plangere contraventionala OUG 195/2002

JUDECATORIA COSTESTI

DOSAR NR. 2055/214/2009

SENTINTA CIVILA NR. 529/05.05.2010

Pe rol solutionarea cauzei civile privind pe petentul B E, in contradictoriu cu intimatul I.P.J. ARGES - POLITIA ORASULUI COSTESTI, avand ca obiect - plangere contraventionala.
La apelul nominal facut in sedinta publica, a raspuns petentul, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
La intrebarea instantei, petentul invedereaza ca nu mai are alte cereri sau alte probe.
Nemaifiind alte cereri de formulat, alte exceptii de invocat si nici alte probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si ii da cuvantul petentului pentru formularea de concluzii pe fondul cauzei.
Petentul arata ca nu se vede clar numarul autoturismului, ceea de dovedeste ca aparatul radar a fost utilizat necorespunzator, agentul constatator este distinct de operatorul radar, iar aparatul radar a fost oprit si apoi pornit, aspect dovedit de numarul cadrelor, care este foarte mic, pentru intervalul cuprins intre autotestare si masurarea vitezei. Petentul invedereaza ca pe doua dintre plansele foto nu se vede numarul autoturismului, ci doar viteza de 48 km/h, respectiv 51 km/h, ceea ce inseamna ca aparatul radar a fost miscat la pornire de agentul constatator.
Potrivit petentului, probele administrate nu dovedesc veridicitatea procesului-verbal. Nu solicita cheltuieli de judecata.
Instanta declara dezbaterile inchise si retine cauza spre solutionare.

INSTANTA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin plangerea inaintata Judecatoriei Costesti la 09.12.2009, inregistrata sub nr. 2055/214/2009, petentul B E a solicitat, in contradictoriu cu intimatul I.P.J. ARGES - POLITIA ORASULUI COSTESTI, anularea procesului-verbal seria CC nr. 4467473 din 27.11.2009.
In motivarea cererii, petentul a aratat, in esenta, ca nu a circulat cu viteza imputata. El a precizat ca dispozitivele de masurare a vitezei sunt reglementate de Ordinul nr. 27 din 2004 si Ordinul nr. 301 din 2005, iar, din continutul procesului-verbal contestat nu reiese cand s-a facut ultima verificare a cinemometrului.
Petentul a invederat ca masuratorile nu sunt reale si a solicitat ca intimatul sa depuna aprobarea de model, sa faca dovada ultimei verificari si sa depuna imaginea foto, care nu i-a fost prezentata la incheierea procesului-verbal.
Petentul a invocat punctele 4.3 si 4.4. din NML 021-05, art. 121, alin. 2 din H.G. nr. 1391 din 2006 si, in temeiul art. 31, alin. 3 din O.G. nr. 2 din 2001 a solicitat sa se dispuna suspendarea executarii pana la solutionarea cauzei.
In temeiul art. 242, alin. 2 din Codul de procedura civila, petentul a cerut solutionarea cauzei in lipsa.
Plangerea este scutita de plata taxei judiciare de timbru in temeiul art. 15, lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si al art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
In dovedirea plangerii, petentul a depus la dosarul cauzei, in copie: procesul-verbal seria CC nr. 4467473 din 27.11.2009 (fila 4) si dovada seria CD nr. 0470108 din 27.11.2009 (fila 5).
La data de 23.12.2009, intimatul a depus la dosarul cauzei intampinare (fila 1), prin care a opinat pentru mentinerea sanctiunii aplicate si a aratat ca, la 27.11.2009, agentului de politie aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, i s-a comunicat prin statia de radar ca autoturismul marca Mazda, cu nr. de inmatriculare B 73 AUN, circula pe DN 65, pe raza localitatii L C, cu viteza de 101 km/h. Conducatorul auto a fost identificat in persoana petentului si a fost sanctionat contraventional.
Intimatul a precizat ca are in dotare un singur aparat radar, seria PYT 672000175, atestat metrologic, ceea ce inseamna ca respecte normele tehnice mentionate in NML 021-05, corespunzator buletinului de verificare metrologica depus la dosar, care a fost folosit in regim stationar. Potrivit intimatului, autotestarea se efectueaza automat, la pornire si operatorul radar nu o poate influenta.
