partaj judiciar-iesire din indiviziune

         Dosar nr.164/179/2008
         Domeniu alocat : partaj
         Tip speta : sentinta civila
         Data spetei : s.c. nr. 814/14.10.2009
         Titlu: partaj judiciar-iesire din indiviziune
         
         
             Prin actiunea civila inregistrata sub nr.164/179/2008 reclamanta  S.D.  a chemat in judecata pe paratul  M.V. ,  solicitand  ca pe cale de hotarare judecatoreasca sa se dispuna iesirea din indiviziune , in cote de 1/2 pentru fiecare parte , asupra   bunurilor comune dobandite  in timpul casatoriei prin contributii egale , respectiv o garsoniera situata in B, str.P , un autoturism marca Dacia 1310  cat si asupra datoriilor comune  .
             In motivarea actiunii s-a invederat ca in timpul casatoriei cu paratul au dobandit imobilul sus mentionat in baza contractului de vanzare-cumparare nr.1039/23 mai 1995 autentificat la fostul  Notariat de Stat Local Babadag , iar autoturismul  in baza contractului de vanzare cumparare nr.2665/2002 .
             S-a relevat ca  prin sentinta civila nr. 434/23.09.2003 pronuntata in dosarul nr.618/2003 de catre  Judecatoria Babadag , s-a dispus desfacerea casatoriei incheiate cu paratul , fiindu-i incredintata minora G.-M. , hotarare ramasa irevocabila.
             S-a mai invederat ca paratul este plecat de mai multi ani in strainatate , fiind nevoita sa achite singura datoriile bancare contractate impreuna cu paratul , motiv pentru care solicita obligarea acestuia la plata cotei de 1/2 din aceste imprumuturi achitate , solicitandu-se in esenta si retinerea pasivului ce greveaza masa de partaj .
             S-a mai precizat  ca autoturismul a fost instrainat de parat dupa despartirea in fapt solicitand de asemenea  atribuirea  cotei corespunzatoare de 1/2 din valoarea de circulatie a acestuia .
             Ulterior  reclamanta a introdus cerere de completare a actiunii , solicitand  a se constata un drept de creanta asupra garsonierei ce face obiectul partajului, drept de creanta constand in imbunatatirile aduse imobilului , imbunatatiri constand in montare tamplarie PVC , soba de teracota , imbunatatirile pretinse sustinandu-se a fi fost efectuate dupa desfacerea casatoriei .
             In sustinerea actiunii s-au depus urmatoarele inscrisuri : contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1039/23.05.1995 privind dobandirea garsonierei , carte de identitate a autovehiculului si contract de vanzare-cumparare privind achizitionarea autoturismului Dacia 1310 , sentinta civila nr. 434/23.09.2003 pronuntata de Judecatoria Babadag privind  desfacerea casatoriei , facturi fiscale , instrumentele de plata a imprumuturilor bancare,  respectiv ordine de incasare , incheierea nr.430/15 martie 2004 emisa de Tribunalul Tulcea privind investirea cu formula executorie a contractului de emitere a cardului Maestro si a actului aditional incheiat intre Reiffeisen Bank Sucursala Tulcea si paratul M.V. , foaie de varsamant privind achitarea imprumutului la Reiffeisen Bank SA Tulcea , copia carnetului de munca privind pe reclamanta , factura fiscala privind achizitionarea de bunuri mobile.
            In drept, si-a intemeiat actiunea pe disp. art.728 cod civil   .
            Prin intampinare  paratul a  invederat  ca  sustinerile din actiunea principala , in mare parte , sunt inexacte si nu reflecta adevarata stare de fapt .
            S-a sustinut ca in timpul casatoriei cu reclamanta a fost singurul care a realizat venituri , toate bunurile atat imobilul cat si bunurile imobile , fiind dobandite numai cu  veniturile realizate de acesta , parata neavand serviciu .
            Cu privire la autoturismul marca Dacia 1310 invedereaza paratul ca a fost imprumutat de la un prieten , nefiind  proprietatea sa , sustinand ca la plecarea din tara  a inapoiat autoturismul  tertei persoane de la care il imprumutase .
