Incredintare minor

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de paratul P.Z.B., impotriva sentintei civile nr.8698/25.11.2009 pronuntata de Judecatoria Tg.Mures in dosar nr. 8413/320/2008.
La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei dupa care:
Mersul dezbaterilor si sustinerile pe fond ale partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta din data de 21 octombrie 2010, incheiere care face parte integranta din prezenta hotarare si cand s-a amanat pronuntarea pentru data de azi.
     
INSTANTA

Prin sentinta civila nr. 8698/ 25 noiembrie 2009 a Judecatoriei tg. Mures , pronuntata in dosarul nr. 8413/320/2008  a fost  admisa cererea formulata de reclamanta S.E.M.,  in contradictoriu cu paratul P.Z.B., a fost respinsa cererea reconventionala formulata de paratul reclamant reconventional Porkolab Zsolt- Bela in contradictoriu cu reclamanta parata reconventional  Suto Edith- Mona, ca neintemeiata ; s-a dispus incredintarea  mamei reclamante, parata- reconventional,  spre crestere si educare pe minora Porkolab Zsofia- Stefania, nascuta la data de 14.07.2001 ; s-a dispus obligarea paratului- reclamant reconventional  la plata sumei de 166,39  lei, cu titlu de obligatie de intretinere catre reclamanta parata reconventional , in favoarea minorei Porkolab Zsofia- Stefania, nascuta la data de 14.07.2001, incepand cu data pronuntarii hotararii si pana la majoratul acesteia si obligarea  paratului - reclamant reconventional la plata sumei de 1506,30 lei cheltuieli de judecata catre reclamanta- parata reconventional .
Pentru a pronunta aceasta hotarare , instanta  de fond a retinut ca din relatia de concubinaj dintre reclamanta S.E.M. si paratul P.Z.B. a rezultat minora Porkolab Zsofia Stefania, nascuta la data de 14.07.2001 . Dupa  despartirea partilor ,  in luna septembrie 2004, potrivit intelegerii acestora ,  minora a locuit 3 zile pe saptamana la mama iar 4 zile pe saptamana la tata si pentru vacante programul a fost de asemenea impartit intre cei doi parinti ; acest program a fost flexibil si ambii parinti s-au ocupat corespunzator de minora pe perioada cat aceasta era sub ingrijirea lor.
Din probele administrate in cauza a reiesit ca minora este legata afectiv atat de reclamanta cat si de parat ,  de asemeni ca ambii parinti se preocupa de cresterea si educarea minorei, participand financiar, fiecare dupa posibilitatile materiale.
A mai reiesit totodata ca  minora are conditii mai bune de locuit la parat si ca acesta are posibilitati financiare mai mari decat mama reclamanta , insa potrivit adeverintelor de venituri depuse la dosarul cauzei s-a constatat ca diferenta de venit este in medie de aproximativ trei sute de lei pe luna in favoarea paratului, diferenta pe care instanta a apreciat-o ca fiind nesemnificativa  in conditiile in care acesta mai are in intretinere inca o minora, de varsta foarte frageda de sub 1 an, a carei ingrijire necesita eforturi financiare mari.
S-a retinut ca ambii parinti se preocupa de activitatea scolara si extrascolara a minorei, dar ca tatal fiind profesor chiar la scoala unde aceasta frecventeaza cursurile, o supravegheaza mai mult si se implica mai mult decat mama reclamanta, fapt confirmat in declaratiile invatatoarelor  minorei ; instanta a cenzurat insa declaratia uneia dintre aceste martore  , privitor la   comportamentul anormal al minorei in primavara lui 2009 si la afirmatiile facute ca minora s-a prezentat la clasa in repetate randuri fara teme facute si cu lipsa caiete, cand venea de la mama, intrucat acestea nu sunt sustinute si de cea de-a doua invatatoare , care in schimba  relatat ca  de situatia scolara a minorei s-a preocupat si mama, aceasta luand legatura cu ea si participand la sedintele cu parintii din clasa I.
Instanta a mai retinut ca  , potrivit declaratiilor  a doua martore  ,  paratul a avut asupra minorei, inainte de despartirea partilor un comportament violent, respectiv a lovit-o peste fata.
Fata de acest incident si fata de constatarea pe care instanta a facut-o cu privire la atitudinea intransigenta pe care paratul a avut-o de a refuza sa-i dea mamei acceptul  in decembrie 2008, pentru plecarea cu minora in vacanta in strainatate, cu motivarea acestuia ca reclamanta promovase prezenta cerere de chemare in judecata, prejudiciind astfel pe minora,  s-a format convingerea instantei  paratul este o persoana impulsiva care nu are in vedere intotdeauna interesul minorei ; in schimba constatat ca mama reclamanta este atenta fata de nevoile minorei, si-a dat acceptul fara nici o retinere ca aceasta sa mearga in strainatate cu paratul, atunci cand acesta l-a solicitat.
