CIVIL. PARTAJ SUCCESORAL

     Prin cererea inregistrata,  pe rolul Judecatoriei Buzau, SG a chemat in judecata pe paratii   SD si ICC, pentru ca instanta, prin hotararea ce va pronunta, sa dispuna iesirea din indiviziune asupra masei succesorale ramase de pe urma defunctilor  SP si SR, stabilirea masei bunurilor de impartit, a mostenitorilor acestora, a cotelor succesorale legale, lichidarea starii de indiviziune, prin individualizarea si atribuirea bunurilor ce li se cuvin, potrivit cotelor legale.                                                                        
     In motivare  reclamantul a aratat ca la decesul defunctilor SP si Stavride R au ramas urmatoarele bunuri: un imobil - apartament, in valoare de 170.000 lei, bunuri mobile: un sifonier cu trei usi, un recamier, o masuta, un fotoliu, un pat, un birou, o biblioteca, o masa TV, un aragaz cu 4 ochiuri, un frigider marca Zill, un bufet bucatarie, o masa, un dulap de hol, un cuier. De asemenea solicita ca paratul SD sa aduca la masa bunurilor de impartit si sumele de bani pe care acesta le-a incasat, incepand cu data decesului ultimului autor respectiv SR ca urmare a inchirierii imobilului bun de impartit care face parte din bunurile succesorale, asa cum a aratat mai sus. Solicita sa fie adusa la masa de impartit contravaloarea chiriei incasate incepand cu luna decembrie 1996 si pana in prezent, chirie pe care o evalueaza la 300 lei lunar, fiind in total vorba de 39.600 lei echivalentul a 132 de luni. In ceea ce priveste podsesia bunurilor arata ca paratul SD  foloseste bunurile ramase de pe urma autorilor lor.
     In drept, au invocat disp. art. 728   C.civ si art. 673 Cod procedura civila.      Cererea a fost legal timbrata cu suma de 19 lei taxa judiciara de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.
     Paratul SD a depus intampinare si cerere reconventionala prin care a aratat ca este de acord cu partajarea bunurilor ramase de pe urma parintilor insa cu privire la apartamentul, arata ca el impreuna cu sotia sa ST stapanesc o cota de 5/8 din valoarea apartamentului, ca urmare a contractului de intretinere autentificat prin care mama lor le-a transmis cota indiviza de 5/8 din apartament, ramanand in sarcina lor obligatia de a achita  obligatia asumata, respectiv intretinerea de care s-au ocupat pana la intocmirea contractului de intretinere. La inmormantarea mamei lor numai el si sotia sa au facut cheltuieli de inmormantare si cele traditionale ulterioare pe care le evalueaza la suma de 50.000 lei. In legatura cu bunurile mobile precizeaza ca o parte din cele nominalizate sunt bunuri personale ale sale, intrucat a locuit impreuna cu parintii lui o perioada de aproximativ 4 ani, iar in momentul in care a dobandit un alt spatiu de locuit a lasat o parte din bunurile sale in apartament. Bunurile care au apartinut parintilor lor sunt urmatoarele : o dormeza, o lada studio, o toaleta cu oglinda, o masa bucatarie, un dulap hol, o masuta mica sufragerie, un cuier pom, doua televizoare alb negru. La evaluarea apartamentului trebuie avute in vedere imbunatatirile pe care le-a adus din 1995 si pana in prezent si care sunt urmatoarele: zugravit apartament, contorizat apa, aducerea conductei de gaze, de la o distanta de 100 m, si contorizare gaze, schimbarera coloanei de agent termic in apartament, schimbarea tevilor la subsol, schimbarea bateriilor la baie, ( chiuveta + cada ), curatenia pe casa scarii. Solicita respingerea capatului de cerere cu privire la impartirea chiriei, deoarece ei au inchiriat doar o camera din apartament, si au facut-o in calitate de proprietari de 5/8 din apartament.
     Reclamantul SG a depus cerere completatoare a actiunii principale si intampinare la cererea reconventionala.
