Partaj Bunuri comune

Dosar nr. 1450/216/2008

R O M A N I A
TRIBUNALUL ARGES
SECTIA CIVILA
DECIZIE CIVILA Nr. 1389
Sedinta publica de la 19 Aprilie 2011
Completul compus din:      
     S-au luat in examinare pentru solutionare recursurile declarate de
reclamanta  B V si paratul C P, impotriva incheierii din data de 17 Februarie 2011
si a sentintei civile nr.1152/MF din data de 05.10.2010 pronuntata de Judecatoria
Curtea de Arges, intimati-intervenienti in nume propriu fiind C Gsi C V.
     La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
     Procedura legal indeplinita fara citarea partilor.
     S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza ca dezbaterile
asupra recursurilor au avut loc in sedinta publica din data de 12 Aprilie 2011,
sustinerile partilor fiind consemnate in cuprinsul incheierii de sedinta din aceea
data si care fac parte integranta din prezenta decizie.

TRIBUNALUL      Asupra recursului civil de fata constata:
     Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Curtea
de Arges sub nr. 1450/216/17.07.2008 reclamanta B V a solicitat in contradictoriu
cu paratul C P ca instanta prin hotararea ce se va pronunta sa  dispuna partajarea
bunurilor dobandite in timpul casatoriei.
In motivarea actiunii s-a aratat in esenta ca partile au fost casatorite, iar prin
sentinta civila nr. 1356/MF/05.12.2007 casatoria a fost desfacuta prin divort. S-au
enumerat bunurile dobandite in timpul casatoriei, respectiv imobilul casa in
suprafata de circa 180 mp din intravilanul comunei D, judetul Arges si o serie de
bunuri mobile.
S-au depus la dosar inscrisuri in legatura cu obiectul cauzei, au fost legal
citate partile, au fost interogate partile si s-au audiat martorii B G (f.102), R N
(f.103), N N (f.104), H M (f.105), G G (f.106), B C (f.107), R G (f.108) si B G (f.109).
In termen legal, paratul C P a formulat intampinare prin care a precizat ca
este de acord cu impartirea bunurilor comune, insa a aratat ca nu este de acord cu
masa bunurilor comune precizata de reclamanta in actiune, intrucat casa in care a
locuit apartine tatalui sau, nefiind deci bun comun. De asemenea, a precizat ca
incalzirea centrala, parchetul melaminat, lucrarile de finisaj au fost efectuate de
catre parat dupa despartirea in fapt.
La termenul de judecata din data de 14.10.2008  s-a formulat cerere de
interventie de catre numitii C G si C V, prin care au solicitat obligarea reclamantei
si a paratului la plata in cote egale a valorii casei de locuit situate in intravilanul
comunei D, de rosu si acoperita cu sita, edificata pe terenul proprietatea acestora,
cerere incuviintata in principiu de instanta.
     Fata de cererea de interventie, reclamanta a formulat intampinare solicitand
respingerea acesteia ca nefondata, intrucat intervenientii au contribuit la edificarea
casei cu ajutor in munca, la fel ca si parintii sai.
Reclamanta B V a formulat cerere completatoare prin care a solicitat
includerea la masa partajabila si a terenului de 0,12 ha situat in judetul Arges, teren
pe care este situata casa bun comun, deoarece paratul C P figureaza inscris in rolul
agricol cu acest teren.
Paratul C P a formulat cerere completatoare prin care a solicitat complinirea
masei partajabile cu un autoturism marca Dacia 1310 aflat in posesia reclamantei-
parate, bunul fiind dobandit in timpul casatoriei.
Paratul CP a formulat intampinare la cererea completatoare prin care a
contestat dobandirea suprafetei de 1200 mp teren in timpul casatoriei, iar in ceea ce
priveste constructia, a precizat ca intervenientii au inteles sa il gratifice doar pe
parat, in calitate de fiu, nu si pe reclamanta.
La termenul din 10.02.2009 reclamanta, prin aparator, a invocat doua
exceptii si anume exceptia lipsei calitatii procesuale active a intervenientilor si
exceptia prescriptiei cererii de interventie principala.