In drept, intimatul si-a intemeiat sustinerile pe art. 115-118 din Codul de procedura civila, pe Legea nr. 180/2002 si pe O.U.G. nr. 195/2002, republicata si a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
Intimatul a depus la dosarul cauzei, in copie: registru cu evidenta constatarilor aparatului radar din 27.11.2009 (fila 13), atestat (fila 14), buletin de verificare metrologica nr. 0197810/07.09.2009 (fila 15), planse foto (fila 16, fila 47).
La termenul de judecata din data de 10.02.2010, in temeiul art. 129, alin. 5 din Codul de procedura civila, instanta a solicitat informatii Sectiei de Drumuri Nationale Pitesti. Raspunsul la adresa instantei a fost depus la dosar la data de 04.03.2010 (adresa nr. 1437 din 04.03.2010, fila 32).
La data de 08.03.2010, petentul a depus la dosar note scrise, in cuprinsul carora a aratat ca prezumtia sa de nevinovatie nu a fost rasturnata, ca buletinul de verificare metrologica depus in copie necertificata nu contine elementele prevazute de Ordinul nr. 27 din 2004 si de Ordinul nr. 301 din 2005, iar simpla semnatura a unui verificator metrolog, fara atestarea prin semnatura si stampila Institutului National de Metrologie nu poate produce efecte juridice.
Petentul a mai invederat ca numarul autovehiculului nu este vizibil in plansa in care literele T si B indica valoarea de 101, atestatul depus nu este pentru agentul care a incheiat procesul-verbal, contrar punctului 4.2 din NML 021-05, iar intimatul nu a facut dovada verificarii metrologice, a marcarii si sigilarii cinemometrului si nici a amplasamentului acestuia.
La termenul de judecata din data de 10.03.2010, in baza art. 167 din Codul de procedura civila, instanta a incuviintat pentru petent proba cu inscrisuri, apreciind ca este pertinenta, concludenta si utila solutionarii cauzei.
Pe parcursul procesului, instanta a depus la dosarul cauzei, in copie, un extras din manualul de utilizare a aparatului radar (filele 35-36), adresele Biroului Roman de Metrologie Legala nr. 11865 din 2009 (fila 23) si nr. 7684 din 22.09.2009 (fila 37) si adresa Sectiei de Drumuri Nationale Pitesti nr. 1675 din 15.03.2010 (fila 44), informatii primite in alte dosare, dar pe care instanta nu le poate ignora, o copie fiind comunicata petentului, impreuna cu citatia sau direct, in sedinta publica.

Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine:

In fapt, prin procesul-verbal seria CC nr. 4467473, incheiat de intimat la data de 27.11.2009 (fila 4), petentul a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 540 lei (9 puncte amenda) si suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 90 de zile, luandu-se masura retinerii permisului de conducere, respectiv avertisment, in temeiul art. 121, alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 raportat la art. 102, alin. 3, litera e) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, respectiv al art. 147, alin. 1 din H.G. nr. 1391 din 2006 raportat la art. 101, alin. 1, punctul 18 din O.U.G. nr. 195 din 2002, retinandu-se in fapt ca, la data de 27.11.2009, ora 11.20, pe DN 65, in Lunca Corbului, km 95+500 m, petentul a condus autoturismul marca Mazda, cu nr. B 73 AUN, cu viteza de 101 km/h in localitate, filmat AVST marca Python, seria 672000175, montat pe auto Dacia cu nr. MAI 12987, in stationare si nu a avut asupra sa cartea de identitate.
La rubrica "Alte mentiuni" s-a notat "Nu am circulat cu viteza mentionata si voi contesta procesul-verbal potrivit legii.“, iar procesul-verbal este semnat de petent atat in dreptul acestei mentiuni, cat si la rubrica destinata semnaturii contravenientului.
In drept, conform art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, pronuntandu-se, de asemenea, si cu privire la sanctiunea aplicata de catre agentul constatator prin acesta.
Asupra cererii de suspendare a executarii sanctiunilor pana la solutionarea cauzei, instanta retine ca, potrivit art. 118, alin. 2 din O.U.G. nr. 195 din 2002, plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data inregistrarii acesteia pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti. Deci suspendarea acestor masuri se realizeaza in temeiul legii, nefiind nevoie sa fie dispusa de instanta, petentul facand dovada existentei litigiului pe rol cu certificat de grefa.
Prin urmare, aceasta cererea nu ii poate aduce nici un folos practic, urmand a fi respinsa ca lipsita de interes, mai ales ca petentul a solicitat deja certificat de grefa (fila 19).
