Partaj bunuri comune

Cu cererea inregistrata la data de 29.01.2014 pe rolul instantei sub nr. __./207/2014, reclamantii G. G. H. si G. F. au chemat in judecata pe paratii V. Z. si V. S., solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa se dispuna partajarea bunurilor comune.
In motivarea cererii arata reclamantii ca solicita partajarea bunurilor comune reprezentate de apartamentul compus din 3 camere, situat in Caracal, str. _.., nr. _., bl. _, sc. _, ap. _., jud. Olt, bun ce apartine paratilor, urmand ca instanta sa dispuna atribuirea intregii mase partajabile in lotul paratului V. S., cu cheltuieli de judecata.
Conform sentintei penale nr.128 pronuntata de Judecatoria Targu Secuiesc la data de 31.05.2012, au mentionat reclamantii ca paratul V. S., trebuia sa le achite suma de 208.380 lei reprezentand daune morale si materiale si datorita faptului ca aceasta obligatie nu s-a respectat benevol,  au initiat prin BEJ Neda Ion, dosarul de executare silita nr.124/2013, iar in urma demersurilor realizate de acesta, au constatat ca debitorul lor nu figureaza cu venituri sau bunuri proprii pe raza mun. Caracal.
Au mai aratat reclamantii ca, ulterior, au constatat ca debitorul lor detine in coproprietate cu sotia sa, un apartament situat in Caracal, str. _.., nr. _., bl. _, sc. _, ap. _., jud. Olt, conform actului de proprietate nr. 948/1992 si intrucat cota ce le revine din acest imobil reprezinta singurul bun urmaribil al debitorului, solicita sa se dispuna partajarea fortata, astfel incat sa permita executarea silita pentru recuperarea sumei de 143321 lei, daune morale si materiale si 9271 lei cheltuieli de executare, precum si cheltuieli de judecata.
In drept, au apreciat reclamantii ca sunt intrunite conditiile de admisibilitate ale actiunii prev. de art. 353 c.civ, motiv pentru care solicita sa fie partajat unicul bun comun al sotilor prin atribuirea acestuia in natura in lotul paratului debitor, pentru a permite recuperarea debitelor mentionate.
Reclamantii au estimat valoarea bunului imobil a carui partajare o solicita, la suma de 30.000 lei.
In dovedire, interogatoriu, proba cu acte, martori si expertiza.
In drept, au fost invocate disp. art. 353 Cc si art. 979 si urm. cpc.
Au fost anexate urmatoarele acte: sentinta penala nr.128 din 31.05.2012 pronuntata de Judecatoria Tirgu Secuiesc in dosarul nr.1189/322/2010, extras de pe minuta decizia penala nr.152/R din 20.02.2013 data de Curtea de Apel Brasov in dosarul penal nr.1189/322/2010, contract de vanzare-cumparare nr. 948/12.12.1992, taxa timbru in valoare de 1344 lei, adresa cu nr. 10856/4.07.2013 emisa de Primaria mun. Caracal, adresa nr. 2407/4.09.2013 emisa de Primaria com. Gircov, jud. Olt.
La data de 14.03.2014, parata V. Z. a depus la dosar intampinare si cerere reconventionala, prin care a solicitat respingerea cererii formulata de reclamanti, intrucat imobilul proprietatea sa comuna cu paratul V. S., este indisponibilizat, ca urmare a sechestrului asigurator instituit de catre ANAF - AFP CARACAL si Parchetul de pe langa Judecatoria Caracal.
A solicitat parata ca reclamantilor sa li se puna in vedere sa timbreze corespunzator cererea de chemare in judecata raportat la valoarea impozabila a imobilului in suma de 149.339,32 lei, asa cum rezulta din adresa nr.10856/4.07.2013 emisa de Primaria mun. Caracal.