     Prin cererea completatoare reclamantul SG a solicitat chemarea in judecata ca parata si a numitei ST, alaturi de sotul ei paratul SD, a solicitat rezolutiunea contractului de intretinere la Notariatul de Stat, avand in vedere faptul ca paratii nu si-au indeplinit obligatiile asumate, in sensul ca atat la decesul autoarei lor cat si dupa acest eveniment paratii nu au suportat cheltuielile de inmormantare si cheltuielile necesitate de pomenirile crestinesti, acestea fiind efectuate de el si de catre paratul ICC. In subsidiar arata ca contractul de intretinere autentificat la Notariatul de Stat, reprezinta o donatie deghizata, fiind o liberalitate nescutita de raport si in consecinta sa se dispuna reductiunea liberalitatilor excesive si obligarea paratilor sa aduca la masa de impartit contravaloarea rezervei succesorale raportate la imobilul - apartament care a facut obiectul contractului de intretinere , rezerva incalcata prin liberalitatea mentionata mai sus. Isi intemeiaza solicitarile pe prevederile art. 845 Cod civil care arata in mod clar ca valoarea bunurilor instrainate unui succesibil in linie dreapta cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului va fi socotita in portiunea disponibila si excedentele de este, se va trece in masa succesiunii". Arata cu nu a avut cunostinta despre acest contract care nu i-a fost prezentat decat cu ocazia acestui litigiu, astfel ca problema prescriptiei dreptului de a solicita reductiunea liberalitatilor excesive nu poate fi pusa, nefiind depasit termenul de 3 ani de la momentul cand am luat la cunostinta de acest act si mai mult decat atat , necunoscand despre existenta contractului de intretinere nu a consimtit niciodata la efectuarea acelor instrainari. Potrivit art. 841 Cod civil rezerva succesorala in cazul in care exista trei sau mai multi descendenti, rezerva succesorala este de ? din masa succesorala, iar prin contractul de intretinere existent la dosar autoarea lor a adus atingere cotei stabilite in mod imperativ de legea civila.  De asemenea prin cererea completatoare a solicitat sa fie retinute la masa succesorala si cheltuielile de inmormantare si cele pentru pomenile ulterioare, efectuate de el,  in cuantum de 1000 lei. A mai precizat ca din moment ce paratul SD a intele sa conteste cota ce i se cuvine din apartament si cuantumul chiriei solicita ca acesta sa fie pus sa timbreze pentru valoarea totala contestata de 150.850 lei, adica sa achite o taxa de timbru de 4264,2 lei. Aceeasi solicitare o are si cu privire la presupusele imbunatatiri aduse imobilului, sa achite suma de 383,26 lei. Arata ca a acceptat tacit succesiunea, s-a comportat ca un adevarat mostenitor, a organizat inmormantarea si pomenile crestinesti facute pentru autorii lor. A incercat de mai multe ori sa efectueze un partaj al masei succesorale, insa a fost mintit si amanat tocmai de paratul SD. Ia interzis de cativa ani sa intre in imobil el neavand chei de la acel imobil, pretextul fiind tocmai acela ca exista intotdeauna persoane care locuiesc acolo, respectiv chiriasi fara sa ii explice motivele refuzului sau.
     Paratul ICC a depus intampinare prin care a aratat ca achieseaza la pretentiile reclamantului, ca este de acord cu impartirea masei succesorale, ca a participat si el la cheltuielile de inmormantare si pomenilor, motiv pentru care arata ca poate dovedi calitatea sa de succesor acceptant al succesiunii.