Instanta a cenzurat declaratiile martorilor  referitoare la  faptul ca  tatal nu si-a dorit nasterea fiicei si cele privind comportamentul mamei in prezenta minorei, prin convietuirea cu un barbat , constatand ca paratul prin comportamentul lui ulterior a dovedit afectiune catre minora  iar la mama este firesc sa aiba o relatie cu un barbat, asa cum a existat si la parat anterior casatoriei cu actuala sotie, relatie la care a fost partasa in mod nemijlocit minora, asa cum rezulta de fotografiile depuse in dosar.
Desi minora a fost audiata in camera de consiliu si si-a exprimat dorinta de a fi incredintata tatalui, instanta  nu s-a pronuntat in sensul optiunii exprimate de minora , considerand ca varsta minorei de 7 ani este prea mica pentru ca aceasta sa nu poata fie influentata in optiunea ei de unul sau altul dintre parinti si ca sa aiba o reprezentare a ceea ce se intampla in situatia data.
In raport de varsta frageda a minorei si tinand cont de faptul ca mama s-a preocupat in permanenta de minora, cu toate ca nu a avut posibilitati financiare la fel de mari ca paratul la un moment dat, instanta a constatat ca  este in interesul superior al minorei sa fie incredintata spre crestere si educare mamei , ceea ce insa  nu-l impiedica pe tata de a se ocupa in continuare de instructia scolara a acesteia, de a o sustine in activitatea ei extrascolara si financiar , de a o implica in viata familiei sale.
Instanta  a precizat ca nu poate contesta faptul ca tatal este legat afectiv de minora si ca s-a implicat activ in viata acesteia, dar avand in vedere ca si mama a fost la fel de activa iar minora are o varsta la care are nevoie in mod neindoielnic de prezenta mamei si tinand cont si de faptul ca tatal mai are la acest moment responsabilitati si fata de copilul rezultat din casatorie, care este foarte mic si care necesita  o atentie deosebita, a ales sa incredinteze minora reclamantei .
Potrivit art. 86 Codul Familiei,  instanta de fond a  dispus  obligarea paratului la plata unei  pensiei de intretinere in favoarea minorei in suma de 166,39 lei lunar de la data pronuntarii hotararii si pana la majoratul acesteia , avand in vedere veniturile pe care paratul le obtine  ca si faptul  ca acesta mai are un minor in intretinere. .                      .
Instanta a facut aplicarea prevederilor art. 274 Cod de procedura civila. 
Impotriva acestei hotarari a declarat apel paratul  reclamant reconventional Porkolab Zsolt- Bela  , solicitand admiterea apelului , schimbarea in tot a sentintei atacate in sensul respingerii actiunii introductive formulate de reclamanta Suto Edith- Mona  , admiterea cererii reconventionale , incredintarea minorei Porkolab Zsofia Stefania spre crestere si educare  catre apelant  , obligarea paratei reconventionale la plata unei pensii de intretinere in favoare minorei , cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata .
Se sustine in motivarea apelului ca  instanta de fond a  apreciat gresit probele administrate in cauza  si astfel a pronuntat o hotarare care nu este in interesul minorei . In acest sens se arata ca s-a apreciat gresit faptul ca mama a fost la fel de active implicata in viata minorei ca si tatal , retinandu-se in mod simplist ca factor decisiv  in privinta incredintarii faptul ca minora are o varsta la care are nevoie in mod neindoielnic de prezenta mamei .
Apelantul arata ca instanta de fond nu a acordat importanta cuvenita faptului ca mama reclamanta nu are o locuinta stabila  , in schimb la domiciliul apelantului aceasta beneficiaza e o camera proprie  unde se poate juca si invata in cele mai bune conditii  . Se arata ca , in locuinta unde mama pretinde  ca locuieste  , fetita a fost constransa sa imparta camera cu alti adulti  , lucru care poate avea efecte negative asupra ei .
Se mai arata ca instanta nu a atribuit importanta cuvenita mediului in care minora urmeaza sa traiasca  - respective ca in locuinta mamei  locuiesc persoane fumatoare ( mai ales avand in vedere ca minora sufera de bronsita)  , in schimb in locuinta apelantului nu se fumeaza , iar acesta a depus eforturi constante in a o trata  pe minora , ducand-o in mod regulat la tratament la Salina Praid  si la mare .
Apelantul  sustine ca nu s-a avut in vedere faptul ca acesta , impreuna cu sotia sa  se ocupa mai mult de activitatea scolara si extrascolara a minorei  .
De asemeni , se mai arata ca in mod gresit instanta de fond a concluzionat ca ambii parinti participa financiar dupa propriile posibilitati materiale  la cresterea fetitei , intrucat inca de cand aceasta a inceput sa frecventeze gradinita cu program prelungit  , toate cheltuielile aferente au fost suportate exclusive de catre tata , acesta fiind unicul contribuitor la cheltuielile legate de excursii si alte activitati extrascolare   , la acestea adaugandu-se si drumetiile , taberele si perioadele de tratament in vederea  imbunatatirii afectiunii respiratorii de care sufera minora .