Prin incheierea de admitere in principiu din 17.02.2009, instanta a respins
exceptiile invocate de reclamanta, respectiv exceptia lipsei calitatii procesuale
active a intervenientilor si cea a prescriptiei cererii de interventie principala,
pentru considerentele expuse in incheierea ce face parte integranta din prezenta
hotarare. De asemenea, instanta a admis in parte si in principiu actiunea
reclamantei, a respins cererea completatoare formulata de aceasta, a admis in
principiu cererea completatoare a paratului C P si a admis in principiu cererea de
interventie in interes propriu formulata de intervenientii C G si C V.
Instanta a constatat ca partile au fost casatorite si prin sentinta irevocabila au
divortat, retinand ca fostii soti au dobandit in timpul casatoriei, cu contributie
egala, bunurile comune enumerate in dispozitivul incheierii de admitere in
principiu. S-a mai constatat ca intervenientii in interes propriu C G si C V au un
drept de creanta asupra comunitatii de bunuri reprezentat de contravaloarea
edificarii de rosu a casei bun comun (material si manopera), acoperirea acesteia cu
sita, pardosirea parterului cu dusumea de lemn, inclusiv tamplaria din lemn.
Pentru identificarea si evaluarea bunurilor, precum si pentru stabilirea
dreptului de creanta al intervenientilor, s-au intocmit rapoarte de expertiza tehnica
de catre expertii G M, N B, G G, consilierii PG si M I exprimandu-si punctul de
vedere cu privire la raportul de expertiza tehnica specialitatea constructii intocmit
in cauza.
Prin sentinta civila nr.1152/MF/05.10.2010  a Judecatoriei Curtea de Arges 
s-a admis, in parte, actiunea reclamantei B V, si s-a respins cererea completatoare
formulata de aceasta. S-a admis cererea completatoare formulata de paratul C P,  si
s-a admis cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenientii C G
si C V.S-a dispus impartirea bunurilor comune dobandite de reclamanta si parat in
timpul casatoriei si despagubirea intervenientilor in interes propriu C G si C
Vconform variantei B din raportul de expertiza intocmit de expert G G.
      Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca reclamanta si
paratul s-au casatorit in data de 28.08.1988 si prin sentinta civila nr.
1356/MF/05.12.2007 pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges, irevocabila prin
neapelare, au divortat (f.4-6). S-a mai constatat ca potrivit recunoasterii paratului C
P la interogatoriu (f.47-49) si a reclamantei B V (f.39), fostii soti au dobandit in
timpul casatoriei urmatoarele bunuri mobile: mobila de bucatarie prelucrata din
lemn masiv, compusa din: o masa, un dulap suspendat, o masca chiuveta, un coltar;
aragaz inox, masina de spalat: congelator cinci sertare; un cuptor cu microunde; o
combina frigorifica; butelie; 2 canapele extensibile de 2 persoane fiecare;  2 fotolii
extensibile de o persoana fiecare; mobila de dormitor prelucrata din lemn si
compusa din: un pat, o comoda, o perdea de dormitor, 2 perdele sufragerie, o
perdea terasa; un autoturism Dacia 1310 aflat in posesia reclamantei din vara anului
2007. De asemenea, tot in timpul casatoriei, sotii au edificat pe terenul de 400 mp
proprietatea intervenientilor, o casa parter si etaj situata in intravilanul comunei D,
judetul Arges, autorizatia de construire a imobilului casa fiind eliberata pe numele
paratului C Petre. S-a mai retinut ca din probele testimoniale administrate in cauza
a rezultat ca intervenientii in interes propriu C G si C V (parintii paratului C P) au
contribuit cu material si manopera, edificand casa de rosu, acoperind-o cu sita,
pardosind parterul cu dusumea de lemn si montand tamplaria din lemn. In
consecinta s-a apreciat de instanta de fond ca intervenientii C G si C V au un drept
de creanta asupra comunitatii de bunuri reprezentand contravaloarea (material si
manopera) edificarii de rosu a casei bun comun, acoperirea acesteia cu sita,
pardosirea parterului cu dusumea de lemn, inclusiv tamplaria din lemn.