     Paratul SD a depus intampinare la cererea completatoare formulata de reclamantul SG  prin care a aratat ca in ceea ce priveste rezolutiunea contractului de intretinere, reclamantul avea cunostinta despre acesta inca din momentul intocmirii actelor , din discutiile cu el avea cunostinta despre acest aspect inca din momentul promovarii actiunii de partaj, si cele solicitate de catre acesta sunt neintemeiate, fiind facute numai in scop sicanator, Arata ca cererea completatoare este o adevarata cerere de chemare in judecata si nu poate fi facuta decat in conditiile art. 132 Cod procedura civila. Prin intampinarea depusa la dosarul cauzei anterior termenului de 13.12.2007 a aratat despre existenta acestui contract, iar completarea la actiune s-a facut dupa doua termene, termene in care nu a solicitat nici o amanare in vederea precizarii actiunii sau completarii sale. Chiar cu ocazia intocmirii contractului reclamantul a avut cunostinta despre acest aspect s-a si suparat pe mama lor si nu a venit sa o viziteze tocmai din acest motiv, el intretinand-o pe mama lor atat anterior decesului, cat si ulterior, cu ocazia inmormantarii la care nu a participat cu nimic nici reclamantul nici celalalt parat, el fiind singurul care alaturi de sotia sa s-au ingrijit de cele necesare inmormantarii. In caua nu-si are aplicare art. 845 Cod civil care face referire la renta viagera si la rezerva uzufructului, contractul de intretinere nefiind asimilat unei astfel de categorii de contracte. Nu se poate constat ca acest contract reprezinta o donatie deghizata deoarece a nascut obligatia de intretinere, pe care ei si-au executat-o. pe de alta parte contractul de intretinere nu vizeaza numai un succesor in linie directa ci o alta persona pe sotia sa. Dreptul de a solicita reductiunea liberalitatilor excesive in ipoteza in care s-ar constata prin absurd ca aceasta reprezinta o liberalitate este prescris de mult timp, termenul de trei ani impus de lege fiind cu mult timp depasit. In ceea ce priveste solicitarea de timbraj arata ca nu are suport legal, in sensul ca nu a contestat calitatea de bun comun a apartamentului, ci s-a aparat aratand ca detine o cota mai mare din bun in virtutea contractului de intretinere prezentat. Cota sa a fost marita prin vointa mamei sale care a inteles sa-si asigure intretinerea pentru restul vietii .
     In cauza instanta a administrat la solicitarea partilor, proba cu inscrisuri, fiind depuse la dosar urmatoarele inscrisuri: certificatul de mostenitor de Notariatul de stat ‚Judetean, copie BI, certificat de, contract de intretinere autentificat de catre Notariatul de Stat Judetean, certificat de deces contract de inchiriere contract de inchiriere, contract, proces verbal de predare - primire receptie),scrisoare, notificare, copie plic, scrisoare,  adeverinta emisa de Episcopia Buzaului si Vrancei,adresa emisa de Urbis Serv SRL, chitanta - contractde vanzare cumparare, chitantaadeverinta emisa de Asociatia de Proprietari proba cu interogatoriul partilor, fiind depuse la dosar interogatoriile, proba testimoniala, in cadrul careia au fost audiati martorii AT si CC propusi de paratul SD , BB si MMS, propusi de reclamantul SG, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar,
     Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta  retine urmatoarele:
Prin incheierea de admitere in principiu instanta  a admis exceptia prescriptiei dreptului de a solicita rezolutiunea contractului de intretinere autentificat de catre Notariatul de Stat Judetean, invocata de instanta din oficiu. A admis  in parte in principiu cererea de chemare in judecata astfel cum a fost completata  formulata de reclamantul SG,  in contradictoriu cu paratii  SD si  ST si ICC. A admis in principiu cererea reconventionala formulata de paratul reclamant SD, , in contradictoriu cu reclamantul parat SG si cu paratul ICC. A respins in principiu capatul de cerere privind rezolutiunea contractului de intretinere autentificat de catre