Referitor la diferenta de venituri a partilor , se arata ca  instanta  de fond a omis faptul ca , desi apelantul mai are un minor in intretinere, in fapt veniturile familiei acestuia sunt intregite cu cele ale sotiei sale  ; totodata instanta de fond a omis sa observe caracterul instabil , temporar al situatiei veniturilor mamei  , care la varsta de 30 de ani  nu a reusit sa aiba un loc de munca stabil .
In ceea ce priveste cenzurarea declaratiei martorei P.G., una dintre invatatoarele minorei , privitor la comportamentul minorei in primavara anului 2009  , nu se justifica , in conditiile in care  desi declaratia celeilalte invatatoare este  putin diferita   , reiese si din declaratia acesteia din urma ca in  acea perioada minora a avut un comportament mai dificil .  Se precizeaza ca apelantul a fost cel care a luat masurile necesare  in vederea imbunatatirii situatiei , inclusiv ducand-o pe minora la psihologul scolii .
Concluzia instantei  de fond referitoare la faptul ca apelantul ar fi o persoana impulsiva  este gresita si se bazeaza pe faptul ca  a refuzat sa-si dea acceptul  ca minora sa plece in strainatate cu minora  , insa nu s-au luat in considerare imprejurarile in care a avut loc acest refuz  , respectiv dupa initierea de catre intimata a prezentului proces  , in conditiile in care la acel moment  reclamanta intimata avea o relatie de concubinaj cu  un cetatean maghiar care locuieste la Budapesta  ; de asemeni , se arata ca anterior in doua cazuri precedente , apelantul  si-a dat acordul scris , la notariat  , permitand ca minora sa calatoreasca cu mama in strainatate ; in fine se arata ca solicitarea  reclamantei de a-si da acordul a ajuns prea tarziu  pentru ca apelantul sa-si   poata exprima acest acord in forma autentica .
Se arata ca instanta de fond a apreciat ca este firesc ca mama reclamanta  sa aiba o relatie cu un barbat  , asa cum a existat si la apelant , anterior casatoriei acestuia  , insa  situatiile nu sunt similare . Se precizeaza ca relatia apelantului cu actuala sa sotie dateaza din anul 2004  , este vorba de o relatie stabila, minora avand intotdeauna un loc privilegiat in familia apelantului   , fiind iubita la fel de mult atat de catre apelant cat si de sotia acestuia , situatie care nu s-a schimbat dupa nasterea celui de-al doilea copil al apelantului . Instanta  de fond  nu a acordat importanta cuvenita faptului ca mama reclamanta  nu a avut o relatie stabila si constanta , din contra , aceasta a schimbat foarte multi parteneri , fapt care cu certitudine reprezinta un model negativ  si are un impact negative asupra minorei , aflata  in perioada prepubertatii . 
Se arata ca , desi minora  audiata in camera de consiliu , neinfluentata de nimeni  , si-a exprimat dorinta de a fi incredintata apelantului , instanta nu a tinut cont de aceasta optiune  , desi la momentul audierii minora avea aproape 8 ani , iar cum ani la rand a fost martora diferentelor din toate punctele de vedere  ale modului de viata al celor doi parinti  , e clar ca decizia ei nu a fost  luata printr-o decizie emotiva de moment .
Referitor la argumentarea finala a instantei de incredintare a minorei, se sustine ca nu s-a tinut cont de modul diferit  in care cei doi parinti  au luat si iau parte la cresterea si educarea minorei si  nici de garantiile morale si materiale pe care ci doi parinti le ofera  , dar cel mai grav , s-a desconsiderat total optiunea minorei . Se sustine ca aceasta argumentare a instantei este o desconsiderare a activitatii apelantului  , care in mod efectiv si dovedit a contribuit  intr-o masura mai mare la crestere asi educarea  potrivita a minorei .  Se arata ca minora , intr-adevar a ajuns la o varsta la care are mai mare nevoie de un model de mama constant si echilibrat  in viata , insa acest model este sotia apelantului  ,cu care are de altfel o legatura de afectiune puternica  . Mama reclamanta  in schimb  nu ofera garantii morale  , prin modul ei de viata promiscuu , haotic si parazitar  , astfel incat incredintarea minorei catre aceasta ar fi o greseala fatala pentru evolutia psihologica si fizica a acesteia .
In fine , se arata ca motivul real de promovare al actiunii nu il reprezinta dorinta mamei de a  obtine incredintarea minorei , in conditiile in care  a fost de acord cu impartirea timpului de crestere a fetitei  si cu faptul ca apelantul aproape in exclusivitate  contribuia la eforturile financiare legate de cresterea minorei , ci in fapt este vorba de o razbunare a acesteia , la momentul aflarii faptului ca apelantul va mai avea un copil .
In drept au fost invocate prevederile art. 282 si urm. Cod de procedura civila .
Prin intampinare , intimata a invocat exceptia tardivitatii apelului  iar pe fond a  solicitat respingerea apelului , cu obligarea apelantului la cheltuieli de judecata .
Cu privire la exceptia invocata se arata ca sentinta atacata a fost comunicata paratului reclamant reconventional la data de 26.02.2010  , iar potrivit stampilei cu data postei  reiese ca apelul a fost depus  la data de 15.03.2010  , prin urmare la o zi dupa expirarea termenului de apel .
