Talharie savarsita de o persoana avand asupra sa o arma, intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia. Achitare.

TALHARIE
Talharie savarsita de o persoana avand asupra sa o arma, intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia.
Achitare.
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea speciala. Infractiuni contra                                               patrimoniului. Talharia.
Indice alfabetic:  Drept penal.
talharie savarsita de o persoana avand asupra sa o arma, intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia .
achitare

Cod penal:  art.211 al.1, al.2, lit.b si al.21 lit.b si c
Cod pr.penala: art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a

Cum indoiala asupra vinovatiei nu a fost inlaturata nici dupa administrarea de probe noi, instanta constata ca prezumtia de nevinovatie subzista si intrucat orice indoiala profita inculpatului conform principiului "in dubio pro reo" in cauza sunt incidente dispozitiile art.11 pct.2 lit.a Cod procedura penala  raportat la art.10 alin.1 lit.a Cod procedura penala.

Tribunalul Braila: sentinta penala nr.393/26.10.2006

Prin sentinta penala nr.393/26.10.2006 a Tribunalului Braila a fost achitat inculpatul S.F. conform dispozitiilor art.11 pct.2 lit.a Cod procedura penala raportat la art.10 alin.1 lit.a Cod procedura penala pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazuta de art.211 alin.1, alin.2 lit.b si alin.21 lit.b si c Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
Pentru a hotari astfel, Tribunalul Braila a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Braila nr.149/P/20.10.2005 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului S.F. pentru savarsirea infractiunii de talharie in modalitatea prevazuta de art.211 alin.1, alin.2 lit.b si alin .21 lit.b si c Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal retinandu-se in esenta urmatoarele:
In  noaptea de 6.11.2004 in jurul orelor 2000, inculpatul S.F. a patruns inarmat cu un cutit in curtea partii vatamate A.A. si a sustras din cotet doi curcani. In timp ce se deplasa cu pasarile catre gardul din spatele curtii, inculpatul a fost observat de martorul R.C., care l-a alertat pe partea vatamata.
Partea vatamata a fugit dupa inculpat, iar acesta surprins fiind, a abandonat curcanii si pentru a-si asigura scaparea a folosit cutitul, taindu-l la un  deget pe A.A. care, pentru a se apara, a luat o lopata si i-a aplicat mai multe lovituri inculpatului, cauzandu-i leziuni ce au necesitat 30-35 zile ingrijiri medicale.
Cu toate acestea inculpatul a reusit sa scape in urma altercatiei pierzandu-si in curtea partii vatamate cutitul, caciula si pulovarul.
Dupa ce si-a recuperat curcanii unul din  santul de la strada si unul de pe gardul unei vecine, partea vatamata a sesizat organele de politie care au procedat in aceeasi seara, la ridicarea bunurilor inculpatului (cutit, pulover si caciula) din curtea partii vatamate.
Prin acelasi rechizitoriu s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de A. A. pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala prevazuta  de art.181 Cod penal, retinandu-se ca in cauza sunt incidente dispozitiile art.44 alin.2 Cod penal privind legitima aparare.
Ca temei al trimiterii in judecata au servit urmatoarele probe stranse in cursul urmaririi penale: plangerea si declaratiile partii vatamate, procesul verbal de pretuire, declaratiile martorilor A.I., A.I., R.I. si R.C., procesul verbal de confruntare dintre inculpat si partea vatamata, procesul verbal de ridicare a obiectelor inculpatului abanonate in curtea partii vatamate si plansa fotografica cu aceste bunuri.
Dupa verificarea acestor probe, inclusiv cu privire la legalitatea obtinerii lor, cu respectarea principiilor prevazute de art.289 si 290 Cod procedura penala, si dupa administrarea din oficiu a altor probe necesare aflarii adevarului (audierea martorilor rezultati din dezbateri - T.G., M.M., B.L., M. I., S.V. si S. M., martori care desi au fost audiati in cursul urmaririi penale nu au fost indicati in citativul rechizitoriului si nici ca temei al trimiterii in judecata, efectuarea unei expertize grafoscopice cu privire la declaratiile olografe ale martorului R.C., relatii de la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera cu privire la data iesirii din tara a acestuia, relatii de la Serviciul de Medicina Legala Judetean Braila referitoare la certificatul medico-legal privind pe inculpatul S.F., relatii de la Serviciul de Ambulanta Judetean Braila) instanta a retinut,  ca probele administrate in  cursul urmaririi penale nu exprima adevarul, necoroborandu-se intre ele si chiar excluzandu-se reciproc.