A mai aratat parata ca imobilul apartament a fost sechestrat in cadrul dosarului nr. 2229/P/2013 al Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal, conform pr. verbal din data de 21.08.2013, instituindu-se inscriptia in Registrul de Inscriptiuni si Transcriptiuni, intrucat acesta nu are carte funciara (incheierea OCPI Olt nr. 41492/27.08.2013).
Parata V. Z., a mentionat faptul ca imobilul proprietatea sa comuna cu a paratului V. S., face obiectul si a unui alt sechestru asigurator instituit de catre ANAF - AFP CARACAL, iar in prezent este inceputa si executarea silita de catre organele de executare fiscale, astfel ca acest imobil este indisponibilizat si nu poate face obiectul partajului si a iesirii din indiviziune.
A mai solicitat parata ca in cazul in care nu se va avea in vedere opinia sa, pe cale reconventionala, solicita partajarea bunului comun apartament situat in Caracal, str. _.., nr. _., bl. _, sc. _, ap. _., jud. Olt, in cote de 75% pentru ea si 25% pentru paratul V. S., avand in vedere ca apartamentul situat in Caracal, str. Caracal, str. _.., nr. _., bl. _, sc. _, ap. _., jud. Olt a fost achizitionat in baza contractului de vanzare-cumparare nr. 948/12.12.1992, la pretul de 155.706 lei si pentru plata pretului, a contractat un imprumut in suma de 140.136 lei conform contractului de imprumut nr.135/12.12.1990, fiind astfel singura titulara a contractului.
La data de 14.09.1995, mai arata parata ca a achitat singura imprumutul in suma de 99.626 lei, intrucat familia sa (mama) a inteles sa o gratifice cu aceasta suma si in consecinta a avut o contributie majorata la dobandirea apartamentului pe care o cuantifica la 75% din masa bunurilor de impartit, fapt pentru care solicita ca iesirea din indiviziune sa se realizeze in acest sens.
In dovedirea cererii reconventionale parata V. Z. a solicitat proba cu inscrisuri: respectiv, contractul de vanzare cumparare nr. 948/12.121990, contract de imprumut nr. 135/12.12.1990 si chitanta seria 0892275/14.09.1995.
Totodata, parata a mai solicitat acordarea ajutorului public in vederea achitarii taxei de timbru pe care o v-a stabili instanta, intrucat sufera de un handicap grav de gradul I, iar singurul venit pe care-l are este pensia de invaliditate. Au fost anexate urmatoarele acte:  chitanta privind achitarea sumei de 99.626 lei, contractul de imprumut nr.135/12.12.1990, contractul de vanzare-cumparare nr. 948/12.12.1992, copie CI, cupoane pensie, certificat de incadrare in grad de handicap, decizia medicala asupra capacitatii de munca, adeverinta de venit pe anul 2014 emisa de AFP Caracal, certificat fiscal, facturi fiscale, proces verbal de aplicare a sechestrului.
Paratul V. S. nu a inteles sa faca aparari in cauza de fata, nedepunand potrivit art. 201 al. 1 din C.p.civ. intampinare in acest sens.
La primul termen de judecata, parata a depus formularul prin care a solicitat acordarea de  ajutor public sub forma scutirii, reducerii, esalonarii sau amanarii la plata taxelor judiciare, la care s-au atasat acte in dovedire, respectiv: copia cartii de identitate a paratei, doua cupoane de pensie in original, un cupon de pensie in copie, act medical de incadrare in grad de handicap, decizie medicala, adeverinta de venit pe anul 2014, certificat fiscal, trei facturi utilitati ( f.48-61 dosar).
In vederea solutionarii cererii de acordarea ajutorului public judiciar, instanta a pus in vedere paratei prin incheierea de sedinta din data de 08.04.2014 sa depuna dovezi cu privire la componenta familiei, la veniturile realizate de ceilalti membri ai familiei, declaratie pe proprie raspundere ca nu a mai beneficiat de ajutor public judiciar si, daca a mai beneficiat, sa indice despre ce suma este vorba, in ce cauza, sub ce forma, fixand teren de solutionare in Camera de Consiliu la 15.04.2014. De asemenea, a pus in vedere reclamantilor sa depuna la dosar diferenta de taxa de timbru in cuantum de 3136 lei.