In ceea ce priveste solicitarea reclamantei de a fi inclusa la comunitate si
suprafata de 0,12 ha teren situat in comuna D din care 800 mp livezi si 400 mp curti
si constructii, conform cererii completatoare depuse la fila 25 dosar, s-a respins ca
neintemeiata deoarece acest teren apare inscris in rolul fiscal al paratului CP in
anul 2008, cand partile erau deja divortate si nu s-a facut nici o dovada ca in timpul
casatoriei fostii soti au dobandit dreptul de proprietate asupra acestui teren.
In privinta modalitatii de partajare, instanta a dispus impartirea bunurilor
comune dobandite de reclamanta si parat in timpul casatoriei si despagubirea
intervenientilor in interes propriu, conform variantei B din raportul de expertiza,
apreciindu-se ca in aceasta varianta reclamanta primeste in natura bunuri din
comunitate, apreciindu-se ca s-ar incalca prevederile art. 673 9 c.proc.civ.si ale art.
741 Cod civil daca s-ar dispune impartirea bunurilor conform variantei A deoarece
in aceasta varianta, cu exceptia autoturismului deja aflat la reclamanta, absolut
toate celelalte bunuri ar fi atribuite paratului, conducand la o sulta impovaratoare
pentru acesta respectiv de 54.380 lei, mai ales ca in ambele variante paratul C P este
cel obligat la plata despagubirilor catre intervenienti in suma de 155.254 lei.
Impotriva incheierii de admitere in principiu si a sentintei au fost declarate
recursuri de catre reclamanta B V si de catre paratul C P.
In dezvoltarea motivelor de recurs formulate de reclamanta B V s-a aratat
urmatoarele:
1. in mod gresit s-a retinut un drept de creanta in favoarea intervenientilor
C G si C V, considerandu-se  ca se impunea admiterea exceptiei lipsei
calitatii procesuale a intervenientilor, in conditiile in care nu s-a indicat
un temei juridic al cererii de interventie, iar din motivarea cererii rezulta
ca acordarea contributiei parintilor s-a realizat cu titlul donatie, act care
este irevocabil. Totodata s-a apreciat ca se impunea admiterea exceptiei
prescriptiei extinctive in ce priveste cererea de interventie, intrucat
dreptul de creanta trebuia valorificat in termen de 3 ani de la prestarii
ajutorului;
2. instanta de fond trebuia sa realizeze o omologare a variantei A  din
raportul de expertiza, apreciindu-se ca o asemenea varianta respecta
criteriul domiciliului, avandu-se in vedere ca aceste bunuri si-au pierdut
din valoare ca urmare a faptului ca a fost in posesia efectiva a paratului.
Totodata s-a aratat ca aceste bunuri mobile, ce se impune a fi atribuite
paratului sunt accesorii bunului imobil.
     In dezvoltarea motivelor de recurs formulate de paratul CP s-a aratat
urmatoarele:
     1.in mod gresit s-a retinut in masa partajabila  si instalatia de incalzire
centrala si centrala termica, intrucat aceste bunuri au fost realizate prin contributie
proprie dupa data despartirii;
     2.se impunea excluderea din masa partajabila a fantanii si a fosei septice
executate de intervenientii C P si C V;
     3.in mod gresit s-a respins de instanta de fond obiectiunile privind valoarea
finisajelor care au fost evaluate in mod exagerat, in conditiile in care s-a facut o
evaluare globala, iar nu in mod particular, in functie de fiecare finisaj in parte si nu
s-a tinut cont de toate particularitatile constructiei.
Tribunalul analizand recursurile retine urmatoarele:
     1.In ce priveste critica recurentei-reclamante  B V privind includerea ,in
mod gresit, in masa partajabila a dreptului de creanta al intervenientilor C G si CV
tribunalul apreciaza ca este fondata.
