partaj judiciar

Dosar nr. 2804/280/2006
R O M A N I A
TRIBUNALUL ARGES
SECTIA CIVILA
DECIZIE CIVILA  Nr. 114
Sedinta publica de la 12 Mai 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE: V. T.
Judecator: E.V.
Grefier:G. G.
?

     S-a luat in examinare pentru solutionare apelul declarat de paratul  C.A., impotriva incheierii de admitere in principiu si a sentintei civile nr.2176/09.04.2008, pronuntata de Judecatoria Pitesti in dosarul nr.2804/280/2006, intimati-parati fiind C.T. si C.L.M..
     La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
     Procedura legal indeplinita fara citarea partilor.
     S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza ca dezbaterile asupra apelului au avut loc in sedinta publica din data de 28 Aprilie 2009, sustinerile partilor fiind consemnate in cuprinsul incheierii de sedinta din aceea data si care fac parte integranta din prezenta decizie.

TRIBUNALUL

     Asupra apelului civil de fata, deliberand constata:
     Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Pitesti la data de 07.03.2006 ,  reclamantul C. T. ( decedat ulterior in timpul procesului) a chemat in judecata pe paratii  C.A., C.T. si C.L.M.,  solicitand instantei sa dispuna iesirea partilor din indiviziune si partajarea bunurilor care compun masa succesorala ramasa de pe urma defunctei C. V.
     In motivarea cererii s-a aratat ca la data de 06.02.2006 a decedat numita C. V., reclamantul fiind sotul supravietuitor al acesteia, iar paratii descendentii sai. S-a mai precizat ca masa succesorala este compusa din: o casa de locuit cu parter si etaj, tip duplex, compusa din 12 camere, 2 bucatarii, 2 bai si 4 holuri, situata in com. M., sat T., jud. A., aflata pe terenul proprietatea reclamantului; o anexa constructie care se afla langa casa mentionata anterior; o casa de locuit cu parter si etaj, compusa din 6 camere, baie, bucatarie si hol situata in aceeasi localitate; alte anexe gospodaresti: 4 grajduri pentru cresterea vacilor, 3 garaje, 3 cocini pentru cresterea porcilor, situate in aceeasi localitate; 10 vaci; 5 porci; 100 pasari de curte; mobila din lemn; aparatura electronica aflata in cele doua case. S-a aratat si ca imobilele au fost edificate impreuna cu defuncta din mijloace proprii, la fel ca si celelalte anexe gospodaresti.
     In drept au fost invocate dispozitiile art. 728 din C. civ., art. 6731 si urm. din C. proc. civ.
     In dovedire au fost depuse fotocopii de pe inscrisuri (f.2-49, fond).
     La data de 26.04.2006 se depune de catre paratii C.T. si C.L.M., intampinare prin care se solicita respingerea actiunii.
In motivarea intampinarii s-a aratat ca pentru casa de locuit cu parter si etaj tip duplex, jumatatea de sud este proprietatea lui C.T. si sotia acestuia C. S. care au avut o contributie substantiala la edificarea duplexului si care conform intelegerii dintre defuncta si partile de astazi au construit, in anul 1991, pe un teren care se afla in indiviziune. In privinta anexei reclamantul nu o individualizeaza. In privinta casei cu 6 camere s-a aratat ca aceasta a fost construita pe terenul care apartine numitului C.L.M. conform titlului de proprietate cu nr. 123546/02.10.2003.In privinta celorlalte bunuri s-a precizat ca acestea nu sunt individualizate in modalitatea solicitata de dispozitiile art. 6732 din C. proc. civ.
     In drept au fost invocate dispozitiile art. 115-117 din C. proc. civ.
     La  data de 21.06.2006 s-a formulat de catre paratul C.T. cerere reconventionala (f. 72, dosar fond), prin care solicita instantei sa se constate ca pentru jumatatea de sud a imobilului tip duplex compus din 12 camere, 2 bucatarii, 2 bai, 4 holuri si anexele aferente, respectiv, o polata, un grajd, o magazie si un cotet de porci, acesta are o contributie de 100%. De asemenea, s-a solicitat introducerea la masa de partaj a unui teren in suprafata de 200 mp. aferent duplexului, cu vecinii: N - D. D., S - C. T., E - valcea, V - drum satesc.