Referitor la fondul cauzei se arata in primul rand ca  s-a dovedit de catre intimata in fata instantei de apel ca  are  o locuinta stabila : dupa destramarea relatiei cu apelantul a locuit la parintii ei , si pe toata durata perioadei in care a locuit la acestia a asigurat minorei  conditii bune de locuit , intr-un apartament de doua camere , din care una era amenajata pentru minor si mama  , minora avand amenajat un spatiu propriu de studio  , mama ajutand-o la lectii .  Totodata se sustine ca prezenta bunicilor materni a fost in permanenta un lucru pozitiv in viata minorei . Intimata arata ca din luna 2009 a �imprumutat spre folosinta" un apartament  compus din doua camere , unde minora are amenajat propriul spatiu , unde are toata intimitatea necesara si cele mai bune conditii  pentru invatatura si joaca .
Referitor la mediul in care minora traieste , se arata ca parintii  intimatei nu sunt fumatori , iar aceasta fumeaza doar ocazional si niciodata in prezenta minorei .  De asemeni , se mai precizeaza ca  intr-adevar apelantul a dus-o pe minora la Salina Praid  , insa in conditiile in care acesta la randul sau sufera de bronsita si prin urmare si-a tratat si propria boala , astfel incat nu era necesar ca si mama intimata s-o duca pe minora la salina , in schimba  mergand in vacanta in alte locuri de odihna .
Intimata  nu contesta ca apelantul si sotia acestuia se preocupa de activitatea scolara si extrascolara  a minorei , insa asa cum a reiesit din probele administrate, la randul ei a participat la  sedintele cu parintii  , la serbarile scolare , de asemeni  a aratat ca o duce pe minora la cursuri de actorie la Fundatia Talentum, la cursuri de echitatie la Clubul de echitatie Scorillo  , astfel incat este evident ca ambii parinti s-au ocupat de minora , semnificativ fiind insa interesul minorei  , sens in care se arata ca aceasta s-a plans ca nu mai doreste sa mearga la cursuri de dans dar trebuie sa o faca pentru ca tatal ei ii impune acest lucru .
Se sustine ca instanta de fond a retinut in mod corect ca  ambii parinti participa material  , dupa posibilitati , la crestere si educarea minorei , insa aceasta  nu inseamna numai participarea la cheltuielile legate de masa de la gradinita , donatii pentru fondul clasei , etc.  Se arata ca minora a frecventat gradinita si apoi  scoala  cu program prelungit pentru ca asa a vrut tatal , desi  intimata  ar fi avut posibilitatea de a o  scoate  pe minora la pranz ( fiind ajutata de parintii ei)  ; pe de alta parte , se arata ca  apelantul a fost cel care a cerut colegei sale , invatatoarea Palias Gyongy  sa nu primeasca bani de la intimata  atunci cand aceasta vrea sa plateasca abonamentul pentru masa de pranz . Pe toata perioada in care minora sta la mama , aceasta ii asigura  alimente de calitate si un meniu echilibrat  , de asemeni a dus-o pe fetita in excursii  , insa atunci cand s-a ivit posibilitatea de a participa in strainatate la o tabara de echitatie  , tatal apelant s-a opus .
Diferenta de venituri  dintre cei doi parinti  nu este relevanta in ceea ce priveste incredintarea minorei . Chiar daca si sotia  apelantului are un loc de munca si realizeaza venituri , aceste se impart intre cei patru membrii ai familiei ;  pe de alta parte , intimata s-a casatorit intre timp , astfel incat   pot fi luate in considerare si veniturile pe care le obtine sotul ei .  Sustinerile apelantului  referitoare la faptul ca intimata nu are un loc de munca stabil sunt apreciate ca fiind nefondate .  Intimata a precizat ca a urmat cursuri universitare , perioada in care a desfasurat activitati remunerate potrivit cu timpul efectiv de care dispunea  ,iar ulterior a fost implicata in diverse activitati legate de politica . In ceea ce priveste faptul ca a avut mai multe locuri de munca , arata ca aceasta s-a intamplat pentru ca a manifestat flexibilitate  , aspectul important fiind acela ca sa poti asigura familiei mijloacele necesare  unui trai decent
Se mai arata ca in mod corect a cenzurat instanta de fond declaratiile martorei P.G.i  , avand in vedere  ca acestea au fost  infirmate de declaratiile celeilalte invatatoare a minorei ; intimata mai precizeaza ca in acea perioada a dus minora la psiholog  , iar acesta nu a constatat tulburari comportamentale de natura celor mentionate de martora .
Intimata apreciaza ca , concluzia instantei  de fond potrivit  careia apelantul este o fire impulsiva  este corecta  si fundamentata pe probele administrate  ; totodata este corecta aprecierea ca si mama reclamanta  sa aiba o relatie cu un barbat  , relatie care de altfel s-a concretizat prin casatoria pe care intimata a incheiat-o la data de 29 mai 2010  , nefiind reale sustinerile apelantului referitoare la faptul ca mama intimata  isi schimba partenerii foarte des .