            Mai arata paratul ca dupa desfacerea casatoriei , a convenit cu reclamanta ca garsoniera si bunurile mobile sa-i ramana minorei rezultate din casatoria acestora , motiv pentru care nu s-a realizat partajul  bunurilor comune, iar cu privire la creditele bancare , cel de la Banc Post a fost rambursat in timpul casatoriei nemaifiind nici o rata de achitat la data despartirii in fapt iar cel de la Reiffesisen Bank s-a sustinut ca a fost  utilizat de mama reclamantei care de altfel a si rambursat creditul , neexistand nici o legatura intre acest imprumut si bunurile comune dobandite de parti in timpul casatoriei .
            Totodata , prin cererea reconventionala a solicitat partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei , respectiv garsoniera si o parte din bunurile mobile aflate in garsoniera si enumerate in cererea reconventionala., in cote de 75%  pentru parat si 25% pentru reclamanta, sustinandu-se ca aceasta nu a avut nici o contributie la dobandirea bunurilor.
            In ceea ce priveste modalitatea de partajare a garsonierei a solicitat ca aceasta sa-i fie atribuita in natura , urmand sa plateasca reclamantei sulta corespunzatoare .
            Sustinerile din intampinare au fost reiterate si in cererea reconventionala , solicitandu-se in esenta respingerea actiunii principale si admiterea cererii reconventionale .
            In sustinerea cererii reconventionale au fost invocate disp.art.115-119 si urm cod pr.civila.
            In cauza au fost  incuviintate proba  testimoniala  , proba cu expertize tehnice , interogatorii si inscrisuri .
            Ulterior, in timpul judecatii , paratul-reclamant a renuntat  la capatul de cerere privind partajul bunurilor mobile enumerate in cererea reconventionala , solicitand a se lua act de renuntarea sa la cererea de partajare a bunurilor mobile .
            La interogatoriu reclamanta-parata a negat sustinerile paratului reconvenient cu privire la contributia sa la dobandirea bunurilor comune, cat si cu privire la natura si scopul in care au fost contractate si utilizate datoriile sustinute , relevand ca datoriile au fost contractate pentru nevoile comune ale sotilor si ca au fost achitate dupa desfacerea casatoriei, contractele aflandu-se in derulare la data desfacerii casatoriei . 
            Martorii audiati in cauza au confirmat sustinerile reclamantei cu privire la pretinsele imbunatatiri aduse garsonierei , sustineri ce se coroboreaza si cu inscrisurile doveditoare privind procurarea si montarea tamplariei PVC .  
            In cauza  s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, avand ca obiectiv stabilirea valorii de circulatie a imobilului detinut de parti   .
            Prin expertiza  tehnica  judiciara intocmita in cauza de catre expert M.R.  s-a concluzionat ca  valoarea de circulatie a imobilului garsoniera   este de 31.940,998 lei Ron , iar a imbunatatirilor aduse este de 3.393,073 lei ron.
            Paratul a solicitat constatarea nulitatii  raportului  de expertiza efectuat in cauza de expert M.R. ,  pentru nerespectarea disp.art.208 alin.1 cod pr.civila la efectuarea expertizei tehnice judiciare .
            Instanta a constatat nulitatea relativa a raportului de expertiza si a dispus refacerea lucrarii cu respectarea disp.art. 208 al.1 cod pr.civila .
            Prin expertiza  tehnica  judiciara refacuta  si intocmita in cauza de catre expert M.R.  s-a concluzionat ca  valoarea de circulatie a imobilului garsoniera   este de 32.701,737 lei ron , iar a imbunatatirilor aduse este de 3.410,273 lei ron.
            Paratul-reclamant a formulat obiectiuni la raportul de expertiza tehnica efectuat de expert M.R. cu privire la valoarea de piata a garsonierei , apreciind ca in mod total eronat expertul a retinut la calculul  valorii  coeficientii de -10% pentru faptul ca imobilul este amplasat la o distanta mai mare de 500 m fata de magazine si piata  , -3%  pentru faptul ca grupul sanitar nu are aerisire directa si -5% pentru faptul ca imobilul are nevoie de reparatii multiple , sustinand ca expertul a avut o atitudine partinitoare in favoarea reclamantei .