     In prealabil, in ce priveste modul de solutionare a exceptiilor lipsei calitatii
procesuale active a interveninetilor C G si C V, este de subliniat ca instanta de fond
a solutionat , in mod judicios , aceste exceptii.
     a)Calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitatii intre
persoana fizica titulara a dreptului dedus judecatii si persoana care formuleaza o
cerere de chemare in judecata , in sens larg, intelegandu-se inclusiv o cerere de
interventie. Or, este de observat ca neindicarea temeiului de drept de catre partea
care formuleaza o cerere de chemare in judecata, nu reprezinta un fine de
neprimire a cererii avand in vedere dispozitiile art.84 c.proc.civ., judecatorul avand
obligatia de a da calificare corecta a cererii dedusa judecatii in functie de modul de
formulare si scopul urmarit prin aceasta. Or, prin cererea de interventie de
chemare in judecata din data de 14.10.2008 au solicitat un drept de creanta,
constand in contravaloarea manoperei si a sumelor investite in edificarea
constructiei-bun comun. Prin urmare, avand in vedere modul de formulare a
cererii rezulta ca intervenientii au inteles sa formuleze o actiune in pretentii, prin
care solicitau achitarea datoriei comune a sotilor conform art.32 c.fam , constand in
pretinse obligatii contractuale ale sotilor in vederea edificarii constructiei-bun
comun. Or, in aceste conditii in care din probatoriul administrat in cauza rezulta ca
intr-adevar intervenientii C G si C V au avut un aport deosebit la edificarea
constructiei, in mod corect a retinut instanta de fond ca acestia isi justifica calitatea
procesuala activa, iar in ce priveste temeinicia pretentiilor aceasta reprezinta o
problema de fond, care nu are implicatii procesuale in ce priveste modul de
rezolvare a exceptiei.
     b) In ce priveste critica privind modul de solutionare a exceptiei prescriptiei
extinctive, tribunalul retine ca instanta de fond  in mod corect a apreciat ca nu a
intervenit prescriptia extinctiva intrucat contravalorii contributiei parintilor la
edificarea imobilului fostilor soti, se poate determina poate fi valorificat numai
odata cu partajarea bunurilor comune, cand se poate cunoaste cota de contributie a
fiecarui sot si cand ,, astfel cum se va aratat, contributia parintilor prezinta
relevanta sub aspectul stabilirii cotei de contributie a fiecarui sot.
     c)In ce priveste retinerea instantei de fond a unui drept de creanta in
favoarea intervenientilor, tribunalul retine ca  un asemenea drept de creanta nu se
impunea a fi inclus in masa partajabila in sarcina sotilor. Astfel ajutorul dat de
parinti unuia dintre soti prin contributia la edificarea locuintei comune a sotilor -
atata timp cat nu se face dovada contrara-se prezuma ca a fost dat in favoarea
copilului lor, cu intentie liberala,  ceea ce reprezinta un aport al acestuia la
achizitionarea bunurilor comune, ce trebuie avut in vedere la stabilirea cotei lui de
contributie. O atare contributie poate fi invocata cu ocazia partajului de catre sotul
in cauza, indiferent de timpul scurs de la data la care a fost prestat ajutorul, nefiind
necesara formularea unei pretentii in acest sens de catre parinti, pe calea unei
actiuni separate sau pe calea unei cereri de interventie [in acelasi sens: Trib.