Astfel, potrivit dispozitiilor art.202 Cod procedura penala organul de urmarire penala aduna probele atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului, aceste indatoriri urmand a fi indeplinite chiar daca invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta.
Or, pe tot cursul procesului penal inculpatul nu a recunoscut fapta, sustinand constant ca in noaptea de 6.11.2004 in timp ce se intorcea catre casa de la barul din sat unde a avut un conflict, a fost lovit, pe drum, cu o furca sau o lopata in zona capului de catre partea vatamata, loc in care si-a pierdut bunurile - corpuri delicte.
Instanta tinde sa dea credibilitate sustinerilor inculpatului atat timp cat organele de urmarire penala nu au depus nici un efort in verificarea acestora, ba mai mult, in noaptea de 6.11.2004 s-au prevalat de mijloace de proba obtinute in afara cadrului procedural si procesual in acest sens putandu-se enumera:
1. procesul verbal (fila 40 din  dosar de urmarire penala) intocmit la data de 6.11.2004 de un lucrator de politie din cadrul Postului de Politie Salcia Tudor, jud.Braila prin care se atesta ridicarea din curtea partii vatamate a unei caciuli din blana de oaie de culoare maro si a unui cutit de circa 20 cm cu maner din lemn - bunuri apartinand lui S.F.,  in vederea continuarii cercetarilor, desi nu exista vreo dovada a declansarii cercetarilor in discutie, acestea fiind declansate abia a doua zi la plangerea penala a partii vatamate (filele 3 si 8 din dosarul de urmarire penala).
- desi din continutul procesului verbal rezulta ca de fata, la ridicarea mijloacelor de proba - corpuri delicte s-a aflat si martorul R.I., acestea fiind descoperite la circa 20 de metri "in interior de la strada", ceea ce presupunea prezenta fizica a martorului in locul respectiv, martorul a declarat in fata instantei (fila 214 dosar fond) ca nu au intrat in curtea partii vatamate decat aceasta si politistul, ca ulita si curtea nu erau iluminate si in absenta oricarei surse de lumina, nu este clar cum au putut fi descoperite bunurile respective in  noaptea de 6.11.2004, bunuri care nici macar nu i-au fost aratate, el stand de vorba cu A. I. si nora acesteia A. M.
2. desi prin actul de sesizare se retine, in baza acestui proces verbal (care desi datat 6.11.2004 nu a fost intocmit la acea data conform declaratiei aceluiasi martor) si a plansei foto (fila 43 dosar urmarire penala), ca bunurile (cutit, caciula si pulover) au fost ridicate de lucratorul de politie in noaptea de 6.11.2004, din  procesul verbal (fila 41 dosar urmarire penala) intocmit la data de 1.03.2005 rezulta ca la aceasta data (1.03.2005) a fost ridicat din curtea partii vatamate un pulover din lana de culoare gri despre care partea vatamata a  afirmat ca apartine lui S.F. fiind pierdut de acesta in  noaptea de 6.11.2004 in curtea sa, in urma incidentului dintre cei doi.
3. cum la dosar nu a fost depusa decat o plansa foto alb-negru, instanta a solicitat in conditiile art.330 Cod procedura penala prezentarea mijloacelor de proba - corpuri delicte pentru a fi vizualizate iar briceagul sa fie supus unei expertize biocriminalistice prin care sa se ateste sau nu existenta urmelor de sange apartinand partii vatamate.
