Partaj succesoral; compunerea masei succesorale; criterii de atribuire.

Asupra recursului civil de fata:
  Prin sentinta civila nr.12408 din 03.12.2009 pronuntata de catre Judecatoria Iasi in dosarul nr. 24836/245/2007 s-au dispus urmatoarele:
Admite in parte cererea formulata de reclamantele I. GH. V. s.a. in contradictoriu cu paratii S.A. s.a.
Constata deschisa mostenirea ramasa de pe urma defunctilor T. Gh. decedat la data de 1.02.1972 , fost cu ultim domiciliu in sat Voinesti, comuna Voinesti, jud. Iasi, T. C. decedata la data de 5.10.2000, fosta cu ultim domiciliu in sat Voinesti, comuna Voinesti, jud. Iasi.
Constata ca de pe urma defunctilor a ramas ca masa succesorala alcatuita din :
- casa de locuit situata in sat Voinesti com. Voinesti, jud. Iasi cu o valoare de circulatie de 2617,67 lei.
- suprafata de 7200 mp situata in intravilanul si extravilanul satului Voinesti, com Voinesti, jud Iasi conform titlului de proprietate nr. 169629/19894 eliberat de Comisia judeteana de fond funciar Iasi, teren cu o valoare de circulatie de 22648 lei(17816 lei pentru suprafata de 2400 mp situata in intravilan si 4832 lei pentru suprafata de 4800 mp situata in extravilan.)
Constata ca masa succesorala este grevata de un pasiv in suma de 3500 lei reprezentand cheltuieli ocazionate de inmormantarea si praznicele efectuate pentru defuncta T. C..
Constata ca au calitatea de mostenitori:
- I. GH. V. , in calitate de descendent de gradul I (fiica) avand o cota de1/5 din mostenire.
 - C. GH. E., in calitate de descendent de gradul I (fiica) avand o cota de1/5 din mostenire.
- S. GH. A. , in calitate de descendent de gradul I (fiica) avand o cota de1/5 din mostenire.
- T. M., T. GH. P., H. Gh. M., T. Gh. I. si T. GH. P.( sotie supravietuitoare si fii si fiicele lui T. Gh., decedat in anul 2006, fiul defunctilor) toti avand o cota de 1/5 din mostenire.
- T. E., T. V. G., T. V.P.,T. V. M., T. V. E., T. V.A., T. V. V., T. V. D., T. V. D., T. V. M.(sotia, fiii si fiicele lui T. V. decedat in anul 2003, fiul defunctilor) toti avand o cota de 1/5 din mostenire.
Dispune iesirea din indiviziune, in modalitatea partajului in natura astfel:
Atribuie reclamantei I. Gh. V. suprafata de 1600 mp teren situat in extravilanul com. Voinesti, tarlaua T75, P.A1187/1/1(lotul A din raportul de expertiza intocmit de expert M. I.)
Atribuie reclamantei C. Gh. E., suprafata de 1600 mp teren situata in extravilanul com. Voinesti, T75, P.A1187/1/2(lotul B din raportul de expertiza intocmit de expert M. I.)
Atribuie paratei S. Gh. A. suprafata de1200 mp teren, situata in intravilanul comunei Voinesti, T.48, PA1360/1, delimitat de punctele 1,2,10,11,12,9,1 din raportul de expertiza intocmit de expert M. I.
Atribuie mostenitorilor defunctului T. Gh. Gh.
- casa de locuit situata in sat Voinesti, com. Voinesti
- suprafata de 1600 mp teren situata in extravilanul comunei Voinesti, T75, P A1187/1/3/ lotul c din raportul de expertiza intocmit de M. I.
Atribuie mostenitorilor defunctului T. Gh. V., suprafata de 1200 mp teren situata in intravilan sat Voinesti, com. Voinesti, T48, P P1360 delimitata de punctele 8,12,13, 6,7,8 din raportul de expertiza intocmit de expert M. I.
Obliga parata S. A. sa plateasca reclamantei I. V. , suma de 4142,57 lei reprezentand sulta si suma de 408,3 lei catre mostenitorii lui T. Gh. cu titlu de sulta.
