Schimbare incadrare juridica - ucidere din culpa - refuzul inculpatului de a se supune recoltarii probelor biologice - apreciere stare de ebrietate - daune morale si materiale - culpa concurenta a victimei - apreciere daune morale - asigurare Italia

     Sentin?a penal? nr. 1866/16.07.2010 - Dosar nr. 28219/215/2009

     Schimbare incadrare juridica - ucidere din culp? - refuzul inculpatului de a se supune recolt?rii probelor biologice - apreciere stare de ebrietate - daune morale ?i materiale - culpa concurenta a victimei - apreciere daune morale - asigurare Italia

     Solu?ia: 
     In temeiul art. 334 Cpp dispune schimbarea incadr?rii juridice a   faptei din infrac?iunea prev de art. 178 alin 2,3 Cp in infrac?iunea prev. de art. 178 alin 1,2,3 Cp.
In temeiul art. 334 Cpp respinge cererea de schimbare a incadr?rii juridice formulata de inculpat, din infrac?iunea prev de art. 178 alin 2,3 Cp in infrac?iunea prev de art. 178 alin 2 Cp, ca neintemeiata.
     In temeiul art. 178 alin 1,2,3  Cp, art. 74 lit. a  Cp, art. 76 lit. b Cp  condamna inculpatul PCM, fiul lui __..,  la pedeapsa  de 3 ani inchisoare.
In temeiul art.  87 alin 5 din OUG 195/2002, art 74 lit. a Cp, art. 76 lit. d Cp  condamna inculpatul  PCM la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare.
In temeiul art. 33 lit. a , art. 34 Cp contope?te pedepsele aplicate in pedeapsa rezultanta de  3 ani inchisoare.
In temeiul art. 71 Cp aplica  inculpatului pedeapsa  accesorie a interzicerii exerci?iului drepturilor prev de art. 64 alin 1 lit.  a teza a doua si lit b Cp.
In temeiul art. 88 C.p. deduce durata re?inerii ?i arest?rii preventive de la 12.09.2009 la 08.12.2009 inclusiv.
In temeiul art. 160/2 Cpp raportat la art. 160/5 alin. 4 lit. e, alin. 6 C.p.p. dispune incetarea st?rii de liberare provizorie sub control judiciar de la data r?manerii definitive a prezentei hot?rari.
In temeiul art. 14 ?i 346 alin. 1 C.p.p. oblig? inculpatul al?turi de asigur?torul - garant UCI, in calitate de garant, la sediul mandatarului s?u din Romania, respectiv SC AR - AVIG., acesta din urm? in limita plafonului maxim admis, la plata in favoarea p?r?ilor civile:
- CP, a sumei de 10.000 lei daune materiale ?i 40.000 lei daune morale;
- CI, a sumei de 40.000 lei daune morale;
- VAS, a sumei de 40.000 lei daune morale;
- VE, a sumei de 40.000 lei daune morale.
  In temeiul art. 191 alin. 1 C.p.p. oblig? inculpatul la plata sumei de 1100 lei cheltuieli judiciare c?tre stat.
In temeiul art. 193 alin. 1 C.p.p. oblig? inculpatul la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare c?tre partea civil? CP ?i la plata sumei de 802,40 lei cheltuieli judiciare reprezentand onorariu expert c?tre partea civil? CI.
Cu apel in termen de 10 zile de la pronun?are pentru p?r?ile prezente ?i de la comunicare pentru p?r?ile lips?.
     Pronun?at? in ?edin public?, azi 16.07.2010.