- desi aceste mijloace de proba au fost solicitate organului de urmarire penala la data de 13.07.2006 acestea nu au putut fi vizualizate in totalitate in sedinta publica decat la data de 23.10.2006, cand s-a constatat in mod direct ca pulovarul din lana este de culoare maro-bej, briceagul, desi asemanator cu cel din plansa foto este nou, nefolosit, iar caciula din blana de oaie, de culoare maro nu prezinta urme de sange si nici alte semne de distrugere.
Or, in situatia data, in lipsa unui act medical care sa ateste la mana dreapta - degetul mijlociu a partii vatamate - vreo plaga taiata precum si in lipsa corpului vulnerant care daca ar fi fost supus unei expertize biocriminalistice ar fi confirmat ori nu existenta urmelor de sange apartinand partii vatamate, nu se poate retine actiunea violenta a inculpatului, lipsa acestor mijloace de proba profitandu-i, partea vatamata putand oricand sa se fi lovit la muncile din gospodarie in cursul zilei de 6.11.2004 sau anterior, ori chiar in momentele in care l-a agresionat pe inculpat.
Mai  mult, daca caciula prezentata instantei ar fi fost cea purtata de inculpat in noaptea de 6.11.2004, avand in vedere leziunile suportate de acesta urmare loviturilor aplicate de partea vatamata cu lopata in zona capului (conform certificatului medico-legal nr.1188/8.11.2004 si a relatiilor furnizate de Serviciul de Medicina Legala Judetean Braila - filele 48 dosar urmarire penala si 130 dosar fond) aceasta ar fi trebuit sa prezinte urme de sange, martorii S. V. si B. L. confirmand ca l-au vazut pe inculpat in acea noapte plin de sange.
Ca in noaptea respectiva in jurul orelor 2245 inculpatul s-a aflat intr-o stare critica, fiind solicitata ambulanta, o confirma relatiile furnizate de Serviciul de Ambulanta Judetean Braila (fila 121 dosar fond) care a fost solicitat de acelasi lucrator de politie care a intocmit procesul verbal de la fila 40 dosar urmarire penala, de la un  post telefonic public, fara ca organele de cercetare sa faca vreo mentiune in acest sens in dosarul cauzei.
4. Este elocventa depozitia martorului M.M. (fila 37 dosar fond) care a invederat instantei imprejurarile in care a scris declaratia de la fila 36 din dosarul de urmarire penala, dupa dictarea politistului care l-a rugat sa declare ca in noaptea de 6.11.2004 in jurul orelor 2000 l-a vazut pe partea vatamata speriat si murdar de sange.
- ca acesta era ranit la mana dreapta 
- ca rana era produsa de inculpat prin lovirea cu un cutit
- ca partea vatamata l-ar fi surprins pe inculpat in curtea sa incercand sa fure doi curcani si ca incercand sa-l prinda, inculpatul l-ar fi lovit cu cutitul, partea vatamata reactionand, lovindu-l la randul sau cu o lopata
- ca, dupa ce a anuntat organele de politie (deplasandu-se cu o masina impreuna cu partea vatamata si fratele acestuia, martorul A.I.) s-au intors la locul incidentului unde au gasit curcanii - unul in spatele gradinii si unul in santul de la strada pe unde ar fi sarit gardul S.F., toate acestea pentru "a-l infunda pe S. F.", spunandu-i ca a fost la procuratura si ca in dosar nu este nimic concret.
 In raport de restul probatoriului, declaratia martorului data in cursul cercetarii judecatoresti apare ca reala, cu atat mai mult cu cat ar fi putut sa-si mentina declaratia data in fata organului de cercetare penala, astfel cum a facut in prima parte a audierii in fata instantei el insusi aflandu-se in conflict cu inculpatul, in chiar noaptea de 6.11.2004 in barul din  sat, fapt confirmat si de martorii A. I., T.G. si M. I.