Notariatul de Stat Judetean, ca fiind prescris. A respins in principiu capatul de cerere privind reductiunea liberalitatilor excesive, ca neintemeiat. A constatat  deschisa succesiunea de pe urma defunctului SP. A declarat deschisa succesiunea de pe urma defunctei SR.A constatat ca de pe urma defunctului SP a  ramas masa succesorala, compusa din cota de ? din imobilul - apartament.A constatat  ca de pe urma defunctului SP au ramas ca mostenitori SR, in calitate de sotie supravietuitoare cu o cota succesorala de ? din cota de ? din apartament, respectiv cota de  1/8,  paratul SD, in calitate de fiu cu o cota de ? din cota de ? din apartament, , respectiv cota de  1/8 reclamantul SG, in calitate de fiu cu o cota de ? din  cota de ? din apartament, , respectiv cota de  1/8 si paratul ICCt, in calitate de nepot,  cu o cota de ? din  cota de ? din apartament, respectiv cota de  1/8. A constatat  ca prin contractul de intretinere autentificat de catre Notariatul de Stat Judetean,  SR a instrainat in schimbul intretinerii paratilor SD si ST, cota de 5/8 ( ? + 1/8 ) din imobilul - apartament,.A constatat  ca paratul SD, a adus imbunatatiri imobilului - apartament,  constand in introdus gaze  si contorizat gaze, contorizat apa, schimbat coloana de agent termic in apartament, schimbat bateria la baie ( chiuveta + cada ), schimbarea tevilor la subsol si curatenie pe casa scarii, valoarea acestor imbunatatiri urmeaza a   fi scazuta din valoarea apartamentului. A constatat  ca mai face parte din masa succesorala  chiria incasata de catre paratul Stavride Dutu din inchirierea imobilului respectiv pe ultimii trei ani in cuantum de 1447 lei, care urmeaza a fi impartita intre mostenitori conform cotelor succesorale. A constat  ca singurul mostenitor acceptant al succesiunii defunctei SR este paratul SD, in calitate de fiu,  cu o cota de 1/1 din succesiune. A constatat ca reclamantul SG si paratul ICC sunt straini, prin neacceptare,  de mostenirea defunctei SR. A constat  ca de pe urma defunctei SR a ramas ca avere succesorala, urmatoarele bunuri mobile:  un fotoliu , un pat, o biblioteca, o masa TV, un aragaz cu 4 ochiuri, un bufet bucatarie, o masa, un dulap de hol, un cuier, care va fi culeasa in intregime de catre paratul SD, in calitate de unic mostenitor al defunctei SR. A constat  ca paratul SD a facut cheltuieli cu inmormantarea si pentru pomenile defunctei SR, in suma de 5000 lei care vor fi suportate in intregime de paratul SD, in calitate de unic mostenitor al defunctei SR. A respins in principiu, restul pretentiilor formulate de reclamantul SG, cu privire la succesiunea defunctei SR.
Pentru a pronunta aceasta incheiere de admitere in principiu instanta a avut in vedere urmatoarea situatie de fapt:
     In ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului de a solicita rezolutiunea contractului de intretinere autentificat de catre Notariatul de Stat Judetean, invocata de instanta din oficiu, instanta o apreciaza ca fiind intemeiata deoarece in raport de data incheierii actului 09.11.1995 termenul de prescriptie de trei ani este implinit, reclamantul parat solicitand rezolutiunea acestui contract abia la data de 01.11.2008. Instanta apreciaza ca dreptul de a solicita rezolutiunea contractului de intretinere s-a nascut chiar de la data incheierii acestui contract, acesta  fiind transcris in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni, acest registru asigura publicitatea fata de terti a contractului de intretinere, si astfel ca de la aceasta data tertii puteau si trebuiau sa cunoasca despre existenta acestui contract. Fiind o actiune personala patrimoniala, actiunea in rezolutiunea contractului de intretinere este o actiune prescriptibila in termenul de 3 ani prevazut de art. 3 din Decretul 167/1958. In consecinta instanta va admite exceptia prescriptiei dreptului de a solicita rezolutiunea contractului de intretinere autentificat de catre Notariatul de Stat Judetean, invocata de instanta din oficiu.