     
     Motivarea: 
     Analizand in mod coroborat ansamblul probelor administrate in cursul procesului penal, instan?a retine urm?toarele:
In  noaptea de 11/12.09.2009 a  participat impreuna cu martorii  AM ,  MP  , PG si  DP la  efectuarea unor lucr?ri de   reamenajare  a unui apartament  pe care inculpatul il inchiriase intr-un cartier din  municipiul Craiova, perioada in care au fost consumate importante cantitati de b?uturi alcoolice. Diminea?a, in jurul orei 06,15,  inculpatul si AM si MP au plecat  impreuna  intr-un autoturism condus chiar de inculpat , de?i  consumase  alcool. Au mers ini?ial intr-un cimitir in care inculpatul a sus?inut ca era inmormantat  fratele sau, dup? care au  continuat drumul  pe direc?ia Craiova- Cernele.   Pe  strada  Brestei,  in timp ce conducea autoturismul, inculpatul a lovit victima CC, care   mergea pe o bicicleta,  din sens opus , dar pe aceea?i banda de  circula?ie ca si inculpatul,  astfel ca  accidentarea a fost frontala.
Prin administrarea probei constand in expertiza  tehnica auto s-a stabilit ca  autoturismul condus de inculpat  mergea pe strada Brestei , inaintand c?tre  intersec?ia cu strada  Pelendava, mergand pe banda corespunz?toare sensului sau de mers.  Victima  se deplasa pe aceea?i strada, pe aceea?i banda,   dar din sens contrar,  dinspre intersec?ia   cu strada Pelendava c?tre intersec?ia  cu strada Raului. Victima  mergea pe o strada unde accesul in sensul sau de mers era interzis,prin  indicatoare  vizibil  montate,  intrucat la intersec?ia str?zilor Brestei si Pelendava  exista indicatorul cu semnifica?ia obligatoriu la stanga(  foto 1 - fila 18). Victima  a incalcat aceasta interdictie si a  continuat drumul pe sensul inainte, pe strada Brestei catre centrul municipiului Craiova , respectiv  catre  intersec?ia str?zii Brestei cu  strada Raului.
     Accesul pe  direc?ia inainte era interzis intrucat   pe acea strada Brestei, chiar pe partea dreapta a str?zii, deci pe banda de circula?ie pe care trebuia sa mearga  victima in mod legal  se efectua lucr?ri de repara?ie la partea carosabila, si deci  traficul nu era posibil a se desfura pe  strada Brestei pe direc?ia  dinspre intersectia cu strada Pelendava c?tre  intersec?ia cu strada Raului.  Chiar existenta acestor lucr?ri  la partea carosabila  au determinat  victima sa  nu poat?  urma banda sa  de  mers, si sa  se deplaseze pe  banda de mers a sensului  opus de circula?ie,  fiind accidentata frontal de catre inculpat.
     Inculpatul a inc?lcat prevederile art  41  din OUG 195/2002   conform  c?rora   vehiculele   trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, in sensul de circula?ie, cat mai aproape de marginea p?r?ii carosabile, cu respectarea semnifica?iei semnaliz?rii rutiere ?i a regulilor de circula?ie, intrucat autoturismul  pe care il conducea  se deplasa , dimpotriv? , in zona dintre cele  doua benzi de mers, la o distanta de 3,30 m fata de  bordura trotuarului , astfel cum s-a men?ionat si in raportul de expertiza tehnica auto, dar  si cum a rezultata din procesul verbal de cercetare la fata locului , conform art  129 Cpp.
     Viteza  de deplasare a autoturismului condus de inculpat a fost stabilita prin raportul de expertiza la 50-60 km/ora.
     Dup? impact,  victima a  fost proiectata  pe banda  de circula?ie  aflata in repara?ii, unde a decedat. Cauza decesului a  constat in   hemoragia si dilacerarea meningo- celebrare  , urmarea unui TCF cu multiple fracturi de viscero si neurocraniu produse  la nivelul unui politraumatism. Intre leziuni si deces exista leg?tura de  cauzalitate directa si necondi?ionata,  s-a stabilit prin raportul de  constatare medico  - legala nr. 3146/02.11.2009.  Sangele recoltata de la victima nu con?inea alcool, astfel incat  aceasta nu se afla sub  influenta b?uturilor alcoolice.