5. Ca ancheta a fost orientata in sensul celor scrise la fila 36 din  dosar urmarire penala la rugamintea politistului de catre martorul M.M., o reflecta declaratiile martorilor A.I., A. M., A.I. si R.C. (fratele, sotia, mama respectiv varul partii vatamate) date in cursul urmaririi penale si cea a martorului M.I. data in fata instantei prin care s-a tins in principal la retinerea  starii de legitima aparare in favoarea partii vatamate, singurul martor care a afirmat ca ar fi inteles de la familia A. ca l-ar fi prins pe inculpat cu curca in brate in ulita si nu in curte (fila 36 dosar instanta) fiind R.I., care a relatat cele auzite de la membrii familiei A., nevazand incidentul dintre parti si nici cand inculpatul ar fi sarit gardul astfel cum afirma constant partea vatamata.
- daca sustinerile martorului A.I. privind imprejurarile in care ar fi fost anuntate organele de politie in  noaptea de 6.11.2004 si cum aceasta au descoperit si ridicat corpurile delicte ar fi reale - acestea pliindu-se pe declaratiile partii vatamate - atunci martorul R.I., singurul martor strain de familia partii vatamate, l-ar fi indicat ca prezent la locul incidentului, dar martorul a aratat fara echivoc ca de fata, la sosirea politistului din Gulianca, nu se afla fratele lui A.A.
6. Potrivit dispozitiilor art.891 Cod procedura penala orice declaratie data in faza de urmarire penala trebuie consemnata intr-un formular inregistrat si inseriat in prealabil ca formular cu regim special, iar dupa completare se introduce in dosarul cauzei.
Numai in aceste conditii inscrisurile - declaratii pot servi ca mijloace de proba conform dispozitiilor art.89 Cod procedura penala.
Cum in cursul cercetarii judecatoresti instanta s-a aflat in imposibilitatea audierii martorului R.C. (persoana care, potrivit rechizitoriului l-ar fi alarmat pe partea vatamata cu privire la prezenta inculpatului in curte) acesta parasind Romania la data de 31.08.2005, data dupa care nu mai figureaza in evidentele cu intrari - iesiri din Romania (conform dovezii de la fila 128 din dosar fond), instanta ar fi trebuit sa dea eficienta dispozitiilor art.327 alin.3 Cod procedura penala, sa dispuna citirea depozitiei data de acesta, in  cursul urmaririi penale in conditiile art.891 Cod procedura penala (filele 32-33 dosar urmarire penala) si sa tina seama de ea la judecarea cauzei.
Instanta a inlaturat insa valoarea probanta a acestui inscris si implicit a declaratiei martorului intrucat continutul inscrisului nu este insusit de catre martor, raportul de constatare tehnico-stiintifica grafoscopica nr. 97559/19.04.2006 intocmit de Inspectoratul de Politie Braila - Serviciul criminalistic (filele 135-144 dosar fond) stabilind fara echivoc ca semnaturile aplicate pe acest inscris (filele 32-33) prezinta caracteristici generale si individuale de deosebire de semnatura reala a martorului, chiar daca prezenta sa langa poarta locuintei partii vatamate a fost confirmata de martorul R. I., fapt ce nu atesta prezenta sa in curte la momentul incidentului, atat timp cat martora A.M. (fila 83 din dosar fond), sustine ca R.C. ar fi aparut concomitent cu martorul R. I., dupa ce inculpatul ar fi sarit gardul.
Or, acest din urma martor a afirmat ca nu l-a vazut pe inculpat in noaptea respectiva, fapt ce conduce la concluzia ca R.C. nu a asistat la incident, aparand ulterior "din  casa de la televizor sau din alta parte" (conform declaratiei martorei A. M. - fila 83 verso din dosar de fond).
7. Se apreciaza ca orice infractor cand intentioneaza sa sustraga pasari dintr-o cotineata nu patrunde intr-o curte, chiar neiluminata, in care s-ar afla 4 persoane (conform declaratiei data in cursul urmaririi penale de martora A.I. - fila 16 verso) respectiv 3 persoane (conform declaratiei martorei A. M.(fila 28 verso dosar urmarire penala), fiecare dintre aceste persoane desfasurand activitati gospodaresti.
