Loviri si alte vatamari, Distrugere

Prin rechizitoriul nr. 1347/P/2012 al  Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal din data de 20.11.2012 inregistrat la Judecatoria Caracal sub nr. 6935 /207/2012,  au fost trimisi in judecata in stare de libertate inculpatii  PL, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 alin. 2 Cp si  PDFpentru savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente si distrugere prev. de art.180 alin. 2 Cp si de art. 217 alin. 1 Cp, cu aplicarea art. 33 lit. a Cp.
Tot prin acest rechizitoriu, a fost scos de sub urmarire penala numitul PM, pentru savarsirea infractiunii de amenintare prev. si ped. de art. 193 al. 1 C.p. si i s-a aplicat o amenda administrativa in cuantum de 500 lei.
De asemenea, in temeiul art. 10 al. 1 lit. c C.p.p., s-a dispus si neinceperea urmaririi penale fata de numitul PM pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente prev. de art. 180 al. 2 C.p., precum si fata de numitul PL, pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care nu poseda permis de conducere, prev. de art. 86 al. 1 din OUG nr. 95/2002 R.
S-a retinut in rechizitoriu ca, in data de 25 aprilie 2012, in jurul orelor 12.00-13.00, invinuitii PL si PDF, in urma unor conflicte pe malul raului Olt, privind pescuitul, i-au aplicat in mod repetat, lovituri cu pumnii si picioarele peste corp partii vatamate BN, cauzandu-i acesteia, leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 7-8 zile de ingriji medicale, potrivit certificatului medico-legal nr. 421/C din data de 10.05.2012 emis de catre Unitatea Sanitara de Medicina Legala Slatina.
De asemenea, la aceeasi data, invinuitul PDFs-a urcat cu picioarele pe autoturismul marca Wolskvagen Passat cu nr. de inmatriculare _ ce apartine partii vatamate BMC, si prin lovirea cu picioarele a provocat spargerea parbrizului si infundarea capotei autoturismului.
Potrivit plangerii din data de 25 aprilie 2012, partea vatamata BMC, a adus la cunostinta organelor de cercetare penala, ca in ziua de 25 aprilie 2012, in jurul orelor 13.30, in timp ce se afla cu autoturismul marca Wolskvagen Passat cu nr. de inmatriculare _, pe malul contra-canalului raului Olt, de pe raza comunei G.., numitul PDF, s-a urcat cu picioarele pe capota autoturismului, spargandu-i parbrizul.
Partea vatamata BN, prin plangerea din data de 27 aprilie 2012, a adus la cunostinta organelor de cercetare penala, faptul ca in ziua de 25 aprilie 2012, PL, PDFsi PM au lovit-o cu pumnii si picioarele in zona corpului, mainilor si capului, provocandu-i leziuni.
Situatia de fapt retinuta in rechizitoriu se intemeiaza pe urmatoarele mijloace de proba: procesul-verbal de cercetare la fata locului la care s-au atasat planse fotografice, declaratiile partii vatamate BMC;  declaratiile partii vatamate BN; declaratiile invinuitului PDF; declaratiile invinuitului PL; declaratiile invinuitului PM; declaratiile martorului BG; declaratiile martorului TIG; declaratiile martorului TO; certificatul medico - legal nr. 421/C din data de 10.05.2012 emis de catre Unitatea Sanitara de Medicina Legala Slatina; declaratiile martorului PM; declaratiile martorului CM; proces-verbal de verificare; adresa nr. 3912 din 14.11.2012, emisa de catre Primaria Gostavatu.
Partea vatamata BN, in cursul urmaririi penale a declarat ca se constituie parte civila cu suma de 10.000 lei, iar partea vatamata BMC a declarat ca se constituie parte civila cu suma de 1500 lei.
Invinuitilor le-a fost adusa la cunostinta, inainte de a se fi luat prima declaratie, prevederile art. 6 din C.p.p. vizand dreptul la aparare, fapta pentru care sunt cercetati, incadrarea juridica a acesteia si drepturile de care beneficiaza.
Cu ocazia audierii si prezentarii materialului de urmarire penala, invinuitii nu au recunoscut savarsirea faptelor constate de catre organele de urmarire penala.