     In motivarea cererii s-a aratat ca in privinta jumatatii de sud a duplexului se considera ca prin intelegerea la care a ajuns cu familia, inainte de a se construi duplexul, acesta a devenit proprietar cu conditia de a contribui financiar cat si prin munca. Se considera ca s-a avut o contributie de 100%.
     S-a finalizat constructia de rosu dupa care paratul si fratele sau C.A. s-au mutat in duplex, executand fiecare separat finisajele. Anexele au fost executate numai de catre parat fara participarea celorlalti, iar terenul solicitat a fi partajat a fost cumparat in anul 1990 de toata familia.
     In drept, au fost invocate dispozitiile art. 119, 120, 135 din C. proc. civ.
     La aceeasi data reclamantul precizeaza actiunea in sensul ca mobilierul este compus din: 2 corpuri de biblioteca si paturi, iar aparatura electronica este compusa din: combina muzicala, 2 televizoare, un videocasetofon, un frigider, o lada frigorifica, o masina de cusut; de asemenea, la data de 13.09.2006 se depune o noua precizare a actiunii prin care arata ca se intelege sa fie introdus la masa de partaj terenul de 400 mp., iar nu numai 200 mp.
     S-au administrat probele cu inscrisuri (de catre reclamant si unii dintre parati), iar la termenul de judecata din data de 13.09.2006 au fost audiati martorii: D. I., N. F., .T. N., A.T.. Este audiata si martora C. F. la termenul din 11.10.2006, iar la data de 15.11.2006 si martorul P. C.
     Reclamantul a decedat la data de 22.12.2006 (fila 239), iar mostenitori sunt cei trei parati, acestia solicitand continuarea procesului.
     Prin incheierea de admitere in principiu din data de 30.05.2007 a Judecatoriei Pitesti a fost admisa, in parte, actiunea completata formulata de reclamantul - defunct C. T. prin mostenitorii C.A. ,C.T. si C.L.M. in contradictoriu cu paratii C.A. ,C.T. si C.L.M.,  a fost respinsa cererea reconventionala, s-a constatat deschisa succesiunea de pe urma defunctei C. V., decedata la data de 24.12.2005  .De asemenea s-a constatat ca paratilor le revine in indiviziune cota de ? de pe urma defunctului C. T., in calitate de sot supravietuitor si cota de cate ? fiecare, in calitate de descendenti de gr.I al defunctei C. V., s-a constatat ca in masa succesorala de pe urma acestei defuncte a ramas ? dintr-o constructie de tip duplex, situata in comuna M., sat T., de rosu si cu acoperis de tigla si ? dintr-un televizor.
     Pentru a pronunta aceasta solutie , instanta de fond a retinut, ca la data de 24.12.2005 a decedat numita C. V., deces inscris sub nr. 38/26.12.2005 in Registrul Starii Civile al com. M., jud. A .In privinta calitatii de mostenitori a partilor s-a observat.
     Cu privire la edificarea duplexului s-a retinut ca acesta a fost realizat de catre defuncta C. V. si defunctul C.T., fiind un bun comun al acestora, iar paratii beneficiaza de un drept de creanta realizabil in conditiile art.494 c.civ. Cu privire la bunurile mobile, s-a retinut ca s-a facut dovada doar a existentei televizorului Rubin in masa succesorala ramasa de pe urma defunctei C. V..
     In ce priveste casa cu sase camere s-a retinut ca aceasta a fost edificata pe terenul defunctului N. I., al carui succesor este paratul C. L. M., fara a exista o conventie intre defunctii C.V., C.T. si N.I., pentru a lua nastere un drept de superficie in favoarea defunctiilor C. V. si C. T., astfel incat din masa succesorala ramasa de pe urma defunctei C. V. a ramas doar un drept de creanta, constand in contributia la acel imobil, in timp ce dreptul de proprietate in baza accesiunii imobiliare prevazuta de art.494 c.civ. apartine paratului C.L. M..S-a mai retinut ca nu s-a solicitat si partajarea acestui drept de creanta.
     In privinta suprafetelor de teren de 400 mp sau 500 mp s-a retinut ca nu s-a facut dovada existentei acestora , in patrimoniul defunctei C.V..