Sub aspectul legalitatii procesului-verbal contestat, verificand respectarea conditiilor de forma, instanta retine ca acesta cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art. 16, alin. 7 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
Instanta constata ca mentiunea datei ultimei verificari a cinemometrului nu este prevazuta sub sanctiunea nulitatii exprese, de art. 17 din O.G. nr. 2 din 2001, nici de art. 180 din H.G. nr. 1391 din 2006 si nici intre mentiunile obligatorii, fiind necesar a se indica vatamarea suferita, conform art. 105, alin. 2 din Codul de procedura civila.
In primul rand, petentul nu a explicat in ce consta vatamarea suferita prin lipsa acestei mentiuni.
In al doilea rand, pentru aparatul radar identificat in procesul-verbal contestat s-a depus un buletinul de verificare metrologica nr. 0197810, in cuprinsul caruia este mentionata data emiterii (07.09.2009), precum si perioada de valabilitate de 1 an. Prin urmare, instanta apreciaza ca petentul nu a suferit nici o vatamare care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea procesului-verbal contestat, nefiind intrunite cerintele art. 105, alin. 2 din Codul de procedura civila.
Referitor la indeplinirea conditiilor de fond, prin art. 121, alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, legiuitorul a prevazut obligatia conducatorilor de vehicule de a respecta viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus. Potrivit art. 49, alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h.
Instanta constata ca, in mod corect, prima fapta contraventionala retinuta in sarcina petentului a fost incadrata in dispozitiile art. 102, alin. 3, lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, care stabileste ca reprezinta contraventie depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum, respectiv pentru categoria din care face parte vehiculul condus.
Conform art. 147, punctul 1 din H.G. nr. 1391/2006, conducatorul de autovehicul este obligat sa aiba asupra sa cartea de identitate.
Potrivit art. 101, alin. 1, punctul 18 din O.U.G. nr. 195/2002, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevazute la art. 35 alin. 2. Art. 35, alin. 2 prevede ca participantii la trafic sunt obligati ca, la cererea politistului rutier, sa inmaneze acestuia cartea de identitate.
Cat priveste legalitatea sanctiunilor aplicate, acestea se incadreaza in limitele prevazute de textele incriminatoare, prin raportare la art. 98, alin. 4, lit. d) si la art. 111, alin. 1, lit. c) din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, respectiv la art. 7 din O.G. nr. 2 din 2001.
Instanta nu poate retine argumentul petentului in sensul ca agentul care a incheiat procesul-verbal nu avea calitatea de agent constatator, nefiind si operatorul radarului, intrucat, potrivit art. 15, alin. 1 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contraventiilor, contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza fapta, denumite in mod generic agenti constatatori.
Din aceasta dispozitie reiese ca agentul constatator nu este, astfel cum sugereaza petentul, persoana care percepe fapta contraventionala prin propriile simturi, ci persoana care constata contraventia prin incheierea procesului-verbal - verbul "a constata“ avand intelesul de stabilire si descriere a faptei contraventionale in cuprinsul procesului-verbal.
De altfel, art. 21, alin. 1 din O.G. nr. 2 din 2001 instituie regula ca agentul constatator decide si asupra sanctiunii, insa, nu conditioneaza calitatea de agent constatator de perceperea faptei prin propriile simturi.
O interpretare contrara, ce ar impune identitate intre persoana care percepe in mod nemijlocit fapta si persoana care incheie procesul-verbal, ar avea drept consecinta imposibilitatea agentului constatator de a proceda la incheierea procesului-verbal in toate acele situatii in care nu a fost de fata la savarsirea faptei contraventionale. Daca ne referim numai la circulatia pe drumurile publice, aceasta concluzie ar duce, spre exemplu, la imposibilitatea incheierii procesului-verbal si a sanctionarii conducatorului auto vinovat de producerea unui accident rutier, avand in vedere ca, in regula generala, agentul de politie nu este de fata la momentul producerii accidentului si deci, nu constata (percepe) prin propriile simturi faptele contraventionale.
Pe de alta parte, chiar daca s-ar impartasi opinia petentului, potrivit art. 180, alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, in cazul in care constata incalcari ale normelor rutiere, agentul constatator incheie un proces-verbal de constatare a contraventiei. Cand insa fapta a fost constatata cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, potrivit dispozitiilor art. 181, alin. 1, politistul rutier este cel care incheie un proces-verbal de constatare a contraventiei.
Din interpretarea gramaticala si coroborata a celor doua texte reiese ca, in situatia in care fapta contraventionala a fost constatata cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, legiuitorul nu a mai prevazut expres ca procesul-verbal va fi incheiat de agentul constatator, ci de politistul rutier, deci o persoana care are competenta de a proceda potrivit art. 177 din H.G. nr. 1391/2006.