Suprem, s.civ., dec.nr.2139/1985, in R.R.D.nr.7/1986, p.64]. O asemenea concluzie
este justificata de faptul ca un asemenea aport reprezinta un dar manual , datorita
relatiilor dintre partile contractante ( donatori fiind parintii iar donatar fiind sotul-
descedent al donatorilor) care reprezinta bun propriu conform  art.31 alin (1) lit.b)
c.fam. In masura in care acest ajutor al parintilor , fie in natura , fie in bani a fost
folosit pentru edificarea unui bun imobil, atunci sotul-donatar poate solicita fie
stabilirea unei cote majoritare raportat la intreaga masa comunitara, fie constatarea
ca partea din bunul imobil reprezinta bun propriu ca efect al subrogatiei reale cu
titlul universal conform art.31 alin (1) lit.f) c.fam. Astfel potrivit legii constituie
bun propriu valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in
care a trecut aceasta valoare. Prin aceasta reglementare s-a urmarit evitarea
confuziunii intre cele doua mari categorii de bunuri aflate in patrimoniile sotilor -
bunuri comune si bunuri proprii - facandu-se aplicatia subrogatiei reale cu titlu
universal la celelalte categorii de bunuri , calificate, prin voia legiuitorului, ca
proprii fiecaruia dintre soti. Daca legiuitorul este, indiscutabil, interesat in apararea
comunitatii de bunuri a sotilor, el este preocupat si de protectia patrimoniului
propriu al fiecarui sot, caci numai in acest mod se poate realiza echilibrul necesar
intre interesele comune de ordin patrimonial ale familiei si cele de satisfacere a
nevoilor personale ale fiecaruia, prin garantarea unei minime independente
patrimoniale. Subrogatia reala poate produce si efecte partiale. Astfel, daca bunul
este dobandit in parte cu fonduri proprii, in parte cu fonduri comune, in masura
corespunzatoare valorii incorporate bunul va fi propriu, iar ceea ce excede
contributiei din mijloace proprii intra in comunitatea de bunuri
In cauza, este indiscutabil ca din probele administrare a rezultat ca
intervenientii C G  si C V au avut o contributie importanta la edificarea
constructiei, ce reprezinta bun comun insa este de retinut ca recurentul-parat C P
nu a investit instanta de judecata cu o cerere reconventionala prin care sa se
stabileasca o cota de contributie mai mare  sau asa solicite sa se constate ca o parte
din imobilul comun ar reprezenta , in realitate un bun propriu, ca efect al
subrogatiei reale cu titlul universal, in conformitate cu art.31 alin (1) lit.f) c.fam.  
De asemenea nici prin criticile de recurs nu a aratat ca ar fi avut o contributie mai
mare de 50 % la  dobandirea bunurilor comune, determinata de aportul parintilor
sai cu titlul de dar manual la edificarea constructiei , ce reprezinta bun comun,
astfel ca tribunalul va fi tinut sa respecte principiul disponibilitatii prevazut de
art.129 c.proc.civ., avand in vedere ca partea interesata trebuie sa solicite o cota de
contributie mai mare de 50 % pe calea cererii de chemare in judecata sau pe calea
cererii reconventionale.Imprejurarea ca ajutorul dat de intervenientii C G si C V , a
fost dat cu intentie liberala rezulta atat din declaratiile testimoniale ale martorilor
B G (f.102-dosar fond), N N (f.104-dosar fond)., cat si din recunoasterea judiciara a
intervenientilor efectuata prin aparator (f.38-dosar fond).
In ce priveste sustinerea orala a aparatorilor intimatilor-intervenienti si a
recurentului-parat, potrivit careia ajutorul acordat a reprezentat in realitate o
donatie, afectata de o conditie rezolutorie a divortului dintre soti, tribunalul retine
ca partile nu au investit prima instanta cu o cerere avand un astfel de petit, prin
care sa se solicite constatarea incetarii contractului de donatie ca efect al
indeplinirii conditiei rezolutorii, conform art.1021 c.civ.. Or , tribunalul retine ca
aceasta cerere, fiind o cerere noua,  este inadmisibila in faza recursului conform
art.316 c.proc.civ. raportat la art.294 c.proc.civ.
Prin urmare, fata de considerentele expuse, tribunalul apreciaza ca , in mod
neintemeiat, s-a retinut in sarcina fostilor soti un drept de creanta in cuantum de
155.254 lei in favoarea intervenientilor C G si C V.
     2.In ce priveste critica recurentei-reclamante B V privind gresita lotizare
realizata de instanta de fond, tribunalul retine ca aceasta este de asemenea
intemeiata.