In ceea ce priveste optiunea minorei exprimata in camera de consiliu, se arata ca minora a fost audiata dupa ce a petrecut cateva zile cu tatal , si probabil a facut alegerea sub imperiul fricii  de tatal sau ; totodata   , vazand si prevederile art. 24 din Legea nr. 272/2004 , se impune a fi avuta in vedere varsta si gradul de maturitate la copilului . Sub acest aspect se mai arata ca minora a fost supusa unei evaluari psihologice  , in urma careia s-a concluzionat ca aceasta nu are capacitatea de abstractizare care sa-i permita  sa inteleaga relatiile cauzale  in situatii de viata mai complexe .
Intimata considera ca in pronuntarea hotararii , prima instanta nu a dat dovada de subiectivism  , asa cum critica apelantul  , iar afirmatiile acestuia potrivit carora modul ei de viata ar fi �promiscuu , haotic si parazitat" sunt acuzatii calomnioase grave   ,  de altfel o dovada a caracterului sau impulsive .
In ceea ce priveste motivul promovarii cererii de incredintare a  minorei , se arata ca  in opinia intimatei  se impunea ca  aceasta sa aiba un loc stabil, sa constientizeze locul unde este casa ei   ; fetita  a crescut  si incepe sa simta  nevoia de intimitate  si  de mai multa apropiere fata de mama . 
Desi programul minorei a fost stabilit astfel incat aceasta sa petreaca in mod egal timpul cu fiecare dintre parinti , in vara anului 2008 intre parinti au inceput sa apara neintelegeri  , in contextul in care  apelantul a dus-o pe minora in concediu in Grecia , fara a aduce acest lucru la cunostinta intimatei  ; de asemeni au existat discutii legate de scoala la care minora va fi inscrisa ( scoala pe care acum o frecventeaza este departe de locuinta ambilor parinti    si au fost desfiintate cursurile �step by step" ) , apelantul opunandu-se ca minora sa frecventeze o scoala mai apropiata  de casa  , de asemeni  faptul ca  apelantul a refuzat sa o consulte pe intimata atunci cand  minora urma sa mearga intr-o excursie . 
Intimata a solicitat instantei  de apel sa aiba in vedere  varsta minorei, faptul ca aceasta fiind de sex feminin  are nevoie de prezenta mamei naturale  , de faptul ca tatal si-a intemeiat o noua familie  si are un nou copil care necesita toata atentia  , faptul ca minora este singurul copil  reclamantei si ca aceasta este dispusa sa-si petreaca timpul si sa se dedice cresterii si educarii minorei ; de asemeni se arata ca  minora este foarte atasata de mama , ca intimata este o mama buna , are loc de munca si  conditii bune de locuit ; nu in ultimul rand se solicita a se avea in vedere ca apelantul nu si-a dorit copilul  , intimata asumandu-si toata responsabilitatea  , ca apelantul este o fire agresiva  si impulsiva  si ca acesta se opune ca mama sa aiba legaturi personale firesti cu minora .
La termenul de judecata din data de 17 iunie 2010  intimata  a aratat ca nu mai  intelege sa sustina exceptia tardivitatii invocata prin intampinare.
In fata instantei de apel  a fost audiata in camera de consiliu  minora P.Z.S. .
Ambele parti au formulat concluzii scrise .
Analizand  hotararea atacata in raport de efectul devolutiv al caii de atac , consacrat de art. 292 , 295 Cod de procedura civila si in raport de sustinerile apelantului si apararile formulate de intimata prin intampinare , tribunalul retine urmatoarele:  
Minora P.Z.S. s-a nascut la data de 14 iulie 2001 , din relatia de concubinaj a partilor litigante , iar dupa ce aceasta relatie a luat sfarsit , parintii s-au ocupat  in continuare impreuna de cresterea si educare fetitei . 
In prezenta cauza , fiecare dintre parinti a solicitat  incredintarea minorei ,  in conditiile in care, dupa cum a retinut si prima instanta , din probatoriul administrat a reiesit ca  ambii parinti se preocupa  si o ingrijesc corespunzator pe minora  , de asemeni si faptul ca minora este legata afectiv de ambii parinti .  
Fata de criticile aduse hotararii pronuntate  de catre  prima instanta   , care a apreciat ca se justifica incredintarea minorei spre creste si educare  mamei reclamante , tribunalul are in vedere ca , in ceea ce priveste criteriul dupa care se va calauzi instanta pentru a decide cu privire la incredintarea copilului  este interesul acestuia   , in determinarea interesului urmand a fi  avute in vedere o serie de criterii ( posibilitatile de dezvoltare fizica  , morala si intelectuala  pe care copii le pot gasi la unul dintre parinti , legaturile de afectiune  stabilite intre copii si familie  , complexul de imprejurari  privind varsta si sexul copilului  , etc )  , criterii ce nu pot fi privite decat interdependent.