In cauza, agentul care a efectuat inregistrarea radar este atestat sa desfasoare activitati cu sistemul de supraveghere a traficului si masurare a vitezei (atestat fila 14), iar procesul-verbal a fost intocmit de un agent de politie folosit la oprire, mentionat si el in registrul cu evidenta constatarilor privind depasirea vitezei legale din data de 27.11.2009 (fila 13 din dosar), dupa ce i s-a comunicat prin statie viteza inregistrata, fiind respectate, deci, dispozitiile legale amintite mai sus.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contraventie contestat, instanta retine ca petentul a negat ca ar fi circulat cu viteza imputata.
1. Potrivit art. 102, alin. 3, lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, republicata, depasirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h se constata cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic. Din aceasta dispozitie reiese ca sarcina probei cu privire la temeinicia faptei revine intimatului, acesta fiind utilizatorul mijloacelor tehnice prevazute de lege.
Aceeasi concluzie se desprinde si din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in interpretarea art. 6, paragraful 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia si jurisprudenta Curtii fac parte din dreptul intern, in conformitate cu dispozitiile art. 11, alin. 2 si art. 20 din Constitutia Romaniei), in care s-a aratat ca, si in materie contraventionala, in cazul unor sanctiuni de o anumita gravitate, precum retinerea permisului de conducere, sarcina probei savarsirii faptei apartine acuzarii (cauza Anghel contra Romaniei, hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 4 oct. 2007, cauza Neata contra Romaniei, decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la admisibilitate din 18 noi. 2008). Astfel, obligatia dovedirii vinovatiei apartine acuzarii, iar indoiala ii profita celui acuzat (in dubio pro reo).
Sub acest aspect, instanta constata ca intimatul a depus la dosarul cauzei: registru cu evidenta constatarilor aparatului radar din 27.11.2009 (fila 13), atestat (fila 14), buletin de verificare metrologica nr. 0197810/07.09.2009 (fila 15), planse foto (fila 16, fila 47).
Faptul ca petentul nu a respectat viteza legala este probat cu inregistrarea efectuata cu aparatul radar marca PYTHON II, cu seria antenei de emisie-receptie PYT 672000175 si seria modulului de prelucrare-afisare PYT 673000175, omologat si verificat metrologic (buletin de verificare metrologica nr. 0197810/07.09.2009, in termen de valabilitate, fila 15), montat pe autoturismul Dacia, cu nr. MAI 12987 si utilizat de un operator atestat (atestat, fila 14), care a indicat ca autoturismul marca Mazda, cu nr. de inmatriculare B 73 AUN, se deplasa cu o viteza de 101 km/h in data de 27.11.2009, ora 11.20 (planse foto, filele 16, 47).
Contrar sustinerii petentului, copia buletinului de verificare metrologica depus in cauza poarta stampila Institutului National de Metrologie, antetul acestei institutii si semnatura verificatorului metrolog autorizat (fila 15), este corespunzator si are forta probanta a unui inscris oficial. Instanta apreciaza drept tendentioasa sustinerea petentului ca acesta nu cuprinde stampila institutiei ce l-a emis, stampila lizibila pe copia depusa, chiar necertificata pentru conformitate cu originalul.
In plus, nici in Ordinul nr. 27 din 2004, nici in Ordinul nr. 301 din 2005, in formele in vigoare la data constatarii faptei, nu sunt prevazute cerinte speciale de forma cu privire la buletinele de verificare metrologica, in afara obligativitatii de a mentiona marca si numarul de inmatriculare ale autovehiculului pe care este amplasat cinemometrul, mentiuni ce se regasesc in buletinul depus si care corespund celor notate in procesul-verbal. De altfel, petentul nici nu a indicat ce elemente ar lipsi.
Din plansele fotografice depuse la dosar se distinge marca, nr. de inmatriculare al autovehiculului, se vede data si ora inregistrarii, precum si valoarea vitezei masurate.
In lipsa unor prevederi legale contrare, instanta apreciaza ca si un singur cadru foto este suficient pentru a proba valoarea vitezei de circulatie. De altfel, numarul de inmatriculare este lizibil in cadrul 0239 (fila 16), cadrul 0325 si 0389 (fila 47), viteza blocata (viteza cea mai mare inregistrata, evidentiata la litera B conform extrasului din manualul de operare a radarului, fila 36) este de 101 km/h, iar, din succesiunea imaginilor, este evident ca este surprins acelasi autoturism in toate cadrele foto.