      Vinovatia inculpatului in producerea accidentului  de circula?ie  finalizat cu decesul victimei  a constat in inc?lcarea prevederilor art  41  din OUG 195/2002   conform c?rora vehiculele trebuie conduse pe partea carosabila cat mai aproape de partea dreapta a drumului,  art  35  din OUG 195/2002 conform c?rora participan?ii la trafic trebuie s? aib? un comportament care s? nu afecteze fluen?a ?i siguran?a circula?iei, s? nu pun? in pericol via?a sau integritatea corporal? a persoanelor, precum si a dispozi?iilor OUG 195/2002 care interzic cu desavarsire conducerea unui vehicul de c?tre o persoana care a consumat b?uturi alcoolice.
     In  cazul in care  cantitatea de alcool a determinat instalarea starii de ebrietate, infrac?iunea  de ucidere din culpa prev de art 178 alin 1,2 Cp  va imbr?ca forma agravata prev de alin 3  al aceluia?i articol. Instan?a apreciaz? ca  propor?ia culpei inculpatului la producerea accidentului a fost de 80%.
     Culpa victimei a fost de 20% si a constat in nerespectarea a doua obliga?ii: de a nu  circula pe un drum  pe care accesul era interzis prin montarea indicatoarelor  in loc vizibil, si de a  nu  se deplasa decat  pe banda corespunz?toare sensului sau de mers. Chiar daca  acest  fapt nu era obiectiv posibil intrucat in  acea zona partea carosabila era afectata de lucr?ri de repara?ii,  victima era obligata ca la observarea autoturismului condus de inculpat sa opreasc? chiar  pe banda sa de mers,   pana acesta va trece, dup? care  sa  continue drumul, trecand  pe banda sensului de mers opus cand circula?ia ii permitea.
     Chiar si   in prezenta acestor obliga?ii inc?lcate,  se constata ca  vinovatia inculpatului este predominanta, avand in vedere  gravitatea  rezultatului produs, modul violent in care  victima a fost ucisa,  prin raportul de expertiza tehnica auto  statuandu-se ca  dup?  accident aceasta  a fost tarat  pe o distanta de 3,5 m, conform urmei de franare identificata prin cercetarea la fata locului.
     Dup?  producerea accidentului inculpatul nu a oprit pentru a  verifica starea  victimei, ci dimpotriv? si-a continuat drumul  pe o distanta de aprox. 1 km,  astfel cum a precizat in declara?ia data in data de 12.09.2009 in calitate de inculpat ( fila 108) , dup? care s-a intors.
     Victima a fost  observata pe partea carosabila de c?tre martorul NA , care a precizat ca  aceasta  avea fata zgariata si nu mai respira. Doua persoane prezente in acea zona i-au relatat martorului ca victima a fost lovita de un autoturism cu num?r de inmatriculare  str?in, care ulterior a fugit de la locul accidentului. Aceste persoane nu au mai fost identificate intrucat au plecat imediat . Martorul NA a apelat serviciul de urgenta 112, unde a anun?at accidentul de circula?ie.  Dup? aprox. 5 minute a  sosit ambulanta, iar dup? alte doua minute  s-a reintors si inculpatul  conducand acela?i autoturism cu care lovise victima. Martorul a observat in acest moment si avariile autoturismului situate in partea din fata -  masca fata, capota infundata ,parbrizul spart.  Conduc?torul auto- inculpatul a coborat din autoturism, s-a indreptat spre victima , a luat  un papuc al acesteia pe care l-a aruncat mai aproape de cadavru,  dup? care s-a indreptat spre  victima pe care a mi?cat-o pu?in, dup? care s-a indep?rtat.