- dar chiar asa fiind, in raport de sustinerile partii vatamate cum ca si-a recuperat curcanii - unul de pe gardul unei vecine si unul din santul de la strada, se presupune ca inculpatul a sarit gardul cu ambii curcani pentru ca acestia sa ajunga in strada, inculpatul neputand sa iasa pe poarta care, potrivit declaratiei martorei A.M. este o poarta mare, rulanta, masiva, care nu se poate deschide cu mana (fila 83 dosar fond);
- sustinerile partii vatamate nu au fost insa confirmate de cele doua martore care in cursul urmaririi penale au declarat ca cei doi curcani s-au aflat tot timpul altercatiei in curte, la o distanta de 80 m de cotineata, fiind recuperati de martora A. I. care a lasat unul la cotineata si unul l-a luat in brate "parandu-i-se mai ametit", deplasandu-se cu el la poarta unde i-a povestit  cele intamplate lui R. I.
- dar, in cursul cercetarii judecatoresti martorele, sub prestare de juramant, au manifestat o pozitie diferita, A.M. venind cu amanunte privind  locul recuperarii curcanilor, respectiv ca una dintre  pasari ar fi  smuls-o chiar partea vatamata  de la subsuoara stanga a inculpatului, cealalta gasind-o in curte langa gard, in timp ce A. I., contrar celor declarate la urmarirea penala, a afirmat ca in noaptea de 6.11.2004, desi s-a aflat in acelasi loc cu nora sa, nu l-a vazut deloc pe inculpat si ca, desi de la fiul sau a inteles ca in discutie erau doi curcani, ea nu a vazut decat unul, cel dat de catre partea vatamata si pe care l-a tinut in brate in timp ce  discuta cu martorul R.I.
- partea vatamata a sustinut (fila 3 dosar urmarire penala) ca l-a lovit pe inculpat cu lopata ce o avea in mana (folosita la adunatul boabelor de porumb pe care intentiona sa le acopere cu o folie), si ca, in timp ce inculpatul a sarit gardul, el a iesit pe poarta in ulita, unde i-a mai aplicat o lovitura cu lopata, imprejurari care, daca ar fi fost reale, ar fi fost relatate de cele doua martore, dar in timp ce A.I. a declarat in fata judecatorului ca nu l-a vazut deloc pe inculpat si ca deci nu a vazut in curte vreo altercatie in care sa fi fost implicat fiul sau, martora A.M. aflata in acelasi perimetru a declarat ca a vazut partile imbrancindu-se, sotul sau neavand nimic in mana si ca pe unde ar fi sarit gardul inculpatul, exista o poarta mare rulanta care nu se poate deschide cu mana, cu alte cuvinte ca poarta neputand sa fie usor manevrata, sotul sau nu ar fi iesit in strada un de sa-l loveasca pe inculpat.
Analizand toate probele administrate in  cursul procesului penal instanta  a retinut ca nu s-a facut dovada ca inculpatul a patruns in noaptea de 6.11.2004 orele 2000 in  curtea partii vatamate de un de sa fi sustras 2 curcani si, ca sa-si asigure scaparea, fiind descoperit de partea vatamata, l-a atacat cu un cutit taindu-l la degetul mijlociu de la mana dreapta, declaratiile partii vatamate necoroborandu-se, in sensul art.75 Cod procedura penala cu  fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente.
Cu toate diligentele depuse, instanta nu s-a aflat in posesia unor probe certe, sigure de vinovatie, care sa inspire siguranta in valorificarea lor, cele administrate necoroborandu-se intre ele si, astfel cum s-a retinut mai sus, chiar excluzandu-se reciproc.
Cum indoiala asupra vinovatiei nu a fost inlaturata nici dupa administrarea de probe noi, cu toate ca fisa de cazier a inculpatului reflecta o bogata activitate infractionala, instanta, constatand  ca prezumtia de nevinovatie subzista si intrucat orice indoiala profita inculpatului, conform principiului "in dubio pro reo", in baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedura penala raportat la art.10 alin.1 lit.a Cod procedura penala a dispus achitarea inculpatului S. F. pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazuta de art.211 alin.1, alin.2 lit.b si alin.21 lit.b si c Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal , fapta neexistand.