     Astfel dispozitiile art.741 c.civ., nu sunt dispozitii imperative, legiuitorul
lasand la aprecierea legiuitorului posibilitatea atribuirii bunurilor mobile in
cantitati egale. Aceste prevederi se complinesc cu dispozitiile art.673 9 c.proc.civ.,
care statueaza care sunt criteriile de atribuire a bunurilor in natura a bunurilor
supuse impartelii si potrivit cu care, la stabilirea si atribuirea bunurilor, instanta va
tine seama de natura bunurilor si domiciliul partilor. Astfel, cand impartirea unui
bun in natura nu este posibila, lichidarea starii de indiviziune trebuie facuta prin
atribuirea bunului respectiv unuia dintre coproprietari, iar celalalt sa primeasca
bunuri de aceeasi natura sau echivalentul in bani. Avand in vedere aceste
considerente tribunalul apreciaza ca atribuirea in natura a bunurilor mobile, ce
servesc la deservirea imobilului constructie,  catre recurentul-parat C P este pe
deplin justificata in speta de fata, avand in vedere ca acestuia i-a fost atribuit bunul
imobil, fost domiciliu conjugal, iar bunurile mobile reprezinta mobilierul si bunuri
de stricta necesitate. Atata timp  cat nu este posibil a se de da bunuri de aceeasi
cantitate si de aceeasi valoare sau fel, este corect ca sotul care a primit locuinta sa
primeasca si piesele de mobilier, bunuri mobile care, in aceasta modalitate de
atribuire, isi vor pastra destinatia economica. In plus, recurentul-parat  C P este cel
care s-a folosit de aceste bunuri dupa data despartiri in fapt, astfel cum rezulta din
raspunsul la interogatoriu , la intrebarea nr.11 (f.49-dosar fond).
     Fata de considerentele expuse, tribunalul urmeaza a omologa varianta A din
raportul de expertiza (f.294-dosar de fond) , cu precizarea ca valoarea masei
partajabile totale, prin excluderea dreptului de creanta al intervenientilor este de
271.614 lei, din care fiecare sot are dreptul la o cota de ?. Or, prin atribuirea
bunurilor in varianta A urmeaza a fi obligat paratul C P la plata unei sulte de
132.007 lei catre reclamanta B V, stabilita conform urmatorului algoritm: 54.380 lei
stabilita cu titlul de sulta prin raportul de expertiza mai sus mentionat +1/2 din
dreptul de creanta de 155.524 lei.
      3.In ce priveste critica recurentului-parat C P conform careia , in mod gresit,
s-a retinut in masa partajabila  si instalatia de incalzire centrala si centrala termica,
intrucat aceste bunuri au fost realizate prin contributie proprie dupa data
despartirii, tribunalul retine ca aceasta este neintemeiata. Astfel conform
declaratiei martorului G G (f.106-dosar fond), incalzirea centrala a fost efectuata
dupa data separatiei in fapt a sotilor. Or, cata vreme nu s-a facut dovada conform
art.1169 c.civ. ca acest bun a fost realizat dupa data ramanerii irevocabile a
hotararii de divort, realizarea acestei investitii chiar de un singur sot nu inlatura
prezumtia de comunitate a bunului respectiv potrivit art.30 c.fam, ci ar fi avut
relevanta doar sub aspectul stabilirii unei cote de contributie mai mare, cu ocazia
solutionarii prezentului partaj, Totodata nu poate fi retinuta  nici apararea conform
caruia acest bun ar fi amplasat intr-o anexa proprietatea intervenientilor, avand in
vedere ca  potrivit art.468 c.civ. sunt bunuri imobile prin destinatie obiectele
mobiliare pe care proprietarul unui fond le-a pus pentru serviciul si exploatarea
acestui fond sau care au fost atasate la fond pentru a ramane permanent. Or, din
natura instalatiei de incalzire si a centralei  termice, rezulta , in mod indubitabil, ca
acest bunuri au fost realizate in vederea deservirii constructiei-bun comun, care
reprezinta bunul principal.