     Ap?rarea formulata de inculpat  in sensul ca nu a observat   prezenta victimei pe partea carosabila, dup? cum sus?ine ca nu a con?tientizat nici accidentul produs si de aceea a continuat drumul  si nu a oprit , astfel cum era obligat din punct de vedere legal dar si moral ,  este  infirmata de  urm?toarele  elemente faptice ce rezulta din probele administrate in cursul procesului :
     -  parbrizul autoturismului pe care il conducea a fost  avariat destul de grav,  astfel  cum rezulta din  fotografiile realizate cu ocazia cercet?rii la fata locului, procedeu probatoriu realizat in data de 12.09.2009, astfel incat este imposibil ca    un conduc?tor auto sa nu realizeze momentul impactului  soldat cu  spargerea parbrizului ,  ceea ce ii  perturba si vizibilitatea. Chiar si in stare de ebrietate  fiind ,  nu era posibil ca inculpatul sa nu con?tientizeze fapta comisa;
- in declara?ia  din data de 12.09.2009 in calitatea de f?ptuitor,  intre orele 10,15- 12,20,  pe care inculpatul si-a men?inut-o cand a fost audiat in calitate de invinuit,  conform art 6 Cpp, in intervalul de timp 14.00- 14,25 in aceea?i zi, in prezenta aparatorului ales, inculpatul a precizat ca  a lovit o persoana  care se deplasa pe bicicleta  si pe care a observat-o in momentul impactului. Chiar daca  inculpatul nu ar fi observat prezenta victimei ce conducea o bicicleta de la o distanta  care sa ii permita evitarea acesteia, o data produs impactul era obligat sa se opreasca, sa ii acorde primul ajutor si sa anunte organele de politie si unitatea sanitara, ceea ce nu a facut intrucat  ambulanta a fost chemata de martorul NA.
-  martorul  AM a declarat ca  atat el cat si inculpatul au observat  victima aflata pe bicicleta de la o distanta de 30-40 m, inculpatul  incercand sa o evite intrucat aceasta mergea in zigzag. Desi acest martor sus?ine ca  inculpatul si-a dat seama  de impactul produs de abia dupa 2-3  minute , respectiv dup? parcurgerea  distantei de 1 km cum sus?ine inculpatul, aceste declara?ii sunt neverosmile, astfel incat nu vor avea forta probanta. Modul violent in care a avut loc impactul -  frontal, victima fiind tarata  pe o distanta de 3,5 m, deteriorarea grava si  vizibila a parbrizului  in timpul impactului conduc la concluzia ca impactul era imposibil de  neobservat.
     Daca s-ar  lua in considerarea sus?inerea inculpatului, atunci nu ar  exista nicio explica?ie verosimila despre modul in care acesta a mai condus pe o distanta de 1 km cu parbrizul spart , fara sa il observe si fara sa  se intrebe  asupra modului in care acesta a fost spart inopinat  in timpul  deplas?rii. 
     Spre deosebire de victima, inculpatul consumase alcool, ceea ce a fost de natura sa ii afecteze  luciditatea,  puterea de  concentrare, aptitudinea de a  lua decizii corecte.
     Astfel, la un moment imediat urm?tor produceri accidentului de circula?ie, inculpatul a fost suspus  testarii  Drager, in urma c?ruia s-a stabilit ca , la ora 06,59   avea o alcoolemie de 1,23%0 mg/l. Valoarea alcoolemiei era  foarte ridicata pentru o persoana care  conducea un autoturism pe un drum public, dupa o noaptea in care a muncit  si pretinde ca nu a consumat decat foarte pu?in alcool,  aceasta din urma sus?inere fiind infirmata nu numai de rezultatele test?rii Drager, dar si  prin coroborarea declara?iilor martorilor  cu   inscrisurile medicale  ce  materializeaz?  starea psiho- fizica a inculpatului in diminea?a de 12.09.2009 in care s-a produs accidentul.