La Judecatoria Caracal, cauza a fost inregistrata sub nr. 6953/207/2012.
La primul termen de judecata, respectiv la data de 29.01.2013, partea vatamata BN s-a constituit parte civila cu suma de 10.000 lei, suma din care 5.000 lei reprezinta prejudiciu material suferit de el ca urmare a faptului ca nu a mai putut sa plece la munca in Anglia, iar 5.000 lei reprezinta daune morale.
Tot la acelasi termen, partea vatamata BMC, s-a constituit parte civila cu suma de 4.000 lei, din care 2.000 lei reprezinta daune materiale (reparatiile autoturismului), iar 2.000 lei reprezinta daune morale.
Interogati in instanta, inculpatul PDFnu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis in judecata, iar inculpatul PL a recunoscut partial fapta pentru care a fost trimis in judecata.
De asemenea, pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost audiati martorii din rechizitoriu numitii BG, TIF, TO, PM si CM, martorii BM, IN, CS, CI la cererea inculpatilor si martorul DSMla solicitarea partilor civile pentru dovedirea laturilor civile.
Ca urmare a adreselor dispuse de instanta, la data de 7.05.2013, au fost depuse cazierele judiciare privind pe numitii PDFsi PL, iar la termenul din data de 28.05.2013, partea civila BMC, prin aparator a depus la dosar copia facturii nr. 372/11.04.2013, pentru dovedirea laturi civile.
La termenul din data de 2.07.2013, instanta a procedat in baza art. 87 si urm. C.p.p., la confruntarea martorilor CI si CS, declaratii care au fost consemnate in procesul verbal de confruntare incheiat in sedinta publica.
De asemenea, tot la acelasi termen, instanta a pus in discutia partilor proba cu cercetare locala solicitata de catre inculpatul PDF, prin aparator, proba care a fost respinsa ca nefiind utila, instanta declarandu-se lamurita cu privire  la modul si locul savarsirii celor doua fapte pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata, deoarece cu privire la aceste aspecte au fost audiati in cauza martori care au vazut personal cele declarate in instanta.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :
In data de 25.04.2012, in jurul orelor 12-13, partea vatamata BN, impreuna cu numitul BG, se aflau impreuna la pescuit pe contra-canalul raului Olt, din com. G_, in zona numita "balastiera". La un moment dat, au venit cu autoturismul inculpatii PL  si PDF. Inculpatul PL l-a prins pe numitul BN cu o mana de haine si cu cealalta-l fotografia cu telefonul mobil, motivand ca-l filmeaza pentru ca nu are voie sa pescuiasca. In acest timp numitul PDF, i-i aplica numitului BN lovituri cu pumni si picioarele peste corp, iar PL dupa ce a terminat de filmat i-a aplicat si el lovituri cu pumni lui BN, care intr-un final a reusit sa scape si sa urce pe malul contra-canalului Olt, unde la o distanta scurta l-a vazut in autoturism pe fratele sau BMC, pe care l-a strigat.
Dovada ca inculpatii PL si PDFse fac vinovati de savarsirii acestei agresiuni asupra partii vatamate BN, rezulta din declaratiile date de martorii BG (fila 42) si declaratia data de martorul BM (fila 65), care au vazut personal cele declarate la instanta.
Numitul BMC, a ajuns la locul unde se afla numitul BN, acesta din urma urcandu-se in autoturismul respectiv.
In acest timp, cei doi inculpati s-au suit si ei in autoturismul lor si au urcat panta de la firul apei contra-canalului pe malul contra-canalului, ajungand astfel in fata autoturismului in care se aflau fratii B, acestia din urma continuandu-si drumul spre casa in spatele autoturismului inculpatilor.
La un moment dat, cei doi inculpati au oprit autoturismul, s-au dat jos din el si au luat din portbagajul autoturismului o bara de otel si o bata de lemn. Intre timp a coborat din autoturism si numitul BN, care a luat din masina fratelui sau un cric, pe care ulterior l-a aruncat fara a-l folosi si a luat-o la fuga peste un lot de lucerna spre domiciliul familiei T, deoarece l-a vazut venind cu autoturismul spre locul unde se aflau oprite cele doua autoturisme pe fratele numitului PL, respectiv pe numitul PM.
