ordinul indeplineste cerintele impuse de prevederile H.G.50/2005 si ale Legii nr.24/2000, acte normative care constituie dreptul comun referitor la elementele structurale ale actului administrativ. In privinta  normelor Tratatului Comunitatii Europene invocate de reclamant in apararea sa acestea nu sunt aplicabile Romaniei pana la momentul aderarii.
Pe de alta parte se invoca incalcarea prevederilor art.18 al.2,3,4 din Legea nr.393/2004 si art.119 din Legea nr.215/2001 referitor la faptul ca mandatul de presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean poate inceta inainte de termen in urma eliberarii sau revocarii acestuia din functie, insistand asupra principiului separatiei puterilor in stat si pe faptul ca prefectul nu ar putea decide asupra mandatului unor alesi locali. Aceste sustineri ale reclamantului sunt contrazise de prevederile art.24 alineat 1 lit. a si 32 alineat 1 din Legea nr.340/2002 unde se stabileste  printre alte atributii ale prefectului si aceea de a asigura la nivelul judetului sunt aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, ordonantelor si hotararilor guvernului, a celorlalte acte normative. Pentru indeplinirea acestor sarcini prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual. De altfel, si Legea nr.161/2003 prin art.116 instituie obligatia legala pentru prefecti sa verifice in cel mult 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii situatia alesilor locali din judet in privinta incompatibilitatilor. Asadar, din moment ce prin acte normative speciale este prevazuta obligatia prefectului, ca reprezentant al Guvernului la nivelul judetului, de a asigura  respectarea legalitatii actelor emise si de a verifica situatia incompatibilitatilor la acest nivel nu se mai poate vorbi de o incalcare a legii in  situatia data. In speta, prefectul a actionat in  calitatea conferita de lege.
     Pe fondul cauzei se constata  caracterul nefondat al criticilor formulate datorita prevederilor exprese cuprinse in art.87.al.1 lit k din Legea nr.161/2003 potrivit carora functia de vicepresedinte a consiliului judetean este incompatibila cu orice alta functie publica sau activitate remunerata, iar  activitatea desfasurata in cadrul Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica este o activitate remunerata potrivit art.19 din HG 787/2002.
     Astfel, legile de organizare si functionare a  Politiei Romane, Legea nr.218/2002 si HG 787/2002, prevad ca din aceasta structura fara personalitate juridica sa faca parte sase consilieri judeteni. Reclamantul impreuna alti cinci consilieri judeteni au fost desemnati sa faca parte din aceasta structura prin Hotararea Consiliului Judetean nr.57/12.08.2004. Membrii ATOP sunt remunerati pentru activitatea depusa, iar potrivit legii speciale functia de vicepresedinte este incompatibila cu orice alta activitate remunerata. In consecinta, in virtutea atributiilor ce i-au fost conferite prin lege prefectul este abilitat sa constate incetarea de drept a mandatului de vicepresedinte in situatia in care reclamantul fiind incompatibil, nu si-a prezentat demisia ca obligatie legala.
Fata de toate aceste considerente se apreciaza ca hotararea pronuntata de prima instanta de fond este legala si temeinica, iar criticile formulate fiind nefondate, recursul reclamantului urmeaza a fi respins