     Prin sentinta civila nr.2176/9.04.2008 a Judecatoriei Pitesti a  fost admisa, in parte, actiunea completata formulata de reclamantul - defunct C. T. prin mostenitorii C.A. ,C.T. si C.L.M. in contradictoriu cu paratii C.A. ,C.T. si C.L.M.,  a fost respinsa cererea reconventionala, s-a atribuit succesorilor reclamantului -parat C. T.: C.A., C.T. si C.L.M., in indiviziune, lotul 1 compus din sulta in suma de 40.692,8075 lei (RON) platita de lotul 2 , a atribuit paratului C.A. lotul 2 compus din cota de ? dintr-o constructie tip duplex (partea de nord), situata in com. M., sat T., jud. A., de rosu si cu acoperis de tigla, in valoare de 81.385,615 lei (RON) urmand a plati catre lotul 1 sulta in suma de 40.692,8075 lei (RON); a atribuit paratului C.T. lotul 3 compus din cota de ? dintr-o constructie tip duplex (partea de sud), situata in com. M., sat T., jud. A., de rosu si cu acoperis de tigla, in valoare de 81.385,615 lei (RON) urmand a plati catre lotul 4 sulta in suma de 40.692,8075 lei (RON); a atribuit paratului C.L.M. lotul 4 compus din sulta in suma de 40.692,8075 lei (RON) platita de lotul 3 si au fost compensate  in totalitate cheltuielile de judecata.
     Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca in ceea ce priveste componenta loturilor s-a tinut seama de posesia exercitata asupra bunurile cuprinse in masa succesorala cat si de spatiile locative de care cei trei parati dispun; astfel, paratul C.L.M. detine in proprietate un imobil casa in aceeasi localitate (casa pe care instanta nu a retinut-o ca facand parte din masa succesorala prin I.A.P.), iar ceilalti doi parati deja au impartita folosinta bunului duplex (C.A. partea de nord, iar C.T. partea de sud). Acesti doi din urma parati si-au edificat si diferite anexe gospodaresti in functie de folosinta exercitata asupra partii din constructie, ceea ce ar face neeconomica impartirea constructiei in totalitate intre cei trei descendenti ai defunctei.
     Impotriva incheierii de admitere in principiu din data de 30.05.2007 a Judecatoriei Pitesti si a sentintei civile nr.2176/9.04.2008 a Judecatoriei Pitesti, in termen legal s-a exercitat apel de catre paratul C.A. pentru urmatoarele motive:
     1.in mod nelegal nu a fost inclusa in masa succesorala ramasa de pe urma defunctei C. V. si imobilul cu 6 camere detinut de catre paratul C. L. M. , intrucat la data edificarii acestei constructii , paratul mai sus mentionat avea varsta de 6 ani, astfel ca nu avea cum sa devina proprietar al acestui imobil;
     2.in mod neintemeiat nu s-a inclus in masa partajabila si celelalte bunuri solicitate de defunctul C. T., respectiv un grasd pentru cresterea vitelor, un garaj si o cocina pentru cresterea porcilor anexe la imobilul de la pct.1 (f.25).
     Deliberand asupra motivelor de apel , tribunalul retine ca acestea sunt neintemeiate, pentru urmatoarele considerente:
1.Potrivit art.728 c.civ., obiectul impartelii il constituie, in principiu, numai bunurile asupra carora poarta drepturile reale ale defunctului si care s-au transmis asupra mostenitorilor.
In cauza atat prin cererea de chemare in judecata, cat si prin motivele de apel invocate s-a invocat faptul ca in masa succesorala ramasa de pe urma defunctei C. V. a ramas si cota de ? din dreptul de proprietate casa de locuit cu parter si etaj, compusa din 6 camere, baie, bucatarie si hol, situata in comuna M., sat T., judetul A. Avand in vedere ca acest imobil a fost edificat pe terenul proprietatea lui N. I., al carui succesor este paratul C.  L. M., fapt necontestat de catre parti, tribunalul retine ca partile au invocat , in fapt, existenta unui drept de superficie in favoarea defunctilor C. V. si C. T., constand in dreptul de proprietate asupra constructiei mai sus mentionate si dreptul de folosinta asupra terenului pe care se afla constructia mai sus mentionata, a carui partajare s-a solicitat prin prezenta actiune.