Partea vatamata BN, a fost urmarita de catre inculpatul PL, care i-a aplicat lovituri pana cand a cazut la pamant.
In tot acest timp, numitul BMC, a ramas in autoturismul sau, iar inculpatul PDF, a sarit cu picioarele pe capota autoturismului lui BMC, lovind apoi cu piciorul parbrizul autoturismului pe care l-a spart, apoi s-a dus si el la locul unde tatal sau i-l agresa pe numitul BN si a aplicat si el lovituri acestei parti vatamate.
 In timp ce cei doi inculpati i-l loveau pe BN, numitul BMC a plecat cu autoturismul la postul de politei, organele de politie venind ulterior la fata locului.
Cei doi inculpati au incetat agresiunile asupra partii vatamate BN, in momentul in care membrii familiei T au inceput sa strige la ei, astfel ca partea vatamata BN a reusit sa ajunga in domiciliul fam. T, iar inculpatul PL a urmarit aceasta parte vatamata pana la poarta domiciliului fam. T incercand sa intre in curte dupa acesta, dar a fost impiedicat de membrii acestei familii, fapt pentru care  a inceput sa adreseze partii vatamate cuvinte amenintatoare si injurii.
Dupa aceea, cei doi inculpati au plecat spre autoturismul lor, s-au urcat in el si au plecat spre casa, autoturismul fiind condus de numitul PM.
La scurt timp, la domiciliul fam. T au sosit organele de politie si salvarea care l-a luat pe numitul BN.
In urma acestei altercatii partea vatamata BN, a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar 7-8 zile de ingrijiri medicale, asa cum rezulta din certificatul medico-legal nr. 421/C/10.05.2012 al SML Olt, fara ca partea vatamata sa fi fost spitalizata.
Instanta retine ca fapta savarsita de inculpatii PL si PDF asupra partii vatamate BN, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire si alte violente, prev. si ped. de art. 180 al. 2 C.p.
Elementul material al infractiunii de lovire sau alte violente constand in actiunea de lovire, in mod repetat, a partii vatamate BN, de catre inculpati PL si PDF, iar actiunea de lovire a invinuitilor a avut drept urmare imediata, vatamare integritatii corporale a partii vatamate BN ce a necesitat pentru vindeca un nr. de 7-8 zile de ingrijiri medicale.
Intre actiunea de lovire si urmarea imediata a infractiunii de vatamare corporala exista un raport de cauzalitate intrucat vatamarea corporala a partii vatamate nu se putea realiza decat prin lovirea acesteia de catre invinuiti.
Sub aspectul laturii subiective, instanta retine ca infractiunea a fost savarsita de catre cei doi inculpati cu intentie directa intrucat acestia au prevazut si urmarit producerea rezultatului. Acest aspect rezulta din declaratiile martorilor BG, BM, TIG si TO, coroborate cu declaratia partii vatamate BN. Din aceste declaratii reiese faptul ca inculpatii sunt cei care au inceput conflictul cu partea vatamata, precum si faptul ca acestia dupa ce au batut-o pe partea vatamata in apropierea raului Olt, ulterior au urmarit-o si i-au aplicat din nou lovituri cu pumnii si picioarele, lovituri datorita carora partea vatamata a cazut la pamant. Mult mai mult, dupa ce partea vatamata s-a refugiat in locuinta familiei T, inculpatii au urmat-o adresandu-i cuvinte amenintatoare si injurii.
Instanta nu poate retine in cauza circumstanta atenuanta a provocarii, prev. de disp. art. 73 lir. b C.p., asa cum se solicita de catre aparatorii inculpatilor, deoarece provocarea constituie o circumstanta atenuanta daca infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau a unei puternice emotii determinata de o provocare din partea victimei produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava. Ori, aceasta circumstanta nu a fost dovedita in nici un fel de catre inculpati, iar din materialul probator administrat in cauza (declaratiile martorilor BG si BM) reiese faptul ca cei doi inculpati au fost cei care au initiat conflictul cu partea vatamata BN, fara ca aceasta parte vatamata sa zica sau sa faca ceva.