     Starea  psiho - fizica  in care se afla inculpatul in momentul accident?rii victimei  era     de ebrietate si nu doar  cea specifica unui consum oarecare de alcool. Instan?a are in vedere   consemn?rile  medicul specialist, martorul  AS , din con?inutul  buletinului de examinare clinica, privind modul in care acesta reac?iona, se comporta  -  inculpatul  prezenta halena  alcoolica,  nu a pastrat echilibul in momentul  intoarcerii brusc din mers, vorbirea era dizartrica, comportare dezordonata, orientare confuza in timp si spa?iu, aten?ia dispersata, judecata incoerenta. Concluzia medicului specialist consemnata in  buletinul de examinare clinica a fost ca inculpatul este sub influenta b?uturilor alcoolice( fila 43).
     Starea de ebrietate   reprezinta o tulburare pasagera a consumatorului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic.
     Tipul de reactie in cazul starii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea fizica si psihica a consumatorului, gradul de toleranta asupra alcoolului cat si factorii perturbatori ai mediului extern.
          In stare de ebrietate apar o serie de modificari. Dispozitia psihica trece de la buna dispozitie la deprimare, suparare si agresivitate; initiativa va trece de la stimulare la inhibare; comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea unor contacte la manifestari de agresivitate. Una din principalele modificari survenite este asupra starii de constienta care va trece de la senzatia de a fi mai treaz si constient la starea patologica manifestata prin ameteli, prin pierderea temporara a constientei si coma; rationamentul va prezenta o incetinire, idei obsesive, scadere a capacitatii critice .                .                    
          O alta modificare evidenta este asupra motricitatii: vorbirea devine mai greoaie sau cu alte modificari, apar perturbari evidente in coordonarea miscarilor si o gesticulatie necontrolata cu miscari ample; modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie, modificarea pulsului, greturi si varsaturi.  .
           Aceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. In functie de gradul de alcoolemie, se vor diferen?ia: st?ri de ebrietate usoare (0,5 - 1,5�), medii (1,5 - 2,5�) si avansate/coma alcoolica (peste 2,5�).
     Modificarile insa vor fi foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont mai ales de gradul de  obisnuinta in consumarea bauturilor alcoolice. Spre deosebire de imbibatia alcoolica, ce nu poate fi stabilita decat prin mijloace tehnice, diagnosticul clinic al starii de ebrietate se bazeaza pe modul de comportare. Exista o mare diferenta intre starea de ebrietate si conducerea sub influenta alcoolului.   Starea de ebrietate reflecta exact acest aspect, al efectului pe care alcoolul il are asupra organismului, la nivel psiho-fizic.
      Starea de ebrietate, ca  imprejurare de fapt,  a fost confirmata si de martorul AS, care, in calitate de medic specialist,  a sustinut , pe baza cunostintelor sale medicale , inculpatul se afla in stare de ebrietate . Martorul si-a  intemeiat  sus?inerea pe  declara?ia inculpatului  potrivit c?ruia a consumat  bere si wisky si pe toate  rezultatele examin?rii consemnate in  procesul verbal  de examinare clinica .
     Si martorul TI , asistent medical la Spitalul Clinic de Urgenta Craiova a precizat ca inculpatul se afla in stare de ebrietate , intrucat  nu isi pastra echilibrul si avea ochii obositi.
       Exista contradic?ii intre declara?iile celor doi martori  PG,DPF, prezenti si ei in apartament, care  pot fundamenta concluzia  ca  in realitate nu au cunoscut cu precizie ce b?uturi a consumat inculpatul, avand in vedere ca  era noapte, in locuin?a se muncea,  iar b?uturile alcoolice erau variate  si in num?r mare - coniac , bere , vin. Astfel, daca martorul DPF la plecare a observat ca sticla de alcool era goala, martorul PG infirma  acest fapt si precizeaz? ca  la plecarea sa, cand au mai r?mas in apartament doar inculpatul  si un b?iat , deci el a plecat dup? martorul DPF, sticla de wisky era  goala doar jum?tate. Totodat?, martorul PG a precizat ca inculpatul a  consumat singur wisky, nu si ceilal?i prezen?i,  spre deosebire de  martorul DPF care a declarat ca  toti cei din locuin?a au consumat  wisky. Toate aceste contradic?ii  diminueaz? forta juridica probanta a imprejur?rilor  rezultate din administrarea  acestor probe, astfel incat vor fi inl?turate de la solu?ionarea cauzei.