In acest sens, petenta-parata V. Z. a depus la dosar la data de 14.04.2014, declaratie notariala pe proprie raspundere din care rezulta faptul ca nu a beneficiat de ajutor public judiciar autentificata sub nr. 757/14.04.2014 de BNP P. Cernat & R. Mitru & C.S. Cernat - Caracal,  adeverinta nr. 52/10.04.2014 emisa de Asociatia de Proprietari nr_., str. _.., din care rezulta faptul ca petenta locuieste singura,  facturi gaze si o serie de acte medicale.
Prin incheierea din data de 15.04.2014, instanta a admis in parte cererea petentei, astfel ca a redus cuantumul taxei de timbru de la 4480,17 lei, la 2240,85 lei (diferenta de 2240,85 lei urmand a fi avansata de catre stat) si a esalonat plata taxei de timbru, in cuantum de  2240,85 lei, in 24 rate lunare a cate 93,37 lei fiecare, rate care vor fi platita de petenta astfel: cate 93,37 lei in data de 27 a fiecarei luni calendaristice si a  respins capatul de cerere privind scutirea de la plata taxei de timbru, ca nefondat.
La data de 29.04.2014, reclamantii G. G. H., G. F.si G. M. F., au depus la dosar cerere prin care au solicitat scutirea de la plata diferentei taxei judiciare de timbru in cuantum de 3136 lei, mentionand ca in ultimele luni nu au mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar singura care realizeaza venituri, este G. F., venit care se ridica la suma de 330 lei/luna.
In drept, au invocat disp. OG 51/2008 modificata.
Au fost anexate la cerere ancheta sociala, declaratie pe proprie raspundere autentificata sub nr.1319/28.04.2014, adeverinte de venit pe anul 2014 eliberate de AFP Caracal si adeverinta de venit pe anul 2013 din care rezulta ca reclamanta G. F. figureaza in evidentele fiscale cu un venit impozabil in cuantum de 1512 lei anul.
Prin incheierea camerei de consiliu din data de 20.05.2014, instanta a admis cererea formulata de petenta G. F., privind cererea de ajutor public judiciar in materie civila, de scutire de la plat diferentei taxei judiciare de timbru in cuantum de 3136  lei, stabilita de instanta prin incheierea din data de 8.04.2014.
La termenul din data de 20.05.2014, reclamantii au renuntat la proba cu martori, instanta incuviintand reclamantilor si paratei V. Z., proba cu inscrisuri si interogatorii, prorogand pronuntarea cu privire la proba testimoniala solicitata de parata V. Z. la acest termen dupa administrarea probei cu interogatorii.
In sedinta publica din 3.06.2014, instanta a procedat la administrarea probei cu interogatoriul paratului V. S. ( fila 143).
La termenul din data de 17.06.2014, reclamantii au renuntat la proba cu interogatoriu solicitat a fi lut paratei V. Z., invederand instantei faptul ca dovada cererii de chemare in judecata intelege sa o faca cu actele depuse la dosar.