Astfel, instanta retine ca savarsirea de catre cei doi inculpati a infractiunii de lovire si alte violente asupra partii vatamate BN, a fost dovedita cu martorii BG, BM, TIG si TO.
Astfel, martorii BG si BM, au vazut personal prima parte a incidentului care a avut loc sub malul contra-canalului Olt, apoi martorul BG a vazut atat ceea ce s-a intamplat din momentul in care partea vatamata BN si cei doi inculpati au urcat pe malul contra-canalului, cat si cel de-al doilea incident dintre aceasta parte vatamata si cei doi inculpati.
De asemenea, cel de-al doilea incident dintre partea vatamata BN si cei doi inculpati a fost observata si de martorii TIG si TO, la interventia carora cei doi inculpati au incetat agresiunile asupra partii vatamate.
Instanta nu poate retine declaratia data de martorul CI, (martor propus de inculpati), deoarece acesta nu a perceput faptele relatate personal, sustinand ca cele doua evenimente petrecute intre parti i-au fost relatate de fiul sau CS, care atunci cand a fost audiat de instanta nu a spus adevarul deoarece i-a fost teama de partea vatamata B M. Dar, din raspunsurile date de martorul CS, la confruntarea cu martorul CI, a reiesit faptul ca CS i-ar fi relatat lui CI doar prima parte a evenimentelor, nu si cea de a doua parte si nici faptul ca nu a spus adevarul pentru ca-i era teama de B M. Acestea denota  faptul ca martorul CI nu a fost sincer cand a relatat instantei aspectul ca faptele relatate le cunostea de la fiul sau.
De asemenea, instanta nu poate retine nici raspunsurile date de martorul CS, la confruntarea cu martorul CI.
Instanta apreciaza ca acesta cu ocazia confruntarii a dat dovada de nesinceritate, deoarece cand a dat prima declaratie a relatat ca nu cunoaste nimic in legatura cu faptele petrecute intre parti, intrucat nu a vazut nimic pentru ca se afla la distanta mare de locul unde acestea au avut loc si ca nu vorbeste cu niciunul dintre inculpati, iar ulterior, cu ocazia confruntarii, a declarat ca distanta dintre el si locul unde s-a petrecut primul eveniment dintre parti era de 100 de m (raspunsul la intrebarea 7), putand vede si auzi ceea ce se intampla intre parti, precum si faptul ca intre el si cei doi inculpati exista o relatie normala (raspunsul la intrebarea 5).
In plus, din declaratia martorului BM reiese faptul ca, in momentul in care a avut loc primul incident dintre parti, la fata locului si prin apropiere nu mai erau alte persoane, ceea ce inseamna ca declaratia data de martorul CS, la termenul din data de 16.04.2013, este cea reala si nu ceea ce a declarat cu ocazia confruntarii.
Cu privire la declaratia data de martorul IN, instanta urmeaza a nu o lua in considerare pentru ca aceasta nu se coroboreaza cu nicio alta proba, iar  faptele au fost percepute de acesta de la o distanta de 300 de m.
Mai retine instanta ca fapta savarsita de inculpatul PDF asupra partii vatamate BMC, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere, prev. si ped. de art. 217 al. 1 C.p.
Elementul material al infractiunii de distrugere constand in actiunea de lovire, cu picioarele de catre inculpatul PDF, a capotei si parbrizului autoturismului marca Wolskvagen Passat cu nr. de inmatriculare _, ce apartine partii vatamate BMC, iar urmarea imediata a actiunii de distrugere a constat in pricinuirea unei pagube partii vatamate, respectiv infundarea capotei si spargerea parbrizului autoturismului marca Wolskvagen Passat cu nr. de inmatriculare _.
Intre actiunea de lovire cu picioarele si urmarea imediata a faptei exista o legatura de cauzalitate intrucat paguba partii vatamate a fost cauzata prin lovirea autoturismului cu picioarele de catre inculpat.
Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de distrugere a fost savarsita de catre inculpatul PDF, cu intentie directa, potrivit art. 19 alin. l pct. l Cp., aspect ce reiese din declaratiile partii vatamate BMC coroborate cu declaratiile martorilor TIFei, TO si BG, din procesul verbal de cercetare la fata locului (filele 14-15) din care rezulta faptul ca, pe capota  autoturismului, deasupra radiatorului, in zona centrala a autoturismului marca Wolskvagen Passat cu nr. de inmatriculare _, s-a constatat o infundatura de forma neregulata cu lungimea de 20 cm si latimea de 14 cm, pe care se observa un strat de praf de forma unei urme de incaltaminte, orientata cu varful catre parbriz, iar parbrizul distrus in totalitate, prezentand urme de lovire in centrul acestuia, proces verbal care se coroboreaza cu plansa foto nr. 7 (fila 19 din dosarul de urmarire penala).
Astfel, instanta retine ca inculpatul PDF se face vinovat de savarsirea infractiunii de distrugere asupra partii vatamate BMC si a fost dovedita cu martorii BG, TIG si TO, cu procesul verbal de cercetare la fata locului si cu plansele foto nr. 4-6 (fila 18 din dosarul de urmarire).
Sustinerea acestui inculpat cum ca el a fost lovit peste picioare cu masina de catre partea vatamata BMC, nu poate fi retinuta de catre instanta, deoarece nu a facut nicio dovada in acest sens, iar daca acesta ar fi fost lovit cu autoturismul peste picioare nu ar mai avut cum sa apara pe capota masinii partii vatamate urme de incaltaminte, orientate cu varful catre parbrizul autoturismului, parbriz care era distrus in totalitate (asa cum rezulta din procesul verbal de cercetare la fata locului si cu plansele foto).
De asemenea, instanta nu poate retine nici sustinerea inculpatului PL, cu privire la faptul ca dupa ce a incetat agresiunea asupra partii vatamate BN, s-a intors la autoturism si la gasit pe fiul sau cazut la pamant si acesta i-a relatat ca a fost lovit cu masina de numitul BMC, deoarece din declaratia numitului PDF reiese faptul ca dupa ce a fost lovit peste picioare cu autoturismul a cazut la pamant si si-a pierdut cunostinta, revenindu-si la spital, astfel ca nu avea cum sa-i relateze tatalui sau cele sustinute de acesta.
Toate acestea dovedesc faptul ca, faptele nu s-au petrecut asa cum au relatat inculpatii in declaratiile lor, ci asa cum au declarat partile vatamate, declaratiile acestora din urma coroborandu-se cu declaratiile martorilor BG, TIG si TO, cu certificatul medico-legal al partii vatamate BN, cu procesul verbal de cercetare la fata locului si cu plansele foto.
Apararile inculpatilor cum ca au oprit autoturismul deoarece au ramas fara benzina, nu pot fi luate in considerare de instanta, deoarece din declaratiile martorilor BG, TO si T Ion, reiese ca dupa incetarea conflictului, inculpatul PL s-a urcat in autoturismul sa, dar acesta a fost condus de aceasta data de fratele sau, numitul PM si a plecat catre casa, ceea ce demonstreaza ca autoturismul nu ramasese fara benzina.
Toate actele materiale efectuate de inculpatii PL si PDF se inscriu in continutul constitutiv al infractiunii de lovire si alte violente, iar actele materiale efectuate de inculpatul PDF se inscriu in continutul constitutiv al infractiunii de distrugere, instanta urmand a retine in sarcina lor infractiunile pentru care au fost trimisi in judecata si incadrarea lor juridica, corect stabilita de catre procuror, inculpatul PDF savarsind infractiunile de lovire si alte violente si distrugere in stare de concurs de infractiuni, potrivit art. 33 lit. a C.p.
La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatilor, instanta va avea in vedere dispozitiile partii generale ale C.p. referitoare la scopul si functiile pedepselor, limitele de pedeapsa fixate de partea speciala a C.p. prin textul incriminator, gradul de pericol social al faptei savarsite, precum si elementele ce caracterizeaza persoana inculpatilor.
Astfel, se retine de catre instanta ca:
Inculpatul PL, este cunoscut cu antecedente penale fiind sanctionat cu amenda administrativa in cuantum de 250 lei pentru art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002 si cu doua amenzi administrative in cuantum de cate 200 lei pentru art. 56 al. 1 din Legea nr. 192/2001,
Inculpatul PDF, este cunoscut cu antecedente penale, fiind sanctionat cu amenda administrativa  in cuantum de 500 lei pentru art. 20 rap. La art. 208-209 C.p si cu amenda administrativa in cuantum de 750 lei pentru art. 180 al. 1 C.p.