S-a sustinut de catre apelant ca instanta  de fond nu a avut in vedre faptul ca mama reclamanta nu a dovedit faptul ca are o locuinta stabila, iar conditiile locative pe care aceasta le poate oferii la domiciliul parintilor ei sunt precare .  Este adevarat ca in considerentele hotararii instanta de fond a retinut ca minora are conditii mai bune de locuit  la tatal parat    , insa  din ancheta sociala efectuata de autoritatea tutelara (filele 24-25)   , a reiesit ca apartamentul in care locuia la acel moment reclamanta ( proprietate a parintilor sai ), este ingrijit corespunzator  , poseda toate utilitatile necesare  si ofera conditii corespunzatoare de locuit  , iar pe de alta parte  , desi s-a mai sustinut prin declaratia de apel ca in respectiva locuinta minora nu a beneficiat de un spatiul al ei  fiind constransa sa imparta camera cu alti adulti , tribunalul constata ca probele administrate   nu  au relevat faptul ca  , chiar in situatia in care ( dupa cum a aratat mama ) minora sta in aceeasi camera cu reclamanta , acest lucru poate avea consecinte negative asupra dezvoltarii sale .  
Chiar daca , dupa cum s-a probat ,   in locuinta paratului apelant minora beneficiaza de o camera amenajata  pentru ea  ,  tribunalul arata ca  acest criteriu , al spatiului locativ ,  trebuie  privit in ansamblul criteriilor prin prisma carora se apreciaza interesul superior al minorei .
Pe de alta parte , in cursul judecarii caii de atac , reclamanta intimata a facut dovada faptului ca   in baza unui contract de comodat  detine o locuinta  ,care , potrivit anchetei sociale ( fila 30 ) este corespunzatoare si in care mama  a amenajat o camera proprie  , mobilata si dotata potrivit nevoilor si cerintelor  minorei
Referitor la mediul in care ar urma sa traiasca minora  incredintata mamei , tribunalul retine ca desi mama reclamanta nu a negat ca fumeaza  si nu a contesta faptul ca  tatal apelant este cel care a dus-o in mod regulat pe minora pentru tratament la salina Praid ,   nu s-a dovedit in cauza ca mama fumeaza in prezenta minorei  , iar in ceea ce priveste tratamentul minorei ,  nu reiese ca mama ar fi fost dezinteresata de acest aspect ,  in mod just  aceasta   aratand ca  nu se impunea a relua  si ea acest tratament , in conditiile in care minora l-a efectuat in compania tatalui .
Referitor la preocuparea partilor pentru pregatirea scolara a minorei  ,   tribunalul considera ca in mod corect prima instanta a constatat ca ambii parinti participa la serbarile  si concursurile  scolare  si se intereseaza de situatia scolara a minorei .  Cele doua invatatoare ale fetitei , audiate in cauza  au confirmat acest lucru ; sub acest aspect instanta de fond a avut in vedere si faptul ca paratul apelant fiind cadru didactic in cadrul unitatii de invatamant la care este inscrisa fiica sa , avea posibilitatea de a se implica mai mult  in aceste activitati  ( avand in vedere si faptul ca , dupa cum a relatat martora P.G. - fila 128 dosar fond-  accesul in scoala pentru parinti  nu este permis , martora intalnindu-se cu paratul la serviciu  )    ca si faptul ca atunci cand mama lipsea de la sedintele cu parintii o contacta telefonic pe invatatoare ( declarati aceleiasi martore)  .  Desi apelantul a contestat sustinerile privitoare la faptul ca si mama participa la activitati extrascolare impreuna cu minora, tribunalul constata ca  ,   chiar martora P.G. a confirmat faptul ca mama este cea care o duce pe minora la cursurile de calarie .
S-a mai criticat   prin declaratia de apel faptul ca instanta de fond a  concluzionat ca ambii parinti participa financiar  , dupa propriile posibilitati materiale  la intretinerea fetitei .  Martorele P.G. si Gabor Lizetta ( invatatoarele minorei ) au relatat ca intr-adevar tatal a fost cel care  platea pentru masa minori si achitat bani pentru materialele scolare  , insa aceasta nu exclude  participarea reclamantei intimate la intretinerea minorei , intrucat   participarea la cresterea minorei nu se limiteaza la suportarea acestor cheltuieli  ; pe de alta parte, tribunalul are in vedere declaratia   martorei Czego Ilona ( fila 115 dosar fond ) , referitoare la faptul ca zilele de nastere ale fetitei au fost sarbatorite de mama , intr-un mod modest , intrucat aceasta nu are posibilitati  materiale mari  ca si la faptul ca  mama a dus-o pe fetita in excursii  .   Dupa cum a  aratat si prima instanta  ,tatal apelant are posibilitati financiare mai mari decat mama , insa  apelantul a interpretat gresit concluzia primei instante  ,care nu a avut in vedere o contributie egala a parintilor la suportarea cheltuielilor legate de cresterea minorei , ci in moc corect a aratat ca aceste cheltuieli au fost suportate in functie de posibilitatile materiale ale fiecaruia . Sub acelasi aspect , al posibilitatilor financiare de care dispun partile , s-a criticat aprecierea facuta de prima instanta cu privire la veniturile partilor  ,  critica ce nu este fondata prin prisma probelor administrate ( adeverintele de venituri) . Chiar daca mama la data judecarii cererii de catre prima  instanta  era angajata de putina vreme la o firma  , acesta nu este un aspect are sa denote faptul ca aceasta este incapabila  de as gasi un loc de munca  , iar faptul ca a  schimbat mai multe locuri de munca anterior  ( in actualul context soci- economic ) nu este  un aspect relevant .   In aceasta privinta , tribunalul mai arata ca , evident , in situatia in care unul dintre parinti dispune de mijloace materiale  superioare celuilalt , are de asemeni posibilitatea de a oferi  mai multe copilului  , din punct de vedere material  , insa  a absolutiza un astfel de criteriu  ar echivala cu o "cumparare " a copilului , intrucat copii nu au nevoie doar de  bunuri materiale  ci in primul rand de afectiune si intelegere din partea parintilor . 
