CONTRACT DE ACHIZITIE PUBLICA.PENALITATI DE INTARZIERE.ALOCARE FONDURI.

CONTRACT DE ACHIZITIE PUBLICA.PENALITATI DE INTARZIERE.ALOCARE FONDURI.

Formularea pretentiilor privind plata penalitatilor reprezinta o valorificare a clauzei penale  inserata in contractului de achizitie publica, contract incheiat potrivit dispozitiilor OUG 34/2006, act prin care  acest contract este definit ca un contract comercial(art.3 lit.f), in care partile au pozitii juridice egale.
In aceste conditii, intarzierea executarii obligatiei de plata  rezulta dintr-un contract comercial ce poate genera penalitati de intarziere, inlaturarea acestora lipsind creditorul obligatiei de executat de un instrument de reparare a daunei provocate.
In plus, debitoarea fiind o institutie publica are datoria, ca reprezentanta a statului, de a veghea la respectarea principiului legalitatii si de a executa de bunavoie si in cel mai scurt timp obligatiile asumate in numele si pe seama unitatii administrativ-teritoriale pe care o reprezinta, fara a beneficia de privilegii fata de alte subiecte de drept.
Referitor la conditionarea efectuarii platilor in functie de alocarea de fonduri de la Consiliul Judetean aceasta apare ca o incalcare a dreptului de creanta ce reprezinta echivalentul contractual al prestatiei creditoarei ce se subscrie notiunii de "bun" in sensul art.1 din Protocolul nr.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Aceasta conditionare reprezinta in fapt o conditie pur potestativa ce afecteaza obligatia autoritatii publice, a carei realizare depinde exclusiv de vointa statului.
Inainte de a demara o procedura pentru atribuirea unui contract de achizitie publica, autoritatea contractanta trebuie sa fie in masura sa identifice oportunitatile de finantare pentru indeplinirea in bune conditii a respectivului contract, oportunitati traduse prin certitudinea existentei, la momentul contractului, a sumelor necesare pentru executarea obligatiilor de plata asumate prin contract.
Potrivit art.94 din HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii "Indiferent de momentul initierii procedurii de atribuire, autoritatea contractanta are obligatia de a verifica, inainte de incheierea contractului, respectarea dispozitiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intra sub incidenta legislatiei privind finantele publice."
In plus, prevederile Ordinului Ministerului Finantelor Publice 1792/200 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale arata ca "Ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli intr-o perioada in care se stie ca bunul, lucrarea sau serviciul nu va putea fi executat, receptionat si platit pana la data de 31 decembrie a exercitiului bugetar curent, respectiv ultima zi de plata prevazuta in Programul calendaristic pentru derularea principalelor operatiuni de incheiere a exercitiului bugetar, cu exceptia actiunilor multianuale.
In situatia in care, din motive obiective, angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi platite pana la finele anului, acestea se vor plati din creditele bugetare ale exercitiului bugetar urmator."
Din interpretarea acestor texte reiese faptul ca toate actele prin care statul sau unitatile administrativ-teritoriale contracteaza o datorie fata de tertii creditori sunt precedate de angajamente bugetare, adica de rezervarea creditelor necesare platii angajamentelor legale.
Astfel, asumarea calitatii de beneficiar, cu toate efectele legale subsecvente, genereaza un raport juridic in temeiul caruia societatea creditoare dobandeste legitimitatea de a pretinde realizarea prestatiei de plata a pretului lucrarilor, iar neexecutarea acestei obligatii da dreptul creditorului de a recurge la mijloacele procedurale de coercitie puse la dispozitie de legiuitor.
Fata de cele expuse mai sus, instanta a constatat ca, in temeiul prevederilor art.2 alin.1) din OUG nr.119/2007privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte intre profesionisti, in speta, creditoarea este titulara unei creante certe, lichide si exigibile in cuantum de 30.603 lei contravaloare lucrari plus penalitati de intarziere de 0,01 %, conform art.11.2 din Contractul de prestari servicii.