      Retractarea declara?iilor din faza de urm?rire penala de c?tre  martorii MP si  AM  nu este de natura a  le inl?tura de la solu?ionarea cauzei.
     Principiile care guverneaz?  regimul juridic al probelor in cursul  procesului penal  sunt:  principiul  lipsei unei ierarhii a probelor in func?ie de faza procesuala in care se administreaz?  , principiul lipsei valorii prestabilite - avand drept corolar principiul liberei aprecieri a acestora de catre instan?a de judecata, pe baza corobor?rii faptelor si  imprejur?rilor care rezulta din ansamblul probelor administrate in  cursul procesului ( art 63 alin 2 Cpp) , si principiul divizibilitatii probelor conform caruia, organul judiciar nu este obligat sa  ia in considerare o  proba in ansamblul sau, ci numai  acele fapte si imprejur?ri care se coroboreaz? cu  cele relevate  prin administrarea altor probe in cursul procesului penal.   In lipsa unei ierarhii  a probelor,  instan?a are nu numai posibilitatea, ci si obligatia  sa analizeze care  dintre decalaratiile contradictorii reflecta adevarul.
     Retractarea totala sau partiala a unei declara?ii anterioare  nu este de natura prin ea insesi sa o inl?ture   in mod automat,  caci astfel s-ar ajunge la  lipsirea de efecte a unei probe  administrate in mod legal.
      Inl?turarea unei declara?ii  se poate face numai in masura in care  retractarea este temeinic motivata, iar imprejur?rile cauzei  formeaz? convingerea ca relat?rile anterioare  nu reprezint? realitatea.
      Instan?a nu poate proceda la inl?turarea declara?iilor martorilor AM si MP  din faza de urm?rire penala , intrucat retractarea  nu este temeinic motivata si nici  nu se coroboreaz? cu ansamblul probelor administrate in cursul procesului penal. Or, in condi?iile in care nu exista  probe  sau cel pu?in  indicii in  sensul  temeinicie retract?rii declara?iei , aceasta conduita adoptata de martori  nu poate  produce efecte juridice, ci dimpotriv? va fi interpretata ca fiind  pro causa.
     Instan?a va  avea in vedere declara?iile martorilor din faza de urm?rire  penala, intrucat se coroboreaz? cu  m?rturisirea inculpatului efectuata  la spital , in prezenta medicului AS si a organelor de cercetare penala, si consemnate in procesul verbal din 12.09.2009( fila 45),  conform c?reia a consumat in noaptea de 11/12.09.2009 1000 ml bere cu alcool si 200 ml wisky.
     Recunoa?terea  inculpatului  PCM privind  cantitatea de alcool consumata   a avut loc in data producerii accidentului, in timp ce se afla la unitatea sanitara , in data de 12.09.2009, la ora 07.05, cand  s-a incheiat un proces verbal de c?tre  organele de politie  si medicul specialist  martorul AS, in care s-a consemnat declara?ia orala a  inculpatului conform c?reia in  noaptea de 11/12.09.2009 a consumat  1000 ml de bere  cu alcool si 200 mililitri de  wisky,  dar si  refuzul acestuia de a se supune  recolt?rii probelor biologice  de sange sau urina  in vederea stabilirii gradului de alcoolemie.( fila 45 d.u.p.) .