     4.In ce priveste critica recurentului C P conform careia se impunea
excluderea din masa partajabila a fantanii si a fosei septice executate de
intervenientii C P si C V, tribunalul retine ca este de asemenea neintemeiata,
intrucat aceste imunatatiri, fiind rezultatul unui dar manual din partea
intervenientilor, aveau relevanta sub aspectul stabiliri unei cote de contributie mai
mare in favoarea paratului C P, care insa, astfel cum s-a aratat anterior, nu a uzat de
aceasta facultate procesuala de a solicita stabilirea unei cote de contributie mai
mare.
     5.In ce priveste critica conform careia, in mod gresit, s-a respins de instanta
de fond obiectiunile privind valoarea finisajelor care au fost evaluate in mod
exagerat, in conditiile in care s-a facut o evaluare globala, iar nu in mod particular,
in functie de fiecare finisaj in parte si nu s-a tinut cont de toate particularitatile
constructiei, tribunalul retine ca aceasta este de asemenea  neintemeiata.
      Astfel este de observat ca prin nota cu obiectiuni din data de 2.12.2009 (f.253
-dosar fond) s-a aratat ca evaluarea realizata de expertuls G G este inexacta ,
intrucat folosirea unor metode neunitare in evaluarea constructiilor duce la
valoarea exagerata a unei constructii; se impunea o evaluare a  constructiilor pe
baza de deviz, in conditiile in care constructia este edificata in regie proprie,
apreciindu-se totodata ca valorile de inlocuire din Decretul nr.256/1984 trebuie
avute in vedere doar, in mod orientativ. Prin incheierea de sedinta din data de
8.12.2009 (f.255-dosar fond) au fost admise obiectiunile formulate, dispunandu-se
completarea raportului de expertiza, fapt realizat la data de 16.02.2010 (f.262-dosar
fond). Or, este de observat ca impotriva completarii raportului de expertiza, paratul
CP nu a mai formulat obiectiuni, astfel cum rezulta din practicaua incheierii de
sedinta din data de 18.05.2010 (f.281-dosar fond), astfel ca avand in vedere
dispozitiile art.212 alin (2) c.proc.civ., tribunalul apreciaza ca nu mai pot fi
formulate direct in faza recursului, critici vizavi de completarea raportului de
expertiza. In ce priveste raportul initial de expertiza efectuat de expertul GG,
tribunalul retine ca evaluarea constructiei in raport de criteriile stabilite prin
Decretul nr.256/1984 s-a realizat, in mod corect, avand in vedere ca in aplicarea
principiului egalitatii copartajantilor, la efectuarea partajului trebuie luata in
considerare valoarea bunului de la data judecatii, iar nu valoarea existenta la
momentul nasterii starii de indiviziune, iar pentru a se asigura deplina echitate in
efectuarea partajului unei locuinte, evaluarea trebuie sa fie facuta la valoarea de
circulatie, tinandu-se seama de o serie de criterii, precum: materialele incorporate
in cladire, finisajele, gradul de confort, gradul de seismicitate, locul situarii, starea
ei actuala, preturile practicate in localitatea respectiva pentru imobile similare etc
[in acelasi sens: C.S.J., s. civ., dec. nr. 1715/1992, in Dreptul nr. 10-11/1993, p. 121].
Or, expertul cauzei prin efectuarea raportului a tinut cont de toate aceste criterii
stabilind o anumita valoare de circulatie a imobilului la data efectuarii partajului.
Solicitarea recurentului-parat ca evaluarea imobilului sa se faca in functie de devize
estimative este neintemeiata intrucat recurgerea la o asemenea metoda prespune
determinarea valorii la data edificarii constructiei, aspect nerelevant pentru
solutionarea actiunii de partaj. In plus, o asemenea evaluare ar fi si incerta cata
vreme nu s-au administrat probe din care sa rezulte  materialele folosite efectiv la
edificarea constructiei in litigiu. In ce priveste critica privind neevaluarea distincta
a lucrarilor de finisare, tribunalul retine ca nu s-a dovedit de catre recurent ca prin
maniera de a proceda a expertului s-ar fi cauzat un prejudiciu recurentului C P,
cata vreme nu s-a facut dovada conform art.1169 c.civ. ca valoarea finisajelor de
calitate inferioara era mult mai mare decat valoarea finisajelor de calitate
superioara.