Obliga paratii T. E., T. V. Gh., T. V. P., T. V. M., T. V. E. , T. V. A., T. V. V., T. V. D., T. V. D. si T. V. M. la plata catre reclamanta C. E. a sumei de 4142,57 lei reprezentand sulta si a sumei de 408,3 lei catre mostenitorii lui T. G., cu titlu de sulta.
Obliga mostenitorii lui T. Gh. la plata catre reclamante a sumei de 700 lei reprezentand pasiv succesoral.
Compenseaza in parte cheltuielile de judecata si obliga paratii la plata catre reclamante a sumei de 283 lei cu titlu de cheltuieli de judecata".
Pentru a se pronunta in acest sens prima instanta a retinut ca:
"De pe urma defunctilor T. Gh. decedat la data de 1.02.1972 si T. C. decedata la data de 5.10.2000 a ramas ca masa succesorala suprafata de teren de 7200 mp, situata in intravilanul com. Voinesti , conform titlului de proprietate nr. 169629 emis la data de 11.05.1994 si o casa de locuit.
Au calitate de mostenitori ai acestora, reclamantele I. V. si C. E. in calitate de descendenti de gradul I, (fiicele defunctilor), paratele S. A. in calitate de fiica, T. M., T. P., H. M., T. I. si T. L.(in calitate de sotie supravietuitoare si fiicele defunctului T. Gh., decedat la data de 21.09.2006, fiu al defunctilor T. C. si T. Gh. ), T. E., T. V.Gh., T. V.P., G. M. , M. V.E., T. V. A,, T. V. V., T. V. D., T. V. D., T. V. M. (in calitate de sotie supravietuitoare, fii si fiice ale defunctului T. V., decedat in anul 2003, fiu al defunctilor T. C. si T. Gh.).
Mostenitorilor le revine cate o cota de1/5 din mostenire, corespunzator celor cinci tulpini pe care se face impartirea.
Desi prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat si partajarea terenului in suprafata de 3600 mp instanta, fata de imprejurarea ca nu s-a facut dovada ca acest teren face parte din masa de impartit, urmeaza a respinge cererea, (conform titlului de proprietate nr. 171452/2004, terenul a fost reconstituit defunctului T. Gh.).
Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta ca masa succesorala este grevata de un pasiv de 3500 lei reprezentand cheltuieli ocazionate de inmormantarea si praznicele efectuate pentru defuncta T. C. Aceste cheltuieli au fost suportate de reclamanta I. V., imprejurarea ce rezulta tot din declaratiile martorilor audiati.
Fata de dispozitiile art. 728 Cod civil, conform carora nimeni nu este obligat sa ramana in indiviziune, un coerede putand cere oricand imparteala, instanta apreciaza intemeiata in parte cererea formulata.
La efectuarea impartelii urmeaza a fi avute in vedere valorile reale de circulatie pentru imobile asa cum au fost ele stabilite pe baza de expertize, 2617,67 lei pentru casa de locuit si 22648 lei pentru teren.
Conform dispozitiilor art. 736, 741 Cod civil si ale art. 6735 Cod procedura civila, instanta va dispune iesirea din indiviziune in modalitatea partajului in natura, atribuind partilor loturi, conform lotizarilor facute de expert, cu completarea cotelor parti retinute prin plata unor sulte.
Urmeaza ca din sultele datorate, sa fie scazute si sumele retinute cu titlu de pasiv (cate 700 lei pentru fiecare tulpina de mostenitori).
 La formarea si atribuirea loturilor s-au avut in vedere modalitatea in care partile au folosit bunurile si pana in prezent, precum si optiunea partilor exprimata prin concluziile puse pe fondul cauzei".

