Clauza Contractuala

Prin sentinta civila nr.3571/09.11.2012, Judecatoria  C a admis in parte sesizarea formulata de petenta ANPC in contradictoriu cu intimata S.C. VR S.A., privind constatarea caracterului abuziv al unor clauze., a constatat caracterul abuziv al clauzei cuprinse la pct.5 a) ("Comision de risc"), din Conditiile Speciale, respectiv la art. 3.5 din Conditiile Generale ale Conventiei de credit nr. 0114520/23.07.2007, incheiata intre S.C. VR S.A., Sucursala C, in  temeiul art.16 alin.1 din Legea 193/2000, a aplicat intimatei sanctiunea amenzii in cuantum de 1000 RON si a dispus modificarea conventiei de credit mai sus aratate si a actelor aditionale la acestea, in sensul inlaturarii clauzei constatate ca fiind abuzive.
Vazand intrunirea, in cauza, a tuturor conditiilor pentru retinerea caracterului abuziv al clauzei ce impune imprumutatilor achitarea comisionului de risc, prima instanta a constatat caracterul abuziv al acesteia si a dispus modificarea conventiei de credit depuse la dosarul cauzei, in sensul inlaturarii clauzei constatate ca fiind abuzive si avand in vedere cuantumul prejudiciului produs consumatorilor prin stipularea clauzelor abuzive, amploarea lezarii intereselor economice ale acestora, numarul mare al consumatorilor afectati prin clauzele abuzive, precum si multitudinea clauzelor abuzive inserate in contracte, prima instanta a aplicat intimatei S.C. VR S.A. sanctiunea amenzii in cuantumul maxim prevazut de lege, respectiv de 1000 RON, si a dispus modificarea conventiei de credit mai sus aratate, in sensul inlaturarii clauzelor constatate ca fiind abuzive. 
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs SC VR SA, prin care a sustinut ca instanta de fond nu a tinut cont de situatia actului aditional de implementare a OUG 50/2010, prin prisma dispozitiilor Legii 288/2010.
Aceasta a mai aratat faptul ca, ulterior aparitiei OUG 50/2010, pentru a pune in acord cu litera legii contractele, au procedat la modificarea contractelor de credit astfel incat sa fie in concordanta cu dispozitiile acestui act normativ, fapt pentru care imprumutatii au fost notificati cu privire la modificarea Conventiei de credit pe care acestia au semnat-o, astfel incat aceasta sa aiba continutul dorit de legiuitor.
Examinand sentinta civila recurata, potrivit motivelor de recurs invocate cat si din oficiu, pentru orice motiv de casare prevazut de art.312 raportat la art.304 Cod procedura civila si sub aspectul temeiniciei si legalitatii, s-a constatat ca recursul este nefondat, intrucat prin procesul verbal de constatare seria ANPC nr.0510237/06.01.2012, intocmit de catre ANPC s-a retinut existenta unei clauze cu caracter abuziv (comisionul de risc) in conventia de credit nr.0114520/23.07.2007 incheiata de catre SC VR SA si imprumutatii HN si sotia HIS.
Prin hotararea recurata, instanta de fond, constatand caracterul abuziv al clauzei privind comisionul de risc a modificat conventia si actele aditionale, in sensul inlaturarii clauzei constatate ca fiind abuziva si a aplicat bancii o amenda in total de 1000 lei.
Din examinarea probelor administrate in cauza s-a constatat ca hotararea recurata este temeinica si legala, fiind pronuntata ca urmare a retinerii corecte a situatiei de fapt la care instanta de fond a aplicat corespunzator dispozitiile legale incidente in cauza, cat si  faptul ca recurenta nu a indicat niciun motiv de nelegalitate prin cererea de recurs.
Toate "criticile" formulate de recurenta reprezinta, in realitate, reiterarea, absolut identica (atat prin continutul acestora, cat si prin forma de redactare), a argumentelor din intampinarea formulata la instanta de fond, circumscrise exclusiv asupra sustinerii caracterului neabuziv al clauzei privind comisionul de risc, astfel ca examinarea acestora este superflua, in conditiile in care acestea au fost deja analizate, punctual, de prima instanta in raport de dispozitiile legale incidente si de starea de fapt rezultata din probele administrate.
Astfel, Tribunalul a apreciat ca prima instanta a retinut corect ca fiind indeplinite, in cauza, conditiile prevazute de art.4 din Legea nr.193/2000, potrivit carora, s-a retinut caracterul abuziv al clauzei privind comisionul de risc prevazut in conventia incheiata de banca si a inlaturat critica recurentului, vizavi de faptul ca instanta de fond nu a tinut cont de situatia actului aditional de implementare a OUG nr.50/2010 prin prisma dispozitiilor Legii nr.288/2010. Sustinerea recurentei referitoare la faptul ca imprumutatii nu au notificat banca cu privire la modificarea a conventiei de credit si, ca atare, actul aditional produce efecte in conformitate cu termenii in care a fost formulat, este eronata,  intrucat la dosarul cauzei este depusa notificarea din data de 30.11.2010 a imprumutatilor, prin care acestia solicita eliminarea comisionului de administrare.