     Instan?a are in vedere   atat consumul de alcool  dar, in special, efectele acestuia asupra organismului  conduc?torului auto, pentru a  stabili daca   s-a instalat starea de ebrietate.  In cazul inculpatului  toate probele converg c?tre aceasta concluzie, luand in considerare: lipsa de somn, inculpatul muncind toata noaptea, oboseala,  comportamentul acestuia in momentul impactului cand a  ignorat lovirea violenta a victimei, pe care a abandonat-o  c?zuta pe asfalt si si-a continuat drumul,  modul violent  in care s-a petrecut accidentul,  cutezan?a inculpatului care a mai condus  circa 1 km cu parbrizul spart chiar si in zona sa de vizibilitate, ceea ce nu l-a  determinat sa  opreasc?; conduita  in momentul intoarcerii constand in aruncarea incaltamintei si mi?carea  cadavrului, dar si conduita sa la unitatea sanitara caracterizata prin lipsa de concentrare,  lipsa echilibrului. Toate aceste imprejur?ri  denota  atenuarea func?iilor importante ale  organismului,  determinand ca inculpatul sa nu mai detina propriul control.
     In drept, fapta inculpatului care  in timp ce desfasura activitatea de conducere pe drumurile publice, respectiv pe strada Brestei din municipiul Craiova,  a unui autoturism,  aflandu-se in stare de ebrietate,   accidenteaz? frontal victima care circula din sensul opus pe o bicicleta , producandu-i decesul, intruneste elementele constitutive ale infrac?iunii de ucidere din culpa prev de art 178 alin 1,2,3 Cp.
     In lan?ul cauzal care  a condus la decesul victimei se  regaseste si atitudinea inculpatului de nerespectare dispozitiilor art 87 din OUG 195/2002 care  reglementeaz?    interdic?ia absoluta de a desfasura o astfel de activitate  in timp ce conduc?torul se afla sub influenta b?uturilor alcoolice, cu atat mai mult in stare de ebrietate . In urma corobor?rii probelor administrate in cursul  procesului penal, avand in vedere considerentele expuse se constata ca incadrarea juridica data  faptei  prin actul de sesizare este corecta, astfel incat nu se va  dispune  schimbarea incadr?rii  juridice, conform art 334 Cpp in infractiunea prev de art 178 alin 2 Cp, astfel cum a solicitat inculpatul. Avand in vedere ca  in actul de sesizare s-a retinut numai  infractiunea prev de art 178 alin 2si 3 Cp, se va dispune schimbarea incadrarii juridice  in infractiunea prev de art 178 alin 1,2,3 Cp,  intrucat  formele agravate ale infractiunii  nu pot fi retinute fara  forma simpla,  de la care pornesc in constructia juridica si la care se raporteaza.
     Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a ac?ionat cu forma de vinovatie a  culpei   prev de art 19 pct 2 lit a Cp , intrucat de?i a prev?zut ca prin  activitatea de conducere pe drumurile publice  in stare de ebrietate poate aduce atingere dreptului la viata unei persoane si pune in pericol grav siguran?a celorlal?i participan?i la traficul rutier, rezultat pe care nu l-a acceptat dar a considerat fara temei ca nu se va produce.
    
     In ceea ce prive?te  refuzul inculpatului de a se supune recolt?rii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei,  instan?a retine  consemnarea  efectuata de  medicul specialist martorul AS din con?inutul  buletinului de examinare clinica conform c?reia inculpatul a refuzat recoltarea probelor  biologice atat de sange dar si de urina  in vederea  stabilirii  prezentei si  cuantumului alcoolemiei. Aceea?i manifestare de vointa   a  inculpatului  a fost consemnata si in  con?inutul  procesului verbal de  recoltarea a probelor bilogice( fila 44).
     Recunoa?terea  cantitatii  de alcool consumate a avut loc in data producerii accidentului, in timp ce se afla la unitatea sanitara , in data de 12.09.2009, la ora 07.05, cand  s-a incheiat un proces verbal de catre  organele de politie  si medicul specialist  martorul AS, in care s-a consemnat declara?ia orala a  inculpatului conform c?reia in  noaptea de 11/12.09.2009 a consumat  1000 ml de bere  cu alcool si 200 mililitri de  wisky,  dar si  refuzul acestuia de a se supune  recolt?rii probelor biologice  de sange sau urina  in vederea stabilirii gradului de alcoolemie.( fila 45 d.u.p.) .