     Referitor la capatul de cerere privind reductiunea liberalitatilor excesive, instanta constata ca contractului de intretinere autentificat de catre Notariatul de Stat Judetean, prin care SR a instrainat in schimbul intretinerii paratilor SD si ST, cota de 5/8 ( ? + 1/8 ) din imobilul - apartament,  nu reprezinta o liberalitate. Contractul de intretinere fiind un contract cu titlu oneros, bunul ce a facut obiectul acestuia nu este supus reductiunii si nici raportului. In speta nu sunt aplicabile dispozitiile art. 845 Cod civil, care instituie o prezumtie de liberalitate cu privire la instrainarile facute de catre defunct unui succesibil in linie dreapta, insa numai daca aceste instrainari sunt facute cu rezerva unei rente viagere sau a dreptului de uzufruct. Acest text de lege impunand o exceptie de la regula este de stricta interpretare si nu trebuie extins si la situatia in care instrainarea se face unui succesibil in linie dreapta in schimbul intretinerii cum e cazul de fata. In aceste conditii instanta apreciaza ca este neintemeiat capatul de cerere privind reductiunea liberalitatilor excesive, respectiv a cotei de 5/8 din apartament instrainata de catre SR catre fiul sau SD si sotia acestuia ST.
     Cu privire la succesiunea numitului SP, instanta retine urmatoarele:
     La data de .... a decedat numitul SP. De pe urma defunctului SP au ramas ca mostenitori SR, in calitate de sotie supravietuitoare cu o cota succesorala de ? din cota de ? din apartament, respectiv cota de  1/8,  paratul SD, in calitate de fiu cu o cota de ? din cota de ? din apartament, , respectiv cota de  1/8 reclamantul SG, in calitate de fiu cu o cota de ? din  cota de ? din apartament, , respectiv cota de  1/8 si paratul ICC, in calitate de nepot,  cu o cota de ? din  cota de ? din apartament, respectiv cota de  1/8, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor de notariatul de stat ‚Judetean. Masa succesorala, ramasa de pe urma defunctului SPse compune din cota de ? din imobilul - apartament,  restul cotei de ? revenind sotiei supravietuitoare SR, conform contractului de construire, coroborat cu procesul verbal de predare - primire receptie.
     Din interogatoriul partilor coroborat cu declaratiile martorilor rezulta ca paratul SD, a adus imbunatatiri imobilului - apartament, , constand in introdus gaze  si contorizat gaze, contorizat apa, schimbat coloana de agent termic in apartament, schimbat bateria la baie ( chiuveta + cada ), schimbarea tevilor la subsol si curatenie pe casa scarii, valoarea acestor imbunatatiri urmeaza a   fi scazuta din valoarea apartamentului.
     Instanta constata ca apartamentul in litigiu a fost inchiriat de paratul SD, el fiind singurul care a incasat chiria, insa tinand seama ca cota de ? din acest apartament face parte din averea succesorala a lui SP, chiria incasata din inchirierea acestui apartament, reprezinta fructe civile ale bunului supus partajarii si prin accesiune, fac si ele parte din masa succesorala si se cuvin tuturor mostenitorilor proportional cu cota lor succesorale. Insa instanta apreciaza ca pot fi supuse partajului doar fructele civile, constand in chiria pe care efectiv a incasat-o unul dintre mostenitori si numai in limita termenului de prescriptie de trei ani.  Din contractele de inchiriere depuse de paratul SD rezulta ca pe o perioada de 3 ani anterior introducerii cererii a incasat o chirie in cuantum de 1447 lei. Instanta nu poate retine o suma mai mare decat cea care rezulta din contractele de inchiriere, nu se poate retine chiria practicata pe piata imobiliara deoarece se poate partaja numai sumele care efectiv au fost incasate, ci nu sume care ar fi putut fi incasate.
     Prin contractul de intretinere autentificat de catre Notariatul de Stat Judetean,  SR a instrainat in schimbul intretinerii paratilor SD si ST, cota de 5/8 , respectiv cota de  ? , ca bun propriu si cota de 1/8, mostenita de la sotul ei SP,  din imobilul - apartament.