Tot la acelasi termen instanta a respins cererea paratei V. Z. de completare a probatoriului cu proba testimoniala, motivat de faptul ca aceasta proba trebuia solicitata de aceasta prin cererea reconventionala in care a solicitat ca proba numai proba cu inscrisuri si avand in vedere faptul ca la acea data avea cunostinta ca nu detine acte in sensul dovedirii cotei sale majoritate, putea solicita proba testimoniala. Astfel ca, probele ce nu au fost cerute conf. art. 254 al. 1 nu mai pot fi solicitate daca nu au rezultat din dezbateri si nu se poate retine ca motiv  prev. de art. 254 al. 2 C.p.civ. faptul ca parata nu cunostea legea in momentul in care a formulat cererea reconventionala, deoarece in noul cod nu se mai retine o astfel de situatie pentru completarea probatoriului cum se retinea in art.138 alin.1 pct. 4 din vechiul Cod de procedura civila. Sustinerea aparatorului paratei V. Z., in sensul ca instanta trebuie sa incuviinteze acestei parate proba testimoniala deoarece trebuie sa stabileasca in cadrul partajului o singura cota pentru toate bunurile comune ale sotilor si nu cote diferite cum s-ar intampla in cazul in care ar fi partajat numai apartamentul, nu poate fi retinuta de catre instanta, deoarece in cererea reconventionala aceasta parata nu face vorbire de partajarea altor bunuri comune, ci doar de partajarea apartamentului mentionat de reclamanti in cererea de chemare in judecata, aceasta aparare fiind facuta doar in scopul de a convinge instanta sa incuviinteze o proba pe care nu a cerut-o prin cererea de chemare in judecata si pe care ulterior nu o mai poate solicita decat in conditii exceptionale, conditii care nu se regasesc in cazul de fata.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 128/31.05.2012 pronuntata de Judecatoria Tirgu Secuiesc in ds. nr. 1189/322/2010, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 152/R  a Curtii de Apel Brasov paratul V. S. a fost condamnat la 2 ani inchisoare pentru ucidere din culpa a victimei G. R. S. si obligat in solidar cu inculpata Andrei Maria, cu partea responsabila civilmente SC IGO SA Caracal prin lichidator judiciar SC Phonix SPRL Slatina sa plateasca partilor civile (reclamantilor in cauza) suma de 6.000 lei cu titlu de daune materiale, suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale si suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Deoarece debitorul V. S. nu si-a executat de bunavoie in totalitate obligatia stabilita prin hotararea judecatoreasca mai sus mentionata, creditorii reclamanti au trecut la executarea silita a acestuia, executare silita care face obiectul dosarului de executare nr. 124/E/2013.
Din aceasta cauza, executorul a comunicat debitorului somatia din data de 5.09.2013, prin care i se punea in vedere faptul ca in cazul in care nu se va conforma somatiei, in sensul de a achita creditorilor suma totala de 190.899 lei, in termen de 15 zile de la primirea sau lasarea somatiei la domiciliul lui, se va proceda la urmarire silita a imobilului situat in Caracal, str. ....... nr. ....., bl. ...., sc. ...., ap. ....., jud. Olt.
In cadrul acestui dosar de executare, somatia executorului din data de 5.09.2013 a ramas fara raspuns, debitorul neachitand de bunavoie diferenta sumei de bani pe care o datora creditorilor.
Din aceasta cauza reclamantii au solicitat pe calea actiunii oblice partajarea bunurilor comune apartinand paratilor  reprezentate de apartamentul compus din 3 camere, situat in Caracal, str. ....... nr. ....., bl. ...., sc. ...., ap. ....., jud. Olt.
.
Aceasta actiune este reglementata de art. 1560 al. 1 din C.civ, potrivit caruia "actiunea oblica este acea actiune in justitie pe care creditorul (in cazul nostru reclamantii), o exercita pentru valorificarea unui drept care apartine debitorului sau", in cauza paratul V. S..
Pentru a putea intenta actiunea oblica este necesar indeplinirea unor conditii cum ar fi: debitorul este inactiv, deoarece nu intenteaza el insusi actiunea pe care o poate intenta, creditorul sa aiba un interes serios si legitim pentru a intenta actiunea, iar creanta sa fie certa, lichida si exigibila.