       Pentru considerentele expuse, tribunalul in baza art.312 c.proc.civ. va
respinge recursul paratului C P, va admite recursul reclamantei B V si va modifica,
in parte, incheierea interlocutorie din data de 17.02.2009 si sentinta recurata, in
sensul ca respinge cererea de interventie in interes propriu; va dispune sistarea
comunitatii de bunuri conform variantei A din raportul de expertiza tehnica G G,
cu urmatoarele precizari: va inlatura obligatia de plata catre intervenienti a sumei
de 155.254 lei reprezentand drept de creanta si va obliga paratul la plata catre
reclamanta a sumei de 132.007 lei, cu titlu de sulta; urmand a fi mentinute, in rest, 
incheierea si sentinta.
       In baza art.274 c.proc.civ. vor fi obligati paratul si intervenientii la plata
cheltuielilor de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE

       Respinge recursul declarat de paratul CP impotriva incheierii din data de
17.02.2009 si a sentintei civile nr.1152/MF/05.10.2010 a Judecatoriei Curtea de
Arges , ca nefondat.
       Admite recursul declarat de reclamanta BV impotriva incheierii din data
de 17.02.2009 si a sentintei civile nr.1152/MF/05.10.2010 pronuntata de Judecatoria
Curtea de Arges, intimati-intervenienti in nume propriu fiind C G si C V si paratul
C P.
       Modifica in parte incheierea interlocutorie din data de 17.02.2009 si
sentinta, in sensul ca respinge cererea de interventie in interes propriu.
       Dispune sistarea comunitatii de bunuri conform variantei "A" din raportul
de expertiza tehnica G G, cu urmatoarele precizari:
     1.Lotul nr. 1 se atribuie paratului C P si este alcatuit din:
     a)una casa de locuit P+E situata in D, judetul Arges in valoare de  261.455 lei;
     b) urmatoarele bunuri mobile  in valoare de 6359 lei, respectiv:
     - mobila de bucatarie din lemn masiv compusa din corp suspendat, masca
chiuveta, masa prevazuta cu schelet din lemn de brad si placata cu faianta, coltar
din lemn masiv de brad, in combinatie cu stejar si material sintetic din vinil bej
lacuita, confectionata artizanal in valoare de 1144 lei;
     - aragaz cu masca din inox -476 lei;
     - masina de spalat automata - 756 lei;
     - congelator Arctic cu 5 sertare - 510 lei;
     - cuptor microunde Vortex - 106 lei;
     - combina frigorifica Indesit - 944 lei;
     - butelie aragaz tip Petrom - 93 lei;
     - doua canapele extensibile de 2 persoane cu somiera burete, tapiterie
material sintetic plusat, fond bej cu imprimeuri - 918 lei;
     - mobila dormitor, respectiv pat de mijloc artizanal, din lemn de brad baituit
si lacuit, cu saltea relaxa - 493 lei;
     - comoda realizata artizanal din lemn de brad, baituit si lacuit finisata - 297
lei;
     - perdea dormitor din material sintetic (5 metri liniari) - 72 lei;
     - doua fotolii extensibile, tapiterie maro, din stofa, cotiere cu defecte - 318
lei;
     - doua perdele sufragerie din material sintetic (10 metri liniari) - 144 lei;
     - perdea pentru terasa din material sintetic (5 metri liniari) - 88 lei;
     2.Lotul nr. 2  se atribuie reclamantei B V si se compune dintr-un autoturism
Dacia 1300, in valoare de 3.800 lei;
       Inlatura obligatia de plata catre intervenienti a sumei de 155.254 lei
reprezentand drept de creanta.
       Obliga paratul C P la plata catre reclamanta B V  a sumei de 132.007 lei, cu
titlu de sulta.
       Mentine in rest  incheierea si sentinta.
       Obliga pe recurentul-parat si pe intimatii-intervenienti la plata catre
recurenta-reclamanta a sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecata.
       Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica azi 19 Aprilie 2011.

1