TRIBUNALUL VALCEA - SECTIA A II A CIVILA,SENTINTA Nr. 3553/2012 DIN 10 octombrie 2012
    
Prin cererea inregistrata la data de 22.06.2012 creditoarea S.C. V Pe S.R.L. a solicitat emiterea ordonantei de plata impotriva debitoarei COMUNEI P pentru suma de 30.603 lei reprezentand debit restant conform facturii fiscale nr. /07.02.2012, pentru penalitatile de intarziere stabilite in Contractul nr./17.01.2012 incheiat intre parti, in procent de 0,01% pentru fiecare zi de intarziere si pentru dobanda legala aferenta sumei restante.
In motivarea cererii creditoarea a aratat ca a incheiat cu Primaria Comunei P Contractul de prestari servicii nr./17.01.2012 ce a avut ca obiect prestarea de servicii constand in "elaborare proiect tehnic, detalii de executie, documentatii necesare pentru obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor aferente obiectivului de investitie <<Infiintare centru de informare turistica, infiintare si amenajare de trasee turistice si tematice, elaborarea de materiale promotionale in comuna Popesti, judetul Valcea>>".
Creditoarea, in calitate de prestator, a executat documentatia conform contractului, urmand ca plata pentru serviciul prestat, in cuantum total de 48.603,04 lei sa fie achitat de catre achizitor la data de 16.02.2012.
Contractul incheiat intre parti a avut ca temei OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
Prin factura fiscala emisa la 07.02.2012 creditoarea a facturat serviciile prestate in cuantum de 48.603 lei, din care debitoarea a achitat doar 18.000 lei, ramanand un debit restant de 30.603 lei, ramas si in prezent nedecontat.
Creditoarea a apreciat ca aceasta suma reprezinta o creanta certa, lichida si exigibila impotriva debitoarei, fiind astfel indeplinite conditiile OUG nr. 119/2007.
In drept, s-au invocat dispozitiile OUG nr. 119/2007, art. 1166 Cod civil.
Debitoarea Comuna P a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii creditoarei.
Fara a contesta realitatea sumei datorate creditoarei, a invederat ca documentatia intocmita de creditoare in temeiul contractului incheiat priveste un proiect finantat din fonduri europene, iar suma restanta urmeaza a fi platita creditoarei la momentul in care autoritatea competenta (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) va vira sumele necesare, procedura de implementare a proiectului si de decontare a banilor fiind insa greoaie.
A solicitat respingerea capatului de cerere privind penalitatile, avand in vedere ca in speta este vorba de un contract administrativ, incheiat cu o institutie publica, iar plata penalitatilor nu este permisa de lege.
Analizand actele dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Intre parti s-a incheiat  Contractul de prestari servicii /17.01.2012 prin care creditoarea s-a angajat sa execute documentatiile necesare pentru amenajarea traseelor turistice si tematice in Comuna P, lucrari executate conform actelor depuse (factura fiscala 0008/07.02.2012, Proces-verbal de predare -primire  din 07.02.2012, buget detaliat), acte insusite prin semnatura si aplicarea stampilei de catre debitoare.
Debitoare, prin intampinare, nu contesta existenta creantei si nici cuantumul ei, apararile fiind formulate raportat la faptul ca suma restanta urmeaza a fi platita creditoarei la momentul in care autoritatea competenta (Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit) va vira sumele necesare, procedura de implementare a proiectului si de decontare a banilor fiind insa greoaie, precum si la imprejurarea ca avand in vedere ca in speta este vorba de un contract administrativ, incheiat cu o institutie publica, plata penalitatilor nu este permisa de lege.
Fata de apararile debitoarei, instanta a constatat urmatoarele:
Formularea pretentiilor privind plata penalitatilor reprezinta o valorificare a clauzei penale  inserata in contractului de achizitie publica, contract incheiat potrivit dispozitiilor OUG 34/2006, act prin care  acest contract este definit ca un contract comercial(art.3 lit.f), in care partile au pozitii juridice egale.
In aceste conditii, intarzierea executarii obligatiei de plata  rezulta dintr-un contract comercial ce poate genera penalitati de intarziere, inlaturarea acestora lipsind creditorul obligatiei de executat de un instrument de reparare a daunei provocate.
In plus, debitoarea fiind o institutie publica are datoria, ca reprezentanta a statului, de a veghea la respectarea principiului legalitatii si de a executa de bunavoie si in cel mai scurt timp obligatiile asumate in numele si pe seama unitatii administrativ-teritoriale pe care o reprezinta, fara a beneficia de privilegii fata de alte subiecte de drept.
Referitor la conditionarea efectuarii platilor in functie de alocarea de fonduri de la Consiliul Judetean aceasta apare ca o incalcare a dreptului de creanta ce reprezinta echivalentul contractual al prestatiei creditoarei ce se subscrie notiunii de "bun" in sensul art.1 din Protocolul nr.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Aceasta conditionare reprezinta in fapt o conditie pur potestativa ce afecteaza obligatia autoritatii publice, a carei realizare depinde exclusiv de vointa statului.
Inainte de a demara o procedura pentru atribuirea unui contract de achizitie publica, autoritatea contractanta trebuie sa fie in masura sa identifice oportunitatile de finantare pentru indeplinirea in bune conditii a respectivului contract, oportunitati traduse prin certitudinea existentei, la momentul contractului, a sumelor necesare pentru executarea obligatiilor de plata asumate prin contract.
Potrivit art.94 din HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii "Indiferent de momentul initierii procedurii de atribuire, autoritatea contractanta are obligatia de a verifica, inainte de incheierea contractului, respectarea dispozitiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intra sub incidenta legislatiei privind finantele publice."
In plus, prevederile Ordinului Ministerului Finantelor Publice 1792/200 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale arata ca "Ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli intr-o perioada in care se stie ca bunul, lucrarea sau serviciul nu va putea fi executat, receptionat si platit pana la data de 31 decembrie a exercitiului bugetar curent, respectiv ultima zi de plata prevazuta in Programul calendaristic pentru derularea principalelor operatiuni de incheiere a exercitiului bugetar, cu exceptia actiunilor multianuale.
In situatia in care, din motive obiective, angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi platite pana la finele anului, acestea se vor plati din creditele bugetare ale exercitiului bugetar urmator."
Din interpretarea acestor texte reiese faptul ca toate actele prin care statul sau unitatile administrativ-teritoriale contracteaza o datorie fata de tertii creditori sunt precedate de angajamente bugetare, adica de rezervarea creditelor necesare platii angajamentelor legale.
Astfel, asumarea calitatii de beneficiar, cu toate efectele legale subsecvente, genereaza un raport juridic in temeiul caruia societatea creditoare dobandeste legitimitatea de a pretinde realizarea prestatiei de plata a pretului lucrarilor, iar neexecutarea acestei obligatii da dreptul creditorului de a recurge la mijloacele procedurale de coercitie puse la dispozitie de legiuitor.
Fata de cele expuse mai sus, instanta a constatat ca, in temeiul prevederilor art.2 alin.1) din OUG nr.119/2007privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte intre profesionisti, in speta, creditoarea este titulara unei creante certe, lichide si exigibile in cuantum de 30.603 lei contravaloare lucrari plus penalitati de intarziere de 0,01 %, conform art.11.2 din Contractul de prestari servicii.