In cursul urmaririi penale cei doi inculpati nu au recunoscut faptele penale pentru care erau cercetati, iar in cursul cercetarii judecatoresti inculpatul PDF nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis in judecata, iar inculpatul PL a recunoscut doar partial fapta pentru care a fost trimis in judecata.
Pentru indeplinirea scopului general si special al preventiei sociale, respectiv cel al reeducarii, dar si al realizarii unei concrete reinsertii sociale, se va dispune de catre instanta condamnarea inculpatilor la pedeapsa inchisorii astfel: inculpatul PL, va fi condamnat in baza art. 180 al. 2 C.p. la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru infractiunea de lovire si alte violente savarsita asupra partii vatamate BN, iar inculpatul PDF, va fi condamnat in baza180 al. 2 C.p. la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru infractiunea de lovire si alte violente savarsita asupra partii vatamate BN si in baza art. 217 al. 1 C.p. la 4 luni inchisoare pentru infractiunea de distrugere savarsita impotriva partii vatamate BMC, urmand ca acest inculpat in baza art. 33 lit. a si 34 al. 1 lit. b C.p. sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni inchisoare, cu suspendarea executarii acestor pedepse pe durata de 2 ani si 6 luni, care constituie termen de incercare.
La stabilirea acestei pedepse instanta a avut in vedere ca inculpatii desi au mai fost sanctionati cu amenzi administrative pentru diferite fapte penale, acestia nu s-au reeducat.
De asemenea, instanta a avut in vedere si modul in care acestia au savarsit faptele pentru care au fost trimisi in judecata, respectiv prin agresarea de doua ori a partii vatamate BN, si urmarirea acestuia pana in domiciliul fam. T.
Prin aplicarea acestei pedepse, instanta are convingerea ca de aceasta data se va realiza scopul educativ al pedepsei, scop cerut de disp. C.p.
Instanta avand in vedere infractiunile comise de inculpati, obiectul lor juridic, relatiile sociale incalcate, dar si exigentele statuate de jurisprudenta CEDO in materie, va dispune interzicerea drepturilor prevazute de C.p in art. 64 al. 1 lit. a teza a IIa si lit. b C.p., precum si pe cele prevazute la lit. b din acelasi articol - pe considerentul ca acestia nu prezinta garantii morale care sa-i indreptateasca sa ocupe o functie care sa implice exercitiul autoritatii de stat.
Urmeaza ca aplicarea pedepselor accesorii sa opereze din momentul ramanerii definitive a hotararii si pana la terminarea executarii pedepsei, cu suspendarea executarii lor pe durata termenului de incercare.
In baza art. 359 al. 1 C.p.p., urmeaza sa se atraga atentia inculpatilor asupra dispozitiilor art. 83 C.p., privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
Conform art. 15 al. 2 C.p.p., partea vatamata se poate constitui parte civila in tot cursul urmaririi penale, iar in fata primei instante de judecata, pana la citirea actului de sesizare, deci pana la inceperea cercetarii judecatoresti..
Avand in vedere aceste dispozitii, instanta retine ca partea vatamata BN s-a constituit parte civila atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti cu suma de 10.000 lei, din care 5.000 lei reprezinta prejudiciul material suferit ca urmare a faptului ca nu a putut pleca la munca in strainatate din cauza suferintelor produse de inculpati prin loviturile aplicate, iar 5.000 lei reprezinta daune morale.
Partea vatamata BMC, s-a constituit parte civila in cursul urmaririi penale cu suma de 1.500 lei, iar in cursul cercetarii judecatoresti s-a constituit parte civila cu suma de 4.000 lei, din care 2.000 lei reprezinta prejudiciu material suferit ca urmate a avarierii autoturismului, iar 2.000 lei reprezinta daune morale.