Critica privitoare la cenzurarea declaratiei martorei P.G.   de catre prima instanta  este de asemenea nefondata , in contextul in care afirmatiile acesteia referitoare la faptul ca fetita se prezenta la scoala fara a avea lectiile facute atunci cand statea la mama , nu au fost confirmate de catre cea de-a doua invatatoare -  cu atat mai mult cu cat aceasta din urma a aratat ( fila 130 dosar fond )  ca in cadrul conlucrarii profesionale cu colega sa isi aduceau reciproc la cunostinta sanctiunile si calificativele acordate elevilor .  Totodata , in ceea ce priveste faptul ca in perioada 2007 -2009 minora ar fi avut un comportament anormal , dupa cum a aratat martora   nu se poate sustine ca  acestea afirmatii sunt  confirmate de cele relatate de cea de-a doua invatatoare ,- care a  relatat doar ca minora era mofturoasa , intrucat a fi mofturos nu poate echivala cu un comportament anormal . Considerentele retinute de instanta cu privire la subiectivismul acestei  martore  sunt pertinente , avand in  vedere ca aceasta a recunoscut faptul ca  paratul a avut calitatea de meditator al fiului ei , subiectivism care se manifesta si in atitudinea martorei care, desi contactata telefonic de reclamanta intimata , nu a raspuns .
Prin declaratia de apel s-a mai sustinut ca este gresita concluzia instantei  de fond cu privire la caracterul impulsiv al apelantului ,prin prisma faptului ca acesta a refuzat sa-si dea acordul pentru ca minora sa plece din tara cum mama ei , al un concurs de echitatie .  In fapt , instanta  nu a aratat ca paratul este impulsiv , ci intransigent  ,  concluzie pe care tribunalul  o apreciaza ca justa , cu atat mai mult cu cat  , desi la interogatoriu luat in fata instantei  paratul a recunoscut ca nu si-a dat acordul intrucat deja fusese promovat prezentul litigiu ( fila 34 dosar fond ) , in  motivele de apel face referire la temerea ca minore ar fi putut fi scoasa definitiv din tara ( afirmatie nedovedita ) si ca cererea pentru a-si da acceptul a  ajuns prea tarziu ( de asemenea nedovedita ) . 
Nu poate fi ignorat in acest  context nici faptul ca  , dupa cum s-a probat in cauza ,  tatal apelant a lovit-o pe minora ,  chiar daca a fost doar  un incident izolat. 
In ceea ce priveste  criticile   referitoare la faptul ca intimata in cauza  ar reprezenta un model negativ pentru minora , prin  prisma faptului ca aceasta  nu a avut o legatura constanta si stabila , asemeni unei familii functionale  ( precum cea  a paratului apelant )  , tribunalul retine ca  sustinerile apelantului  cu privire la   modul de viata  al reclamantei intimate nu au fost dovedite  ,( afirmatiile martorului  Kendi -Szakacs Huba - fila 43 dosar fond - in acest sens fiind doar  relatari  indirecte , din spusele altor persoane )   , iar pe de alta parte ,  in fata instantei  de apel  , intimata a facut dovada ca si-a intemeiat o familie , prin casatorie .
In fine , in ceea ce priveste optiunea minorei ( audiata atat in fata instantei de fond cat si in fata instantei de apel ) , tribunalul arata ca  , potrivit prevederilor art. 24  alin.4 din Legea nr. 272/2004 ,    opiniile copilului ascultat vor fi luate in considerare si li se va da importanta cuvenita, in raport cu varsta si cu gradul de maturizare al copilului. De altfel, este evident ca aceasta a fost ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut prin disp. art. 24 al.2 din lege , obligativitatea pentru instanta de a asculta copilul care a implinit varsta de 10 ani, in orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste si posibilitatea de a fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei, considerandu-se ca aceasta varsta este caracterizata de un anumit grad de maturitate, ce poate convinge instanta de importanta si pertinenta unei asemenea declaratii) . In aceste context , raportat la varsta la care minora a fost audiata ( 7 si respectiv 9 ani )   tribunalul apreciaza ca  dorinta minorei   exprimata cu ocazia audierii in camera de consiliul  - in sensul  de a fi incredintat tatalui - nu poate constitui un criteriu exclusivist in determinarea masurii de incredintare , acesta nefiind  la varsta la care  poate face o apreciere pertinenta cu privire la interesul sau .