De asemenea, nu poate fi primit nici argumentul ca aparatul radar ar fi fost utilizat necorespunzator, surprinderea unor imagini mai putin clare nefiind relevanta, cata vreme exista cadre in care se regasesc toate elementele cerute de punctul 3.5.1 din NML 021-05.
Asa cum rezulta din adresa Biroului Roman de Metrologie Legala nr. 11865 din 23.10.2009 (fila 23), valabilitatea aprobarii de model are relevanta numai pentru cei care fabrica sau importa aceste sisteme de supraveghere a traficului rutier, fiind perioada in care aceste mijloace tehnice pot fi comercializate. Ea nu este necesara si pentru utilizarea in continuare a cinemometrelor, cata vreme acestea au fost admise la verificarile metrologice periodice, asa cum este cazul in speta.
Instanta constata ca intimatul a precizat in cuprinsul intampinarii (fila 9) ca autotestarea se efectueaza automat, la pornire si operatorul radar nu o poate influenta, iar unul dintre cadrele foto depuse este fara imagine si afiseaza mentiunea "Testare automata“.
Mai mult, in adresa Biroului Roman de Metrologie Legala nr. 11865 din 23.10.2009 (fila 23), se arata ca, in timpul autotestarii, functionarea aparatului este blocata si nu pot fi generate inregistrari. Or, in cauza, se distinge viteza de deplasare, data, precum si imaginea autoturismului, iar petentul nu a explicat de ce apreciaza ca numarul de cadre inregistrate intre momentul pornirii si ora la care a fost surprins autoturismul sau, ar fi prea mic, nici pe ce se intemeiaza afirmatia ca aparatul radar inregistreaza 25 de cadre pe secunda.
Prin urmare, instanta nu poate retine critica petentului in sensul ca aparatul radar a fost oprit si pornit in momentul in care el a circulat prin fata acestuia. Totodata, chiar daca aceasta ipoteza ar fi adevarata, petentul nu a indicat niciun temei de drept care sa interzica acest mod de operare, cata vreme aparatul radar a efectuat inregistrarea, iar scopul supravegherii traficului este prevenirea accidentelor de circulatie.
Mai mult, petentul se contrazice si, dupa ce afirma ca aparatul radar a fost utilizat stationar (plangere, fila 1, pagina 2), la termenul din data de 10.03.2010 precizeaza ca aparatul radar este unul mobil (fila 41), contrar a ceea ce s-a mentionat in procesul-verbal contestat, semnat fara obiectiuni pe acest aspect si contrar sustinerii intimatului. Daca aparatul radar era, intr-adevar, mobil, pe ecran ar fi aparut litera P, care indica viteza autoturismului de politie (manual de operare a radarului, fila 36), ceea ce nu s-a intamplat.
De altfel, distinctia nici nu prezinta relevanta, cata vreme cinemometrul poate fi utilizat, conform buletinului de verificare metrologica, atat stationar, cat si in miscare.
Asupra necesitatii ca aparatul radar sa fie sigilat, instanta constata ca punctele 3.2.2 si 3.7 din NML 021-05 prevad ca blocurile functionale ale cinemometrului trebuie sa fie prevazute cu posibilitati de sigilare, atat pentru sigiliile producatorului cat si pentru sigiliile metrologice.
Deci, cerinte privitoare la sigilare sunt verificate la momentul efectuarii verificarii periodice a cinemometrelor, de catre persoanele competente din cadrul Biroului Roman de Metrologie Legala. Ele nu trebuie probate distinct, pentru fiecare fapta contraventionala inregistrata, fiind suficient sa se depuna buletinul de verificare metrologica in termen de valabilitate, buletin care atesta faptul ca au fost verificate toate cerintele metrologice prevazute de NML 021-05, inclusiv cele privitoare la sigilare.
In lumina acestor considerente, instanta apreciaza ca au fost respectate toate cerintele din Norma de metrologie legala nr. 021 - 05 Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor, aprobata prin Ordinul directorului general al Biroului Roman de Metrologie Legala nr. 301 din 2005, modificat prin Ordinul nr. 153 din 2007, apoi prin Ordinul nr. 187 din 2009 (care a abrogat in intregime punctul 4, invocat si citat de petent), in vigoare la data constatarii faptei.