Asa cum este cunoscut, actiunea civila in procesul penal are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente, atunci cand aceasta este parte in cauza penala, in vederea obligarii lor la repararea justa si integrala a pagubelor cauzate prin infractiunea savarsita de inculpat. Dar, pentru ca actiunea civila sa poata fi exercitata in cadrul procesului penal este necesara constituirea ca parte civila a partii vatamate, prin infractiune sa se fi cauzat un prejudiciu material sau moral, acesta sa fie cert si sa nu fi fost reparat, iar intre infractiunea savarsita si prejudiciul cauzat sa existe legatura de cauzalitate.
De asemenea, despagubirile banesti care constau intr-o suma de bani, trebuie sa acopere nu numai prejudiciul efectiv cauzat, ci si pretul suferintei, dar si folosul nerealizat de victima ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii.
In cauza de fata, apreciaza instanta ca partile civile au facut doar in parte dovezi cu privire la producerea prejudiciilor cu care s-au constituit parti civile.
Astfel, cu privire la prejudiciul material si moral cu care partea civila BNs-a constituit parte civila, instanta apreciaza ca acesta a facut doar in parte dovezi si doar cu privire la existenta prejudiciului moral, nu si c  privire la existenta prejudiciului material.
Referitor la prejudiciul moral, in legatura cu stabilirea cuantumului acestuia, in jurisprudenta s-a decis ca nu se poate apela pentru dovedirea lui la probe materiale, judecatorul fiind singurul care, in raport cu consecintele suferite de partea vatamata pe orice plan, apreciaza suma globala care sa compenseze ceea ce-i lipseste partii vatamate ca urmare a faptei savarsite de inculpat. Dar, la stabilirea lui instanta va avea in vedere urmatoarele criterii: conditiile concrete ale savarsirii faptei, suferintele fizice suportate de partea vatamata, dar si suferintele psihice.
Astfel, instanta a apreciat ca suma de 1.000 lei reprezentand prejudiciu moral este de natura sa acopere integral suferintele cauzate partii civile BN, de catre cei doi inculpati.
La stabilirea lui instanta a avut in vedere conditiile concrete ale savarsirii faptei de catre cei doi inculpati, respectiv faptul ca cei doi inculpati au aplicat in mod repetat partii civile lovituri cu pumnii si picioarele peste corp, cauzandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de ingrijiri medicale,  suferintele fizice suportate de partea civila in perioada zilelor de ingrijiri medicale, dar si suferintele psihice suportate de aceasta parte civila dupa savarsirea asupra ei de catre inculpati a faptelor de violente fizice, fiindu-i teama sa mai iasa din casa, dar si declaratiile martorilor BG si DSM, precum si certificatul medico legal nr. 421/C/10.05.2012 emis de catre SML Slatina.
Cu privire la prejudiciul material in cuantum de 5.000 lei, solicitat de partea civila BN, de la cei doi inculpati, instanta retine ca nu s-au facut dovezi in acest sens, urmand a fi respins acest capat de cerere, deoarece relatarile facute instantei  de catre martorul DSMl, cu privire la acest prejudiciu, provin din relatarile facute lui de catre partea vatamata si nu din constatari persoanele.
In plus, contractele despre care acest martor a facut vorbire, contracte pe care sustine ca le-a vazut la partea civila si care erau incheiate de aceasta pentru munca in strainatate erau contracte incheiate pentru anii anteriori producerii faptei in cauza si nu pentru perioada cand s-au intamplat aceste fapte.
De asemenea, sustinerile partii civile si ale martorului cum ca aceasta nu a putut pleca la munca in strainatate fiind prejudiciat cu veniturile pe care le putea astfel realiza, din cauza problemelor de sanatate pe cale le-a avut ulterior, ca urmare a agresiunilor fizice suferite de la inculpati, nu pot fi retinute de catre instanta deoarece nu s-au facut dovezi cu privire la felul problemelor de sanatate pe care le-a avut. Astfel, in lipsa lor instanta nu poate aprecia daca aceasta era sau nu apta din punct de vedere medical sa presteze munca in strainatate in domeniul agriculturii sau al constructiilor, iar in certificatul medico-legal nu sunt retinute recomandari in acest sens.
