Apel. Caracterul supletiv al prevederilor art.1082 Cod civil in raport cu clauzele conventiei partilor. Valabilitatea clauzei penale.

     Apel. Caracterul supletiv al prevederilor art.1082 Cod civil in raport cu clauzele conventiei partilor. Valabilitatea clauzei penale.
     
     - art.1082 Cod civil;
     
     Prevederile art.1082 Cod civil au caracter supletiv in sensul ca pot deveni aplicabile numai in masura in care partile nu stabilesc altfel in actele juridice pe care le incheie. In aceasta din urma ipoteza nu se poate spune ca o eventuala clauza penala ar fi nula absolut pentru motivul ca, in raport cu prevederile legale mentionate, ar fi prohibita de lege sau ar avea o cauza interzisa de lege.
     
     (Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala; Decizia comerciala nr.423 din 05.11.2009)
     
     Prin cererea formulata la data de 23.03.2009 la Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, reclamanta SC E A B A R SRL a chemat in judecata parata S C A R SA, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea dispozitiilor art.27 din contractul de mandat nr.12813 incheiat de parti la 21.11.2007, cu cheltuieli de judecata.
     Prin sentinta comerciala nr.8525 pronuntata la 01.06.2009 in dosarul nr.11680/3/2009 Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala a respins exceptia necompetentei materiale si a inadmisibilitatii invocate de parata si a respins actiunea formulata de reclamanta, ca neintemeiata.
     Pentru a pronunta aceasta sentinta comerciala tribunalul a retinut in ceea ce priveste exceptia necompetentei materiale ca cerere de constatare a nulitatii art.27 din contractul partilor nu are efecte patrimoniale directe, iar cele indirecte nu pot fi cuantificate la data sesizarii instantei, ci doar la data la care se produce evenimentul asigurat sau ulterior, cand se stabilesc despagubirile datorate asiguratului. Cum nu se poate stabili valoarea patrimoniala a actiunii competenta de solutionare a cauzei apartine tribunalului, instanta de drept comun pentru solutionarea litigiilor patrimoniale.
     Cat priveste inadmisibilitatea cererii este de observat ca motivele de nulitate la care face referire parata nu au fost invocate de reclamanta si, deci, nu se pune problema analizarii lor, iar pe de alta parte motivele de nulitate nu sunt limitativ prevazute de acte normative, astfel ca cererea este admisibila.
     Pe fondul litigiului, dispozitiile din codul civil invocate de reclamanta sunt dispozitive astfel ca derogarea de la acestea nu are drept consecinta nulitate prevederilor contractuale in discutie.
     Pe de alta parte dispozitia contractuala are menirea de a  ocroti parata impotriva conduite eventual ilicite a reclamantei care se poate manifesta prin incheierea contractului de asigurare dupa producerea evenimentului asigurat. Reclamanta a acceptat aceste prevederi contractuale. Mai mult, cererea pleaca de la premisa ca reclamantei sa-i fie permis sa depuna borderourile cu intarziere, contrar obligatiilor contractuale.
     In fine, parata este obligata sa faca o previziune a veniturilor si posibilelor despagubiri pe care trebuie sa le plateasca, sa determine expunerea financiara proprie, iar art.27 o protejeaza intr-o anumita masura impotriva riscului ca previziunile sale sa fie gresite in sens negativ.
     Impotriva acestei sentinte comerciale reclamanta SC E A B A R SRL a declarat apel, timbrat si in termen legal, solicitand schimbarea in tot a hotararii atacate in sensul admiterii actiunii formulate.
     In motivarea apelului s-a aratat, in esenta, mai intai ca tribunalul a retinut in mod gresit ca dispozitiile art.1082 C.civ. au caracter supletiv. Debitorul poate fi obligat doar daca se cuvine la plata de daune - interese, dar nu si in situatia in care nu a provocat un prejudiciu creditorului, caz in care actiunea trebuie respinsa ca fiind lipsita de interes.
     Clauza cuprinsa in art.27 din contractul partilor constituie o clauza penala si este nula absolut, fiind interzisa de dispozitiile dreptului comun si bazata pe o cauza prohibita de lege. Pentru ca un debitor sa datoreze daune - interese se cere intrunita si conditia rezultand din art.1082 C.civ., ca neexecutarea sau intarzierea in executare sa pricinuiasca un prejudiciu creditorului.
     In mecanismul generat in contractul de mandat, nedepunerea / depunerea cu intarziere a borderoului, a documentelor de asigurare si a chitantelor nu este de natura sa genereze un prejudiciu societatii de asigurare. Obligatia de plata a indemnizatiei de asigurare de catre asigurator subzista indiferent de indeplinirea sau nu de catre broker a obligatiilor art.8 lit."e" si "f" din conventie. Asa fiind, despagubirea nu reprezinta un prejudiciu pentru asigurator, ci executarea fireasca a obligatiilor asumate fata de asiguratii sai. Pentru a dovedi viabilitatea clauzei parata trebuie sa faca dovada inregistrarii unui prejudiciu ca urmare a nerespectarii de catre societatea noastra a dispozitiilor art.8 lit."e" si "f". Despagubirea nu reprezinta un prejudiciu si se achita de catre asigurator ca urmare a incheierii politei de asigurare prin intermediul brokerului si a survenirii riscului asigurat, iar nu datorita nerespectarii de catre mandatar a dispozitiilor art.8 lit."e" si "f".