In consecinta ,tribunalul considera ca   sunt corecte ratiunile pentru care instanta de fond  a dispus incredintarea minorei catre mama .
Avand in vedere toate considerentele  mai sus expuse , tribunalul apreciaza ca nu sunt fondate criticile aduse de apelant hotararii primei instante , ca  sentinta atacata este legala si temeinica ,astfel incat , in temeiul prevederilor art. 296  Cod de procedura civila ,va  respinge  apelul ca nefondat .
Apelantul fiind in culpa procesuala ,in temeiul prevederilor art. 274 Cod de procedura civila ,urmeaza a fi obligat in favoarea intimatei la plata sumei de 2000 lei , cu titlu de cheltuieli de judecata ,constand in onorariu avocatial .
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,  IN NUMELE LEGII  HOTARASTE

Respinge ca nefondat apelul formulat de paratul P.Z.B., domiciliat in  Tg.Mures, str. Sarguintei, nr.31, ap.3, jud.Mures, impotriva sentintei civile nr.8698/25.11.2009 pronuntata de Judecatoria Tg.Mures in dosar nr. 8413/320/2008.
Obliga apelantul la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in favoarea intimatei S.E.M. cu domiciliul in Tg.Mures, B-dul 1 Decembrie 1918, nr.243, ap.27, jud.Mures.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la 28 Octombrie 2010.

Cu opinie separata, in sensul admiterii apelului.

Motivarea opiniei separate:

Diferit de opinia majoritara consideram ca apelul paratului se impunea a fi admis si a se dispune incredintarea minorei  P.Z.S. nascuta la data de 14 iulie 2001 tatalui apelant.
In prezenta cauza, fiecare dintre parinti a solicitat incredintarea minorei. Pentru aceasta trebuie avute in vedere o serie de criterii ( posibilitatile de dezvoltare fizica , morala si intelectuala  pe care copii le pot gasi la unul dintre parinti, legaturile de afectiune  stabilite intre copii si familie, complexul de imprejurari  privind varsta si sexul copilului etc ), criterii ce nu pot fi privite decat interdependent.
In ceea ce priveste conditiile asigurate minorei se observa ca in locuinta paratului apelant minora beneficiaza de o camera amenajata  pentru ea,  si de un mediu stabil in timp ce reclamanta intimata a schimbat pana in prezent 3 locuinte pe parcursul unui an ceea ce creeaza o instabilitate pentru minora (schimbari de trasee dese spre scoala, acomodarea intr-un nou loc etc.).
Privitor la mediul in care ar urma sa traiasca minora incredintata mamei, mama reclamanta nu a negat ca fumeaza  si nu a contestat faptul ca  tatal apelant este cel care a dus-o in mod regulat pe minora pentru tratament la salina Praid .
Referitor la preocuparea partilor pentru pregatirea scolara a minorei,  in mod corect prima instanta a constatat ca ambii parinti participa la serbarile  si concursurile  scolare  si se intereseaza de situatia scolara a minorei. Cele doua invatatoare ale fetitei , audiate in cauza  au confirmat acest lucru; sub acest aspect instanta de fond a avut in vedere si faptul ca paratul apelant fiind cadru didactic in cadrul unitatii de invatamant la care este inscrisa fiica sa , avea posibilitatea de a se implica mai mult.
Critica privitoare la cenzurarea declaratiei martorei P.G. de catre prima instanta  este credem noi fondata , in contextul in care afirmatiile acesteia se refera la faptul ca fetita se prezenta la scoala fara a avea lectiile facute atunci cand statea la mama. Totodata , in ceea ce priveste faptul ca in perioada 2007 -2009 minora ar fi avut un comportament anormal , dupa cum a aratat martora  se poate sustine ca acestea afirmatii sunt confirmate de cele relatate de cea de-a doua invatatoare.
Ar fi trebuit sa se mai aiba in vedere si  modul de viata  al reclamantei intimate probate prin declaratia martorului Kendi -Szakacs Huba - fila 43 dosar fond, minora fiind pusa in situatia sa doarma impreuna cu mama ei si cu alti barbati.
In aceste context , raportat la varsta la care minora a fost audiata ( 7 si respectiv 9 ani ) si consecventa acesteia demonstreaza dorinta ferma a fetitei in a sta cu tatal ei, ea avand deja un grad de maturitate dezvoltat dupa cum rezulta din scrisoarea medicala (f.45 prima instanta) din care rezulta ca minora are un nivel intelectual foarte bun si o autoincredere dezvoltata, cunoscandu-si deci propriul interes.
De altfel si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, intr-o speta asemanatoare, Sommerfeld c.Germania, din 8 iulie 2003, a considerat ca in aprecierea interesului copilului, trebuie sa se tina seama si de dorinta acestuia si ca trebuie sa se ia in calcul interesele tuturor persoanelor vizate si, in special, interesul superior al copiilor. (a se vedea inter alia si hotararea din cauza Glaser c.Marea Britanie, din 19 septembrie 2000)
Fata de cele aratate apreciem ca se impunea admiterea apelului si incredintarea minorei tatalui ei.