Verificand indeplinirea acestor conditii instanta retine ca aceste conditii sunt intemeiate, reclamantii creditori avand un interes serios si legitim pentru a intenta actiunea deoarece detinand impotriva debitorului lor o creanta sa fie certa, lichida si exigibila reprezentata de sentinta penala nr. 128/31.05.2012 pronuntata de Judecatoria Tirgu Secuiesc in ds. nr. 1189/322/2010, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 152/R  a Curtii de Apel Brasov, iar debitorul lor este inactiv pentru ca desi nu are bunuri proprii cu care sa satisfaca creanta creditorilor nu a introdus de bunavoie, in acest scop, actiune pentru partajarea bunurilor comune.
Astfel, instanta in temeiul art. 1560 al. 1 din C.civ.,  prin incheierea nr. 29/24.06.2014 a admis in principiu cererea reclamantilor si in parte si in principiu cererea reconventionala formulata de parata reconventionla V. Z., a constatat ca paratii V. S. si V. Z., au dobandit in timpul casatoriei pe principiul comunitatii de bunuri si in cote de ½ fiecare un apartament cu 3 camere situat in Caracal, str. ....... nr. ....., bl. ...., sc. ...., ap. ....., jud. Olt.
Pentru a dispune astfel, instanta a avut in vedere ca din contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 948/12.12.1990, din continutul cererii reconventionale si din raspunsurile date de paratul V. S. la interogatoriu rezulta faptul ca imobilului situat in Caracal, str. ....... nr. ....., bl. ...., sc. ...., ap. ....., jud. Olt, este detinut de debitorul parat in coproprietate cu sotia sa, numita V. Z..
Fata de aspectul ca, reclamantii creditori au impotriva paratului debitor V. S. titlu executoriu, reprezentat de sentinta penala nr. 128/31.05.2012 pronuntata de Judecatoria Targu Secuiesc in ds. nr. 1189/322/2010, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 152/R  a Curtii de Apel Brasov, ca creanta din aceste titlu este certa, lichida si exigibila, ca paratul debitor nu si-a executat de buna voie in totalitate obligatia de restituire a creantei, precum si fata de faptul ca nu au fost identificate pe parcursul executarii silitei bunuri proprii ale sotului debitorului care sa acopere creanta creditorului, instanta in baza disp. art. 353 C.civ. si ale art. 817 al. 1 din CPC apreciaza ca actiunea reclamantului este intemeiata.
Astfel, conform art. 353 din C.civ, bunurile comune  nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti, decat dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor. Dar, creditorul sau personal poate cere impartirea bunurilor comune in masura necesara pentru acoperirea creantei sale sau in cazul in care debitorul sau nu are bunuri proprii. In acest din urma caz, bunurile atribuite prin impartire fiecarui sot devin bunuri proprii.
De asemenea, potrivit art. 817 al. 1 din CPC, creditorii personali ai unui codebitor sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai intai partajul acestora.
Iar, conform art. 1560 al. 1 din C. civ., "creditorul a carui creanta este certa si exigibila poate sa exercite drepturile si actiunile debitorului atunci cand acesta, in prejudicial creditorului, refuza sau neglijeaza sa le exercite.
In plus, in patrimoniul debitorului reclamantului, se afla atat dreptul sau  asupra cotei pe care acesta o detine, cat si dreptul sau de a solicita iesirea din indiviziune in care se afla asupra acestor imobile  impreuna cu cealalta parat, titularul celeilalte cote.
La aprecierea cotelor de ½ pentru fiecare dintre sotii - parati instanta a avut in vedere raspunsul dat de paratul V. S. la interogatoriu din care rezulta faptul ca in perioada cumpararii apartamentului in cauza a realizat venituri fiind incadrat in munca, dar si prezumtia instituita de codul civil, potrivit careia ambii soti contribuie deopotriva la dobandirea bunurilor comune, prezumtie care opereaza in lipsa unor probe contrare.
Raspunsul dat de paratul V. S. la intrebarea nr. 8 a interogatoriului luat de reclamanti, in sensul ca sotia sa a avut o contributie exclusiva la dobandirea apartamentului in cauza nu poate fi retinuta de instanta deoarece nu este sustinuta de alte probe pertinente si concludente care sa confirme aceasta stare de fapt (el nedepunand nici intampinare prin care sa formuleze o minima aparare), fiind o marturisire facuta in vederea fraudarii creditorilor reclamanti.