     Potrivit art. 492 C. civ., proprietarul terenului este prezumat a fi si proprietarul constructiilor sau plantatiilor executate pe teren, reglementarea decurgand din dreptul de accesiune ca mijloc originar de dobandire a proprietatii. Articolul 494 din acelasi cod reglementeaza drepturile ce se nasc din ridicarea unor constructii sau executarea unor plantatii de catre un tert. In asemenea situatii, chiar daca calificarea constructiei sau executarea plantatiilor s-a facut cu buna-credinta, nu se poate naste un drept real, ci un drept de creanta. Exista insa posibilitatea, la care se refera art. 492 C. civ. in partea finala, de a fi inlaturata prezumtia dreptului proprietarului terenului asupra constructiilor de pe teren, daca se dovedeste ca acestea au fost efectuate de alta persoana pe baza unei conventii care sa justifice dobandirea dreptului de proprietate al constructorului asupra constructiei respective, precum si dreptul sau de folosinta asupra terenului, aceste drepturi concretizand dreptul real de superficie. [in  acelasi sens: C.S.J., sectia civila, decizia nr. 892/1994, in Dreptul nr. 12/1994, p. 62].In acelasi sens, in jurisprudenta drepturilor omului [Hotararea CEDO in cauza Bock si Palade c.Romaniei din data de 15 februarie 2007] s-a statuat ca "in lipsa unei dispozitii legale, a unui legat sau daca conditiile prescriptiei achizitive nu sunt indeplinite, existenta unei conventii intre proprietarul terenului si persoana care a inaltat constructiile este indispensabila pentru a obtine dreptul de superficie", retinandu-se ca "simplul fapt de a ridica constructii, chiar de buna-credinta, in lipsa unui acord nu conduce la obtinerea unui drept real de superficie, titularul constructiilor neputand dobandi decat o simpla creanta impotriva proprietarului terenului", intrucat in caz contrar s-ar realiza o privare de proprietate, incompatibila cu art.1 din Protocolul nr.1.
In concluzie, pentru a se dovedi existenta unui drept de superficie este necesar sa se faca dovada ca un asemenea drept a luat nastere in baza unei conventii, in baza legii sau prin prescriptie achizitiva. In cazul in care se invoca dobandirea dreptului de superficie prin conventie este necesar, ca in primul rand , potrivit legii in vigoare la data incheierii conventiei sa fi fost posibila constituirea dreptului de superficie si in al doilea rand, din conventia incheiata sa se desprinsa, in mod neechivoc, concluzia ca s-a constituit un drept de superficie. In acest sens, este de retinut ca in perioada de aplicare a Legilor nr.58/1974 si nr.59/1974 nu era posibila constituirea unui drept de superficie, intrucat potrivit art.30 alin 1 din Legea nr.58/1974 dobandirea terenurilor cuprinse in perimetrul construibil al localitatilor urbane si rurale putea avea loc doar prin mostenire legala, fiind interzisa instrainarea sau dobandirea lor prin acte juridice, iar chiar daca superficia nu reprezinta operatiunea juridica a unei instrainari in formele prevazute de lege, are aceleasi efecte, proprietarul terenului fiind in realitate deposedat, ceea ce echivaleaza cu o instrainare si deci constituirea superficiei nu era posibila, avand in vedere ca dreptul de superficie se constituie si se consolideaza, in principiu, pe masura atasarii de sol a constructiei, devenind un drept perpetuu.[in acelasi sens: Trib. Suprem, s.civ., dec.nr.1951/1984]
In cauza, din raspunsul la interogatoriu administrat intimatului C. L.M., la intrebarea nr.7 (f.32-verso) , reiese ca imobilul compus din sase camere, detinut in prezent de intimatul C. L. M., a fost construit in perioada anilor 1982-1984. De asemenea din declaratiile martorilor B. N. si C. F. rezulta ca imobilul in litigiu a fost construit dupa 1977,  moment in care erau in vigoare Legea nr.58/1974.Totodata din probele administrate (declaratia martorului B.N -f.44, coroborat cu extras de pe registrul agricol pe numele lui N. I. -f.69), rezulta ca imobilul in litigiu a fost edificat pe terenul proprietate lui N. I., preluat prin cooperativizare si pentru care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea paratului C.L. M. (in calitate de mostenitor testamentar) potrivit HCJ nr.69/26.08.1991, anexa 3, pozitia 97 (f.68).