            Prin raspunsul la obiectiuni , experta M.R. si-a mentinut argumentele iterate in raportul de expertiza cu privire la obiectiunile formulate .
             Ca urmare a solicitarii paratului-reclamant , in cauza a fost dispusa efectuarea unei contraexpertize de catre expertii C.H., M.V.,  L.G.V. .
            Prin raportul de contraexpertiza efectuat de expertii  C.H., M.V. , L.G.V. s-a concluzionat ca valoarea imobilului garsoniera este de 35.900 lei.
            Paratul  a avut obiectiuni la raportul de contraexpertiza aducand critici cu privire la data instiintarii de a se prezenta pentru efectuarea contraexpertizei , apreciind ca expertii au avut o atitudine de rea-credinta cu intentia de a nu fi prezent pentru a-si  exprima punctul de vedere, desi el a achitat onorariul pentru efectuarea contraexpertizei, solicitand constatarea nulitatii raportului de contraexpertiza pentru nerespectarea disp.art.208 cod pr.civila.
            Instanta a dispus refacerea raportului de contraexpertiza de catre expertii C.H., M.V., L.G.V. , pentru a se respecta disp.art.208 al.1 cod pr.civila privind instiintarea partilor , apreciindu-se incalcata aceasta  reglementare  ce constituie o garantie a dreptului de aparare al partilor. 
            Expertii nu au procedat la  efectuarea contraexpertizei cu participarea ambelor parti , pentru a da posibilitatea acestora sa dea lamuririle necesare si totodata sa ceara sa se faca toate constatarile legate de obiectivele fixate pentru expertizare , nesocotind reglementarile ce vizeaza procedura de efectuare a expertizei , inaintand la dosarul cauzei  un  raspuns intitulat" raspuns la obiectiuni " (fila 236) prin care conchid ca intrucat datele initiale ale expertizei, respectiv dimensiuni apartament, tip finisaje, nu s-au modificat , se pastreaza concluziile raportului de contraexpertiza initial .
            In acest context s-a dispus efectuarea raportului de contraexpertiza , prin noul raport de contraexpertiza conchizandu-se ca valoarea de circulatie a imobilului garsoniera este de 35.900 lei iar a imbunatatirilor constand in tamplarie PVC si geam termopan , apometru , instalare teava pexal si soba de teracota este de 4.471 lei.
            Partile nu au formulat obiectiuni la raportul de expertiza imobiliara ,reclamanta prin note  scrise depuse la dosar reiterandu-si cererile din actiunea introductiva si completarea la actiune cu privire la masa bunurilor comune , cota de contributie a partilor si modalitatea de partajare , solicitand atribuirea imobilului garsoniera cu obligarea acesteia la plata unei sultei corespunzatoare , motivat de contributia egala la dobandirea bunurilor si nevoia sa de locuinta ,aparatorul paratului neprezentandu-se la judecata pe fond a cauzei .
         Din evaluarea judiciara a materialului probator administrat in cauza se retine astfel ca partile au dobandit in timpul casatoriei , urmatoarele bunuri :imobilul  garsoniera sus mentionat , in valoare de 36.187,6 lei , valoarea de 35.900 retinuta  in concluziile raportului de contraexpertiza fiind eronat calculata , strecurandu-se o greseala de calcul la calcularea valorii de circulatie in urma aplicarii coeficientului de reducere , coeficient reprezentand efectele crizei financiare ,  un autoturism marca Dacia 1310 in valoare de 5000 lei ,  valoarea totala a bunurilor comune dobandite de parti  fiind de 41.186,6 lei RON. 
         Intrucat ambele parti nu au solicitat efectuarea unei expertize pentru stabilirea contravalorii autoturismului instrainat pana la partaj , reclamanta facand dovada  existentei in patrimoniul partilor a acestui bun dobandit in baza contractului de vanzare nr.2665/2002 , sustinerile paratului - reconvenient fiind astfel infirmate , s-a retinut la masa  comunitara valoarea indicata in actiunea introductiva de instanta .