In ceea ce priveste cheltuielile efectuate de aceasta parte civila cu investigatiile medicale si cu tratamentul, cheltuieli care dupa parerea martorului sau ridicat la suma de 2.500 lei, nu pot fi acordate de catre instanta, deoarece acestea nu au fost solicitate de aceasta parte civila.
Referitor la prejudiciul material si moral cu care partea vatamata BMC, s-a constituit parte civila, instanta apreciaza ca acesta a facut dovada doar a producerii in parte a prejudiciului material in cuantum de 860 lei, reprezentand contravaloare piese masina, nu si a celui moral.
La stabilirea cuantumului acestui prejudiciu instanta a avut in vedere factura fiscala nr. 372/11.04.2013 si bonul fiscal nr. 4587/11.04.2013.
Instanta nu a luat in considerare la stabilirea acestui prejudiciu declaratia martorului DSMl, conform careia contravaloarea pieselor autoturismului partii civile BMCsa ridicat la suma de 2.500 lei, deoarece acesta face vorbire de piese pentru un autoturism marca Opel si nu de piese pentru un autoturism marca Wolskvagen Passat ce apartinea acestei parti.
In plus, acest martor doar a vazut aceste piese pe internet si a facut comanda pentru ele, dar nu a fost de fata cand partea civila le-a cumparat. Astfel ca, avand in vedere factura si bonul fiscal, depuse de partea civila la dosar, din care reiese ca piesele cumparate de catre aceasta au avut o valoare mult mai mica, inseamna ca aceste piese au fost procurate de parte de la alte firme decat cele vizionate de martor pe internet, fapt pentru care instanta nu poate retine valoarea declarata de martorul DSMl.
In ceea ce priveste prejudiciul moral in cuantum de 2.000 lei, cu care partea vatamata BMC s-a constituit partea civila, instanta urmeaza a-l respinge, deoarece este de principiu ca acordarea daunelor morale se practica in situatia in care partea vatamata a indurat o suferinta fizica sau psihica si nu exista alt remediu de reparare a prejudiciului moral.
Ori, acestei parti vatamate nu i s-a produs nicio suferinta fizica si nici nu sau facut dovezi in sensul ca ar fi suferit suferinte psihice ca urmare a faptei de distrugere, astfel ca este necesar ca aceasta forma de reparatie sa nu se converteasca intr-o veritabila sursa de imbogatire fara justa cauza.
Pentru aceste considerente, instanta in baza art. 14, 15 si 346 C.p.p., raportat la art. 1357 C.civ., urmeaza sa admita in parte cererea partii civile BN si sa-i oblige in solidar pe cei doi inculpati la plata in favoarea acestei parti civile a sumei de 1.000 lei, reprezentand daune morale si in parte cererea partii civile BMC si sa-l oblige pe inculpatul PDF, la plata in favoarea acestei parti vatamate a sumei de 860 lei, reprezentand prejudiciu materiale.
Instanta urmeaza sa respinga capatul de cerere privind obligarea celor doi inculpati la plata in favoarea partii vatamate BN a sumei de 5.000 lei reprezentand daune materiale, ca nefondat, precum si capatul de cerere privind obligarea inculpatului PDFla plata in favoarea partii civile BMC a sumei de 2.000 lei reprezentand daune morale, tot ca nefondat.
De asemenea, in baza art. 189 si 191 al. 1 C.p.p., urmeaza sa oblige pe fiecare inculpat la plata in favoarea statului a sumei de 250 lei, reprezentand cheltuieli judiciare, iar in baza art. 349 C.p.p., raportat la art. 189 si 193 al. 1 C.p.p., urmeaza sa oblige pe inculpatul PL, la plata catre partea vatamata BN, a sumei de 400 lei, reprezentand cheltuieli de judecata efectuate de aceasta cu prezenta cauza.
In baza art. 349 C.p.p., raportat la art. 189 si 193 al. 1 C.p.p., urmeaza sa oblige pe inculpatul PDF, la plata catre partea vatamata BN, a sumei de 400 lei, reprezentand cheltuieli de judecata efectuate de aceasta cu prezenta cauza si catre partea vatamata BMC, a sumei de 500 lei, reprezentand cheltuieli de judecata efectuate de aceasta cu prezenta cauza.
Postat 05.09.2013