In concluzie, avand in vedere ca la data edificarii constructiei in litigiu defunctul N. I. era decedat la data de 9.05.1977 (f.88) , in patrimoniul sau ramanand suprafata de 250 mp in pct "Acasa", suprafata pe care membrii cooperatori au aveau in deplina proprietate "ope legis" in baza Constitutiei din 1968 si a Statului CAP, suprafata care a fost dobandita de mostenitorul testamentar C. L.M., care ulterior a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru intreaga suprafata de teren ce a apartinut defunctului N. I., astfel cum rezulta din titlul de proprietate nr.123546/2.10.2003 (f.174-dosar fond). Prin urmare, la data edificarii constructiei proprietar asupra terenului era paratul C.L.M., care a acceptat succesiunea de pe urma defunctului N. I.
Chiar daca s-ar admite ca era posibila constituirea unui drept de superficie si sub imperiul Legilor nr.58/1974, este de retinut ca in cauza nu s-a facut dovada neechivoca a faptului ca a existat o conventie intre paratul C.L.M., pe de o parte, in calitate de proprietar al terenului si C. V. si C. T., pe de alta parte, in calitate de constructori, prin care sa se recunoasca un drept de superficie in favoarea acestora din urma. Astfel din declaratia martorului C. M. (data in dosarul nr.11141/2005), care a lucrat la edificarea constructiei, a aratat ca aceasta a fost construita pentru "baiatul cel mic" (respectiv C.L.. De asemenea martorul P. R. (f.54) a afirmat ca imobilul in litigiu a fost construita de catre paratul C. L., fiind ajutat de catre parinti si frati.
Avand in vedere considerentele mentionate, precum si faptul ca nu s-a facut dovada ca defunctii C. V. si C.T., au dobandit un drept de superficie asupra imobilului in litigiu, astfel ca instanta de fond , in mod corect a apreciat ca in masa succesorala de pe urma defunctei C. V. a ramas doar un drept de creanta in conditiile art.494 c.civ. constand in contributia la imobilul in litigiu, drept de creanta ce nu s-a cerut a se partaja.
2.In ce priveste motivul al doilea de apel tribunalul retine ca si acesta este neintemeiat, avand in vedere ca anexele mentionate au fost edificate pe terenul proprietatea paratului C. L., care in baza accesiunii prevazute de art.492 c.civ. a devenit proprietar si asupra acestor anexe, avand in vedere ca nu s-a constituit un drept de superficie cu privire la aceste anexe in favoarea defunctilor C. V. si C. T.. In consecinta, in mod intemeiat a apreciat prima instanta ca nici aceste constructii nu fac parte din masa succesorala ramasa de pe urma defunctei C. V..
Avand in vedere ca nu s-a schimbat componenta masei succesorale, retinuta de catre prima instanta, tribunalul a revenit asupra probei cu expertiza apreciind-o ca aceasta nu mai era necesara fiind de natura sa cauzeze tergiversarea judecatii, avandu-se in vedere ca nu a facut obiectul apelului valoarea stabilita prin prima expertiza.
Pentru aceste considerente in baza art.297 c.proc.civ.va fi respins apelul formula impotriva incheierii de admitere in principiu din data de 30.05.2007 a Judecatoriei Pitesti si a sentintei civile nr.2176/9.04.2008 a Judecatoriei Pitesti ca neintemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE

     Respinge ca nefondat apelul declarat de paratul  C.A., , impotriva incheierii de admitere in principiu si a sentintei civile nr.2176/09.04.2008, pronuntata de Judecatoria Pitesti in dosarul nr.2804/280/2006, intimati fiind reclamantul C. T. si paratii C.T. si C.L.M.
     Definitiva.
     Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
     Pronuntata in sedinta publica azi 12 Mai 2009, la Tribunalul Arges - Sectie Civila.
Presedinte,
V. T. Judecator,
E. V. Grefier,
G. G. ?