In procesul-verbal contestat s-a retinut ca autoturismul condus de petent a fost inregistrat pe DN 65, pe raza localitatii Lunca Corbului, pozitia kilometrica 95+500 m, aspect ce se coroboreaza cu mentiunea din registrul de evidenta a constatarilor privind depasirea vitezei legale din 27.11.2009 (fila 13), in care este trecut ca loc al inregistrarii DN 65, localitatea Lunca Corbului, pozitia kilometrica 95+500 m.
Aceste mentiuni sunt sustinute si de adresele Sectiei de Drumuri Nationale Pitesti nr. 1437 din 04.03.2010 (fila 32) si nr. 1675 din 15.03.2010 (fila 44), in care se arata ca pozitia kilometrica 95+500 m, de pe DN 65, se afla pe raza localitatii Lunca Corbului, localitate situata intre indicatoarele de intrare-iesire km 95+200 m si km 97+200 m, la 500 m de intrarea in localitate dinspre Slatina.
Avand in vedere sensul de mers al petentului, potrivit propriilor afirmatii (Bucuresti catre Craiova, adica Pitesti catre Slatina, fila 1), precum si faptul ca a fost filmat din fata, rezulta ca acesta se afla pe raza localitatii Lunca Corbului, la momentul inregistrarii vitezei de circulatie de 101 km/h.
Totodata, in plansele fotografice apare o reducere a vitezei in trepte (de la 101 km/h, la secunda 19, la 85 km/h, la secunda 21 si 49 km/h la secunda 22, fila 16, respectiv 51 km/h la secunda 24, fila 47), conforma cu o frana brusca, desi petentul se pregatea sa iasa din localitate, spre o portiune de drum cu limita de viteza superioara, de unde rezulta ca acesta a observat autoturismul politiei si a redus viteza spre limita legala in localitate - un indiciu in plus ca petentul era constient de faptul ca circula pe raza unei localitati.
2. Cu privire la cea de-a doua fapta contraventionala retinuta in sarcina petentului, acesta nu a contestat faptul ca nu a prezentat cartea de identitate si nici nu a formulat obiectiuni asupra acestui aspect.
Coroborand toate probele mentionate mai sus, instanta retine temeinicia contraventiilor imputate petentului prin procesul-verbal in cauza.
In privinta sanctiunilor, pentru depasirea vitezei legale cu 51 km/h, agentul constatator i-a aplicat petentului 9 puncte amenda (540 lei), ceea ce reprezinta minimul prevazut de art. 98, alin. 4, lit. d) din O.U.G. nr. 195/2002 si masura complementara a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 90 de zile, iar pentru neprezentarea cartii de identitate, i-a aplicat avertisment.
Potrivit art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2 din 2001, sanctiunea aplicata trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.
Fapta imputata petentului este o fapta de pericol, ratiunea instituirii ei fiind, in primul rand, prevenirea accidentelor de circulatie, iar limitele ridicate ale amenzii contraventionale (intre 9 si 20 de puncte amenda), cele mai mari ce pot fi aplicate persoanei fizice, denota un pericol social ridicat.
Intrucat petentul a depasit viteza legala in localitate cu 51 de km/h - mai  mult decat dublul vitezei legale admise pe acel sector de drum - reducand cu mult posibilitatea de franare, in caz de nevoie si punandu-i in pericol pe ceilalti participanti la trafic si nici nu a avut asupra sa permisul de conducere, ingreunand efectuarea verificarilor prevazute de lege, instanta apreciaza ca sanctiunile aplicate sunt proportionale cu gravitatea faptei savarsite, iar agentul constatator a procedat la o corecta individualizare a acestora, putand fi sesizata chiar o nota de indulgenta.
In consecinta, constatand legalitatea si temeinicia procesului-verbal contestat, in temeiul art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta va respinge ca nefondata plangerea formulata de petentul B E impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria CC nr. 4467473, incheiat de intimat la data de 27.11.2009 si va mentine procesul-verbal contestat ca fiind legal si temeinic intocmit.

PENTRU TOATE ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:

Respinge, ca lipsita de interes, cererea petentului de suspendare a executarii sanctiunilor pana la solutionarea plangerii.
Respinge, ca nefondata, plangerea contraventionala formulata de petentul B E, in contradictoriu cu intimatul I.P.J. Arges - Politia Orasului Costesti,  impotriva procesului-verbal seria CC nr. 4467473, incheiat de intimat la data de 27.11.2009.
Mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria CC nr. 4467473, din 27.11.2009, ca fiind legal si temeinic intocmit.
Cu drept de recurs in termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 05 mai 2010.