 Impotriva acestei sentinte au declarat recurs in termen legal paratele T. M., T. Ghe.L., T. Ghe. P., T. Ghe. E. si H. ( fosta T) Ghe. M. critcand-o pentru nelegalitate si netemeinicie. Au criticat recurentele in primul rand faptul ca prima instanta in mod gresit a respins cererea reconventionala in sensul ca nu a exclus din masa succesorala casa de locuit situata in com.Voinesti, jud Iasi.Sustin recurentele ca aceasta se afla inclusa in titlul de proprietate nr.171452/2004 emis pe numele sotului, respectiv T. Ghe.G. si nu in titlul eliberat pe numele lui T. C. nr.169629 din 11.05.1994.Mai critica recurentele si faptul ca prima instanta nu le-a atribuit in natura suprafata de 4800 mp teren inclusa in titlul de proprietate nr.169629/1994.Mai critica recurentele si faptul ca prima instanta in mod gresit a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune in ceea ce priveste cheltuielile de inmormantare solicitate de reclamante pentru inmormantarea lui T. C. desi era implinit termenul general de prescriptie de 3 ani.Mai mult, sustin recurentele ca desi prevederile art.1191 Cod civil reclama dovada acestora cu inscrisuri, reclamantele nu au depus in nici un moment inscrisuri cu privire la presupusele cheltuieli, inscrisuri din care sa rezulte fara posibilitate de tagada imprejurarea ca au fost singurele persoane care au contribuit intr-adevar la aceste cheltuieli sau ca le-au realizat in concret.
In drept au invocat art.304 indice 1 Cod procedura civila. Recurs a formulat si parata S. A. ( fosta T.) criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie pentru urmatoarele motive:
- solicita atribuirea in natura a suprafetei de 1200 mp teren situat in intravilanu comunei Voinesti, T 48, p 1360/1 pentru care detine titlu de proprietate 171077/2000
- considera recurenta ca prima instanta in mod gresit a obligat-o la plata sultei de 4142,57 lei catre I V., deoarece suprafata de teren a fost supraevaluata de vreme ce nu are cale de acces fiind o prelungire a proprietatii initiale. - mai critica recurenta si faptul ca instanta a solutionat in mod gresit exceptia prescriptiei dreptului la actiune in ceea ce priveste cheltuielile de inmormantare solicitate de reclamante pentru inmormantarea lui T. C. In drept au invocat art.304 indice 1 Cod procedura civila.
  Intimatele au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea recursurilor ca fiind neintemeiate.
 In recurs nu au fost administrate probe noi. Analizand actele si lucrarile dosarului, sub aspectul motivelor de recurs invocate si al dispozitiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constata ca recursurile sunt intemeiate motivat de considerentele ce succed:
In ambele recursuri se critica modalitatea in care prima instanta a solutionat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune in ceea ce priveste cheltuielile de inmormantare solicitate de reclamante.
Prin incheierea din data de 15.03.2008 prima instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune avand in vedere natura imprescriptibila a actiunii de partaj, in cadrul careia se stabileste activul si pasivul succesiunii, dreptul de creanta reprezentand pasivul succesoral.
Patrimoniul care se transmite prin succesiune mostenitorilor legali sau testamentari, fiind o universalitate cuprinde nu numai drepturile, ci si obligatiile defunctului, transmisiunea vizand, asadar, atat activul, cat si pasivul succesoral.
  Astfel, in alcatuirea activului succesoral intra drepturile reale principale sau accesorii (proprietate, uzufruct, uz, abitatie, superficie, servitute, dreptul real de folosinta, ipoteca si gajul), drepturi de creanta sau drepturi patrimoniale rezultand din creatie intelectuala, in timp ce pasivul succesoral cuprinde datoriile si sarcinile mostenirii.
  Datoriile succesiunii reprezinta acele obligatii patrimoniale ale defunctului care, indiferent de izvorul lor (contractual, legal, delictual etc.), exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii, altfel spus "obligatii care il tineau pe defunct la data decesului" si in care, desigur, nu intra acele obligatii care, nefiind transmisibile, se sting prin moartea celui caruia ii incumbau (cum ar fi cele contractate intuitu personae).
  Spre deosebire de acestea, sarcinile mostenirii sunt acele obligatii care, fara a fi existat in patrimoniul celui ce lasa mostenirea, se nasc dupa deschiderea succesiunii, dar care decurg tot din faptul decesului lui de cujus.