De asemenea, nici apararea paratei V. Z., in sensul ca a avut o cota mai mare la dobandirea acestui apartament nu poate fi retinuta de instanta, deoarece aceasta nu a depus in acest sens acte asa cum mentiona in cererea reconventionala, iar alte probe prin cererea reconventionala nu a mai solicitat, proba testimoniala fiindu-i respinsa deoarece nu a fost solicitata prin cererea reconventionala, iar conditiile prevazute de disp. art. 254 al. 2 din C.p.civ. nu au fost indeplinite in cauza pentru ca instanta sa poata dispuna completarea probatoriului cu o astfel de proba.
In ceea ce priveste sustinerea paratei V. Z., in sensul ca nu se poate efectua partajarea imobilului in cauza deoarece este dispus sechestru asigurator asupra lui, instanta retine ca intr-adevar un astfel de sechestru s-a dispus asupra apartamentului in cauza doar de catre organele de cercetare penala (asa cum rezulta din procesul verbal de aplicare a sechestrului - fila 130), dar un astfel de sechestru nu impiedica pe ceilalti creditori personali ai debitorului sa ceara efectuarea partajarii acestui apartament, deoarece prin instituirea acestui sechestru nu se urmareste stabilirea unui drept potrivnic in raport cu ceilalti creditori, ratiunea acestui sechestru asigurator fiind aceea de a oferi creditorului care are instituit sechestru asigurator posibilitatea de a urmari bunul respectiv in momentul in care v-a dispune de un titlu executoriu.
In plus, partajarea acestui apartament profita si celorlalti creditori deoarece o astfel de hotarare profita tuturor creditorilor, fara nicio preferinta in favoarea creditorului care a exercitat actiunea, urmand ca in cadrul executarii silite sa se faca concursul intre creditori.
Pentru sistarea starii de codevalmasie a sotilor instanta a dispus efectuarea unei expertize in specialitatea constructii de catre expertul Marinciu Ilie, prin care sa se identifice, individualizeze si sa se stabileasca valoarea de circulatie a bunului comun supus partajarii si care sa efectueze si propuneri cu variante de lotizare.
Astfel, prin raportul de expertiza asa cum a fost refacut in cauza s-a identificat, individualizat si evaluat bunul imobil comun al partilor la suma de 135.316 lei, care nu este comod partajabil in natura, raport impotriva caruia partile prezente au invederat faptul ca nu au formulat obiectiuni.
Este adevarat ca acest raport de expertiza a fost efectuat fara ca expertul sa fi vazut acest raport deoarece paratii desi au confirmat primirea recomandatelor si s-a luat de doua ori legatura cu paratul V. S., nu s-au prezentat la fata locului efectuarii expertizei. Motiv pentru care expertul a fost nevoit sa culeaga informatii de la vecini, asociatie si primarie, precum si prin vizitarea unui apartament de pe aceeasi coloana din bloc.
Pentru ca reclamantii sa-si poata recupera creanta, instanta urmeaza sa dispuna iesirea din indiviziune a paratilor prin formarea si atribuirea de loturi astfel: lotul nr. 1 se va atribui paratului V. S., care va primi in natura apartamentul cu 3 camere (sufragerie, doua dormitoare, bucatarie, baie si balcon) situat in Caracal, str. ....... nr. ....., bl. ...., sc. ...., ap. ....., jud. Olt, in valoare de 135.316 lei, iar lotul nr. 2 se va atribui paratei reclamante reconventionale V. Z., care primeste sulta de la lotul nr. I, in cuantum de 67.658 lei.