         In lipsa unor probe din care sa rezulte ca aportul unuia dintre soti a fost mai mare decat al celuilalt la dobandirea bunurilor comune , urmeaza a se retine o contributie egala a sotilor la dobandirea bunurilor comune  , in cauza operand prezumtia ca ambii soti au contribuit deopotriva la dobandirea bunurilor .
         Desi paratul a sustinut ca reclamanta nu a realizat venituri , aceasta a facut dovada realizarii unor venituri , depunand in acest sens copia contractului de munca .
         Desi paratul prin cererea reconventionala nu a invederat ca ar fi primit de la mama sa cu titlu de dar manual o suma de bani pe care ar fi folosit-o in timpul casatoriei , la achizitionarea imobilului , sustinand prin cererea reconventionala doar ca o parte din cheltuielile ocazionate de organizarea nuntii ar fi fost suportate de mama sa , prin administrarea probatoriului incuviintat a incercat a dovedi ca in raport cu reclamanta ar avea o cota de contributie diferita si ca imobilul ar fi fost cumparat din banii reprezentand dar manual de la mama sa , dovezi ce nu se pot aprecia concludente in pronuntarea unei solutii in retinerea unor cote diferentiate de contributie .
         Se retine de asemenea , ca partile au contractat in timpul casatoriei  imprumuturile sus retinute  , titularul contractului de credit si al cardului Maestro investit prin formula executorie de catre Tribunalul Tulcea , fiind paratul in speta , astfel cum reiese din inscrisurile sus retinute , parte din datorii, respectiv sumele precizate in actiunea introductiva de instanta ,  fiind achitate de catre reclamanta , ulterior desfacerii casatoriei , urmare executarii silite a acestora  .
         Stabilirea definitiva a contributiei comune integrale a sotilor , la dobandirea bunurilor comune  trebuie sa fie extinsa si asupra regimului obligatiilor comune ale sotilor in sensul obligarii acestora , la plata datoriei comune , partile contractand in timpul casatoriei si creditele sus retinute , credite ce reprezinta datorie comuna a partilor , paratul nefacand nici o proba in sensul ca aceste datorii nu ar fi constituit datorii comune .
         Se impune a se sublinia ca reclamanta  are un drept de creanta , valorificabil impotriva paratului si nascut din restituirea imprumuturilor, contractate de ambele parti , dupa desfacerea casatoriei , cat si din imbunatatirile aduse imobilului si constand in montare tamplarie PVC, teava pexal si apometru .Contravaloarea sobei de teracota se apreciaza ca nu poate fi calificata drept lucrare de imbunatatire a apartamentului , fiind considerata un element de confort personal al reclamantei care nu poate mari valoarea de circulatie a garsonierei , astfel ca nu va fi retinuta in continutul dreptului de creanta solicitat a fi constatat.
         Astfel , urmeaza a se constata  ca din masa de partaj face parte si  pasivul  sus mentionat , respectiv suma de 19.053.940 ROL reprezentand 1/2 din datoria comuna .Dreptul de creanta decurgand din valoarea imbunatatirilor aduse imobilului se retine ca este in suma de  3141 RON .
         Astfel , ca efect al partajului se va  atribui  reclamantei-parate imobilul garsoniera situat in Babadag , str.P in valoare de 36.187,6 lei RON .
         Solutia atribuirii imobilului catre reclamanta se apreciaza ca se justifica  prin luarea in considerare a criteriilor ce tin de faptul ca reclamantei i-a fost incredintata minora rezultata din casatoria partilor , aceasta locuieste efectiv in garsoniera si este in nevoie de a locui cu minora , posibilitatea redusa de a-si procura o locuinta , paratul nemailocuind in garsoniera de la despartirea sotilor intervenita in anul 2003 , acesta aflandu-se la munca in strainatate , context in care se apreciaza astfel ca reclamanta este mai indreptatita sa i se atribuie locuinta in disputa , urmand a fi obligata sa plateasca paratului o sulta , in scopul egalizarii valorice  .
                   Pentru egalizarea valorica a loturilor urmeaza a obliga reclamanta la plata sumei de 18.070,15 lei  reprezentand sulta catre parat.
              In baza art.276 Cod pr.civila urmeaza a compensa cheltuielile de judecata si a obliga reclamanta la 450 lei, cheltuieli de judecata catre parat .