  Sarcinile mostenirii includ si cheltuielile legate de inmormantarea defunctului, atat cele de inmormantare propriu-zisa, cat si cele ce tin de respectarea traditiilor religioase (slujbe religioase, parastase pentru pomenirea memoriei autorului) si contravaloarea unor monumente funerare, toate acestea decurgand din faptul decesului.
  Asa cum s-a aratat, datoriile si sarcinile mostenirii constituie pasivul succesoral, iar obligatia suportarii acestuia revine mostenitorilor legali si legatarilor universali si cu titlu universal, adica acelor mostenitori care dobandesc intreg patrimoniul defunctului sau o fractiune din acest patrimoniu.
  Astfel, potrivit dispozitiilor art. 774 din Codul civil "Coerezii contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii, fiecare in proportie cu ce ia".
 Art. 775 din acelasi cod prevede ca "Legatarul cu titlu universal contribuie deopotriva cu erezii in proportie cu emolumentul sau. Cel particular nu contribuie", iar art. 777 prevede ca si "coerezii platesc datoriile si sarcinile succesiunii, fiecare in proportie cu partea sa ereditara".
  De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 896 din Codul civil "Legatarul unei fractiuni de ereditate este obligat la sarcinile si datoriile succesiunii testatorului, personal, in proportie cu partea sa si ipotecar pentru tot".
 Sarcinile mostenirii, nascute dupa decesul celui care lasa mostenirea, sunt asimilate datoriilor mostenirii (art. 893 si 896 din Codul civil) si, in consecinta, ele se suporta de catre mostenitori in conditiile de mai sus.
  Cum prin mostenire se transmit nu numai drepturile celui care lasa mostenirea, ci si obligatiile si sarcinile succesiunii, in cadrul actiunii complexe de iesire din indiviziune se solutioneaza, fiind conexe, toate pretentiile reciproce dintre mostenitori, inclusiv cele legate de lichidarea pasivului.
  Imprejurarea ca lichidarea pasivului succesoral are loc concomitent cu solutionarea actiunii de iesire din indiviziune, care este imprescriptibila extinctiv, nu poate conduce la concluzia ca, pe cale de consecinta, cererea de impartire intre mostenitori a cheltuielilor de inmormantare urmeaza sa aiba acelasi caracter, caci natura celor doua tipuri de actiuni este distincta, ca urmare a caracterului diferit al drepturilor ce se urmareste a fi valorificate prin fiecare dintre ele.
  In materie patrimoniala, regula este prescriptibilitatea actiunilor in justitie, iar exceptia de la aceasta nu se poate face decat printr-o dispozitie expresa derogatorie a legii.
  Or, nici in Codul civil, nici in Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si nici in vreun alt act normativ nu exista vreo prevedere in acest sens, astfel ca, avand in vedere natura patrimoniala a dreptului, se impune concluzia ca actiunile referitoare la cheltuielile de inmormantare, ca sarcini ale mostenirii, au un caracter personal si sunt prescriptibile.
  De altfel, acelasi caracter il au numeroase actiuni si cereri care decurg din faptul juridic al decesului unei persoane si au stransa legatura cu transmiterea patrimoniului sau.
  Astfel, spre exemplu, sunt prescriptibile dreptul de a accepta mostenirea, dreptul de a cere plata legatului cu titlu particular, actiunea in anularea certificatului de mostenitor pentru vicierea consimtamantului ori necitarea tuturor mostenitorilor, actiunea vizand raportul donatiilor, actiunea pentru reductiunea liberalitatilor excesive.
  Intrucat, asa cum s-a aratat, actiunea in legatura cu cheltuielile de inmormantare si cele ocazionate de parastase si obiceiuri practicate ulterior in memoria defunctului are un caracter personal, deoarece urmareste valorificarea unui drept de creanta, ii sunt aplicabile dispozitiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958, republicat, fiind deci supusa termenului general de prescriptie de 3 ani.
  O atare actiune este prescriptibila in termenul aratat, indiferent daca pretentia se valorifica in cadrul partajului sau pe cale separata, deoarece institutia prescriptiei are in vedere natura dreptului si nu cadrul procesual in care acesta se valorifica.