La atribuirea in natura a apartamentului paratului V. S., instanta a avut in vedere faptul ca acest parat este debitor al reclamantei, ca nu are bunuri proprii cu care reclamanta sa-si satisfaca creanta, ca aceasta este singura modalitate in care reclamantii pot recupera creanta pe cate o au impotriva acestui parat, dar si faptul ca acesta nu este comod partajabil in natura.
Sustinerea paratului V. S., in sensul de a se atribui acest apartament in natura sotiei sale, nu poate fi luata in considerare de instanta, deoarece din relatarile facute expertului de catre vecini paratilor a reiesit faptul ca in acest apartament locuieste doat fiul paratilor, parata V. Z. locuind in com. Deveselu, jud. Olt.
In plus, ninciunul dintre parati nu au facut dovezi in acest sens, iar paratul V. S. de fiecare data cand era contactat de catre expert in vederea deplasarii la apartamentul in cauza pentru expertizare, de fiecare data i-i comunica faptul ca nu este in localitate, ceea ce formeaza convingerea instantei ca sotia acestui parat nu locuieste in apartamentul respectiv.
Deoarece paratii au cazut in pretentiile reclamantilor, instanta in baza art. 453 al. 1 din C.p.civ., urmeaza sa oblige in solidar pe paratul V. S. si pe parata reclamanta reconventionala V. Z., la plata catre reclamanti a sumei de 4.144 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, din care 1344 lei reprezinta taxa de timbru, 800 lei reprezinta onorariu expert si 2000 lei reprezinta onorariu avocat.
Potrivit art. 18 din OUG nr. 51/2008 "Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin incuviintarea ajutorului public judiciar vor fi puse in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale. Partea cazuta in pretentii va fi obligata la plata catre stat a acestor sume".
In baza acestui articol instanta urmeaza sa oblige in solidar pe paratul V. S. si pe parata reclamanta reconventionala V. Z., la plata catre stat (respectiv catre Serviciul Fiscal al mun. Caracal) a sumei de 3136 lei, reprezentand diferenta taxa de timbru de la plata careia reclamantii au fost scutiti de catre instanta.
Deoarece prin incheierea din data de 15.04.2014, paratei reclamante reconventionale V. Z., i s-a admis in parte cererea de ajutor public judiciar, respingandu-i-se capatul de cerere privind scutirea de la plata taxei de timbru si incuviintandu-i-se reducerea cuantumului taxei de timbru de la 4480,17 lei, la 2240,85 lei (diferenta de 2240,85 lei urmand a fi avansata de catre stat) si esalonandu-i-se plata taxei de timbru in 24 de rate lunare a cate 93,37 lei fiecare, iar aceasta pana la terminarea procesului nu a achitat in totalitate taxa aferenta cererii reconventionale, urmeaza sa fie obligata la plata catre stat (respectiv catre Serviciul Fiscal al mun. Caracal) a sumei de 1488,85 lei reprezentand esalonare diferenta taxa de timbru incuviintata de instanta si neachitata pana la terminarea procesului.
In baza art. 19 al. 1 din OUG nr. 51/2008, cheltuielile judiciare avansate de stat, in cuantum de 2240,85 lei, acordate sub forma reducerii taxei de timbru pentru parata reclamanta reconventionala V. Z., urmeaza sa ramana in sarcina statului.
Prezenta hotarare constituie titlu executoriu impotriva paratului V. S. si impotriva paratei reclamante reconventionale V. Z. pentru plata diferentei taxei de timbru in cuantum de 3136 lei de la plata careia reclamantii au fost scutiti si se va comunica de indata statului, respectiv Serviciului Fiscal al mun. Caracal.
De asemenea, prezenta hotarare constituie titlu executoriu si impotriva paratei reclamante reconventionale V. Z. pentru plata diferentei taxei de timbru in cuantum de 1488,85 lei taxa care a fost reesalonata si neachitata de aceasta pana la terminarea procesului si se va comunica de indata statului, respectiv Serviciului Fiscal al mun. Caracal.
Postat 30.01.2015