     Tribunalul a retinut in mod gresit ca dispozitia din art.27 a contractului are menirea de a ocroti reclamanta impotriva conduitei eventual ilicite a paratei. Or, a admite astfel de justificare echivaleaza cu a prezuma reaua credinta a brokerilor de asigurare in executarea obligatiilor contractuale, ceea ce creeaza o inechitate evidenta intre brokerul de buna credinta si cel ce  savarseste fraude, si unul si celalalt fiind obligati, in opinia tribunalului, sa plateasca despagubirea asiguratorului. Oricum, frauda trebuie dovedita in instanta iar nu prezumata.
     Intimata - parata SC A R SA a formulat intampinare solicitand respingerea apelului ca nefondat.
     Actiunea in anulare nu mai poate fi introdusa dupa ce partea indreptatita a confirmat ca fiind valabil actul lovit de nulitate relativa. Confirmarea, ratificarea sau executarea voluntara tine loc de renuntare in privinta mijloacelor si exceptiilor ce puteau fi opuse acestui act, iar in cauza apelanta - reclamanta a achitat anterior introducerii actiunii, despagubirile platite de SC A R SA in dosare de daune in conditiile art.27 din contract.
     Clauza prevazuta de art.27 constituie o clauza penala, reclamanta a fost de acord cu introducerea acesteia in contract si are ca scop protejarea paratei de conduita eventual ilicita a reclamantei.
     Prin decizia 677/02.09.2009 Comisia de supraveghere a asigurarilor a sanctionat reclamanta cu interzicerea temporara a activitatii datorita neregulilor constatate in urma unui control, incluzand incasarea primelor de asigurare si nedecontarea acestora.
     Fata de acestea, analizand actele dosarului Curtea constata ca apelul este nefondat, avand in vedere urmatoarele considerente:
     Tribunalul a retinut in mod corect, in considerentele sentintei apelate, ca prevederile art.1082 C.civ. au caracter dispozitiv, in sensul de caracter supletiv, in intelesul ca prevederile respective se aplica in masura in care partile nu stabilesc altfel in actele juridice pe care le incheie, context in care intelesul poate fi si acela de facultativ. Prin urmare, in cuprinsul clauzelor din conventia incheiata partile pot prelua prescriptiile art.108 C.civ. sau, dimpotriva, sa nu se raporteze la aceste prescriptii stabilind un continut distinct, diferit de acestea. Sustinerile apelantei referitoare la incidenta platii de daune - interese doar sub conditia provocarii unui prejudiciu creditorului, pot viza doar ipoteza in care clauza 27 nu ar fi putut capata si un alt continut decat cel prescris prin dispozitiile art.1082 C.civ.
     Cum insa dispozitiile mentionate au caracter supletiv, iar la incheierea contractului de mandat 12813/21.11.2007 partile si-au manifestat posibilitatea legala de a deroga de la acestea in cazul clauzei din art.27 nu se poate retine ca aceasta din urma clauza ar fi nula absolut, fiind interzisa prin dispozitiile dreptului comun sau cel putin apelantul nu a fost in masura sa indice in mod valabil o asemenea dispozitie prohibitiva.
     Aceasta cu atat mai mult cu cat clauza din art.27 are natura unei clauze penale, o astfel de clauza nefiind insa, in principiu, prohibita de lege.
     Clauza cu privire la care s-a solicitat constatarea nulitatii nu are nici o cauza interzisa de lege. Prin art.27 din contract nu s-a urmarit ca scop, prezumarea relei - credinte a brokerilor ci prevenirea eventualei conduite ilicite a acestora pentru ocrotirea asiguratorului mandant, context in care nu se justifica nici sustinerile apelantei referitoare la crearea unei inechitati intre brokerul de buna - credinta si cel de rea - credinta sau la prezumarea fraudei. Dat fiind ca in raport cu contractul de mandat brokerul efectueaza operatiunile privind asigurarile in numele si pentru asiguratorul mandant, acesta din urma are, indiscutabil, dreptul de a-i fi trimise, in termen util, asigurarile incheiate, documentele, primele de asigurare platite. Potrivit art.1541 C.civ. mandatarul  este dator, oricand i se cere sa dea seama mandantului de lucrarile sale si de a-i remite tot ceea ce a primit in puterea mandatarului. De asemenea, conform art.1539 si art.1540 C.civ. mandatarul este raspunzator de daune - interese ce ar putea deriva din modul necorespunzator de indeplinire a mandatarului (de dol si de culpa comuna in executarea mandatului).
     Despagubirea platita de asigurator constituie elementul de cuantificare al penalitatii (daunelor - interese) prevazute de art.27 din contractul de mandat incheiat de parti. Asiguratorul nu ii poate opune asiguratului, pentru a nu ii mai plati acestuia despagubirea, eventuala incorectitudine a brokerului mandatar la incheierea contractului de asigurare. Intre mandatarul asigurator si brokerul mandatar, insa, nepredarea contractelor, a primelor de asigurare etc. in termenul convenit pune asiguratorul in ipoteza prevazuta in art.27, de a plati o despagubire in baza unui contract pe care nu si l-a insusit efectiv si cu privire la care practic, de fapt, brokerul, a operat in nume propriu, abatandu-se de la obligatiile contractuale asumate.
     O astfel de situatie implica, evident, prejudicierea asiguratorului mandant si din moment ce culpa revine doar brokerului, intr-o astfel de situatie acestuia din urma ii revine obligatia de despagubire fata de asigurator.
     Avand in vedere considerentele aratate, cu mentiunea neretinerii incidentei prevederilor art.1167 alin.2 C.civ. in speta, Curtea, in baza art.296 C.pr.civ., a respins apelul, ca nefondat.

2