 In consecinta, avand in vedre cele expuse mai sus, precum si decizia nr.6 din 19.01.2010 a ICCJ pronuntata intr-un recurs in interesul legii rezulta ca actiunile privind lichidarea pretentiilor referitoare la cheltuielile de inmormantare si respectarea traditiilor religioase, ce compun pasivul succesoral, sunt prescriptibile in termenul general de prescriptie, atat in situatiile in care sunt formulate in cadrul actiunii de iesire din indiviziune, cat si atunci cand sunt formulate pe cale separata.
Prin urmare ,avand in vedere ca data deschiderii succesiunii este 06.10.2000-data decesului defunctei T. C., iar cererea de chemare in judecata a fost formulata 05.12.2007, dreptul material la actiune in capatul de cerere privind cheltuielile de inmormantare este prescris, exceptia invocata de parati fiind intemeiata.
In ceea ce priveste critica recurentelor T. M., T. Ghe.L., T. Ghe. P., T. Ghe. E. si H. ( fosta T.) Ghe. M. privind excluderea din masa succesorala a casei de locuit din com.Voinesti, jud.Iasi, acesta este neintemeiata pentru urmatoarele motive:
Astfel, recurentele au sustinut ca aceasta casa a fost data ca si zestre de bunicii T. Gh. si C. tatalui acestora, T. Ghe.Gh., in care a locuit timp de 50 ani. Faptul ca a locuit in aceasta casa tatal acestora nu le confera un drept de proprietate asupra acesteia. Din probele administrate in cauza rezulta ca acest imobil a fost construit de catre defunctii T. Gh. si C. Recurentele nu au dovedit prin niciun mijloc de proba ca dreptul de proprietate al casei a trecut in mod valabil din patrimoniul acestora in patrimoniul tatalui lor. Existenta unei presupuse conventii sau intelegeri intre parti nu reprezinta un veritabil titlu de proprietate sau un act translativ de proprietate.
Au mai criticat recurentele si modalitatea prin care prima instanta a inteles sa partajeze suprafata de 4800 mp situata in extravilanul comunei Voinesti. Acestea au solicitat atribuirea in natura a intregului lot de 4800 mp pe considerentul ca si acesta i-a fost data tatalui lor ca si zestre si pe care au stapanit-o din anul 1950.Au sustinut ca spre a consfinti aceasta intelegere a fost incheiat si un act sub semnatura privata depus la Primaria Voinesti. Reanalizand materialul probator administrat in cauza, tribunalul constata ca cele sustinute de recurente nu sunt probate in nici un mod. Daca faptul posesiei terenului poate fi probat cu declaratiile martorilor , dreptul de proprietate nu. Mai mult simpla posesie a terenului nu poate justifica atribuirea intregii suprafete recurentelor, intrucat s-ar crea un dezechilibru intre copartajanti incalcandu-se astfel principiul echitatii ce guverneaza in materia partajului judiciar. In ceea ce priveste motivele de recurs ale recurentei S. A. si care nu vizau exceptia prescriptiei dreptului la actiune, acestea sunt neintemeiate pentru urmatoarele motive:
Suprafata de 1200 mp situata in intravilanul comunei Voinesti, in T 48, p1360/1 care i-a fost atribuita acesteia nu este identica cu cea cuprinsa in titlul de proprietate nr.171077/2000 eliberat pe numele sotului acesteia, fiind vorba de terenuri distincte. In nici un moment in cadrul acestei actiuni nu s-a pus problema valabilitatii titlului de proprietate nr.171077/2000.Tocmai datorita faptului ca aceasta recurenta mai avea teren in aceeasi tarla , pentru reintregirea proprietatii, prima instanta i-a atribuit si cei 1200 mp.
In ceea ce priveste evaluarea acestei suprafete de teren, expertul a folosit mai multe criterii obiective, pretul obtinut fiind in concordanta cu preturile practicate in zona respectiva, acesta nefiind exagerat .La evaluare expertul a folosit o serie de indicatori pozitivi, dar si negativi in functie de caracteristicile terenului.
In considerarea celor expuse mai sus, tribunalul, in conformitate cu dispozitiile art.312 Cod procedura civila a admis recursurile si a modificat in parte sentinta recurata in sensul si limitele aratate mai sus.