     In ceea ce priveste succesiunea numitei SR, decedata  la data de 22.11.1995, instanta constata ca  masa succesorala a acesteia se compune din urmatoarele bunuri mobile:  un fotoliu , un pat, o biblioteca, o masa TV, un aragaz cu 4 ochiuri, un bufet bucatarie, o masa, un dulap de hol, un cuier. Aceste bunuri au fost retinute de instanta pe baza interogatoriului luat paratului SD si consemnat in incheierea de sedinta din data de 08.05.2008. Cat priveste apartamentul,  acesta nu face parte din masa succesorala a defunctei SR deoarece aceasta anterior decesului a instrainat cota sa de 5/8 , respectiv cota de  ? , ca bun propriu si cota de 1/8, mostenita de la sotul ei SP,  din imobilul - apartament,  paratilor SD si ST.
     Cat priveste mostenitorii defunctei SR, instanta constata din declaratiile martorilor ca paratul SD s-a ocupat de apartamentul, , unde a locuit SR,in timpul vietii, acesta l-a inchiriat si a incasat chiria, iar reclamantul SG si paratul SC, nu au mai intrat in acel apartament dupa decesul numitei SR, astfel ca acestia din urma nu au facut nici un act de acceptare tacita a succesiunii. Prin urmare instanta apreciaza ca singurul mostenitor acceptant al succesiunii defunctei SR este paratul SD, in calitate de fiu,  si el urmeaza sa culeaga intreaga masa succesorala a acesteia, reclamantul SG si paratul ICC fiind straini, prin neacceptare,  de mostenirea defunctei SR.
     Din declaratiile martorilor coroborate cu inscrisurile depuse de paratul SD la dosar, respectiv adresa emisa de SC Urbis Serv, chitanta, adeverinta emisa de Episcopia Buzaului si Vrancei,  instanta consta ca SD a fost cel care s-a ocupat de inmormantarea mamei sale, a facut cheltuielile pentru inmormantarea acesteia si cheltuielile pentru pomenile ulterioare, insa ca unic mostenitor acceptant al succesiunii defunctei SR este obligatia acestuia sa le suporte in intregime.
     In ceea ce priveste cheltuielile pretins facute de catre reclamantul SG instanta nu le poate retine deoarece nu rezulta din declaratiile martorilor ca acesta a facut cu certitudine aceste cheltuieli, astfel ca instanta va respinge in principiu aceste pretentii.
        Potrivit art.. 728 Cod civil,  nimeni nu poate ramane in indiviziune.
        In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize in specialitatea constructii, fiind depus la dosar raportul de expertiza intocmit de expert si schita anexa.
        La stabilirea loturilor instanta va avea in vedere criteriile prevazute in art. 673 indice 9 Cod procedura civila , respectiv, marimea cotei - parti ce se cuvine fiecaruia, masa bunurilor de impartit, natura acestora. Astfel  instanta va tine seama ca paratul SD,  are o cota mai mare din imobilul ce face obiectul partajului, aceasta avand o cota de 6/8 din imobil impreuna cu sotia sa,   in timp ce reclamantul SG si paratul ICC, aU fiecare cate o cota de 1/8 din imobil si paratul SD este cel care a adus imbunatatiri acestui apartament. Din  valoarea apartamentului in litigiu, care potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza este de 141423, s-a scazut valoarea imbunatatirilor efectuate de catre paratul SD in suma de 1423, astfel ca valoarea apartamentului avuta in vedere la masa succesorala este de 140000 lei. La aceasta valoare se adauga  chiria incasata de catre paratul SD, din inchirierea apartamentului in litigiu, IN cuantum de 1447 lei, care urmeaza a fi impartita intre mostenitori conform cotelor pe care acestea le au cu privire la apartamentul in litigiu.    In consecinta instanta va dispune iesirea partilor din indiviziune prin  omologarea raportului de expertiza tehnica in specialitatea constructii, intocmit de expert, in varianta unica, si a schitei anexa, raport si schita ce fac parte integranta din prezenta atribuind partilor loturile propuse.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata instanta potrivit art. 276 Cod procedura civila va dispune compensarea lor.