    Aceasta consemnare a fost f?cuta de organele de politie si  medicul specialist, pe baza propriilor constat?ri,  in timp ce se aflau in timpul exercit?rii atribu?iilor de serviciu, potrivit competentei lor, astfel ca ele fac dovada pana la inscrierea in fals, avand forta juridica a unor  inscrisuri  oficiale. Inculpatul a luat cunostiinta de  con?inutul  acestui proces  verbal insa a refuzat sa il semneze.
     Inculpatul nu a formulat insa nici in acel momente, si nici ulterior in cursul cercet?rii judecatoresti  obiec?iuni privind  veridicitatea  constat?rilor  organelor de politie si  a medicului specialist in respectivul proces verbal.
    Refuzul recolt?rii probelor biologice de sange sau urina nu a fost unul obiectiv, ci efectuat in scopul  ascunderii cantitatii reale  de alcool consumata.
     Sus?inerea  inculpatului conform c?reia  dorea sa fie asistat de aparatorul ales in momentul efectu?rii prelev?rii nu reprezint? o cauza exoneratoare de r?spundere penala, intrucat in  momentul  prezentei sale la unitatea sanitara  cauza penala se afla in faza actelor premerg?toare,  el fiind condus la spital in vederea recolt?rii probelor biologice in data de 12.09.2009 in jurul orei 07,00, iar urm?rirea penala a inceput in aceea?i zi dar la ora 13,30,  prin rezolu?ia  organelor de cercetare penala( fila 12),  conform art 228 Cpp.
    In faza actelor premerg?toare se strang date  si informa?ii conform art 224 Cpp  pentru  ca organele de urm?rire penala sa decid? daca sunt suficiente date si indicii temeinice privind savarsirea unei fapte penale si   nu exista nicio cauza care sa impiedice punerea in mi?care a ac?iunii penale,  prev de art 10 Cpp. Actele premerg?toare, efectuandu-se conform art. 224 C. proc. pen. in vederea inceperii urm?ririi penale, sunt limitate la indeplinirea scopului lor, de a completa informa?iile organului de urm?rire penal? pentru a le aduce la nivelul unor constat?ri care s? determine inceperea urm?ririi penale, de a verifica informa?iile de?inute, confirmand sau infirmand concordan?a acestora cu realitile faptice ale cauzei ?i, dup? caz, de a fundamenta convingerea organului de urm?rire penal? referitoare la solu?ia de urm?rire penal?, potrivit art. 228 C. proc. pen. 
    Nu este inceput  procesul penal,  acest moment fiind dat de inceperea urm?ririi penale, conform art 228 Cpp. In faza actelor premerg?toare  f?ptuitorului nu ii sunt garantate drepturi  procesuale, astfel ca  invocarea dreptului la un aparator  pentru a fi prezent la  procesul recoltarii probelor biologice  nu  poate fi re?inuta ca  un motiv intemeiat pentru a justifica atitudinea sa . Garantarea dreptului la ap?rare nu se poate asigura in afara procesului penal, inainte de inceperea urm?ririi penale, cand f?ptuitorul nu are calitatea procesual? de invinuit sau de inculpat.
    Martorul AS a men?ionat ca i-a acordat posibilitatea  inculpatului de a a?tepta aparatorul ales dar acesta nu a venit. Inculpatul nu a avut  nici un moment de r?zgandire. Organele de politie au avut un comportament corespunz?tor fata de inculpat, astfel ca  devine  nefondata ap?rarea acestuia conform c?reia si acesta  reprezint?  unul dintre motivele refuzului   recolt?rii probelor biologice.
       Metodologia de  recoltare a probelor biologice  in vederea determin?rii alcoolemiei este  standardizata si uniforma pe  tot teritoriul Romaniei, efectuandu-se in conformitate cu  Ordinul 376/2006 emis de Ministerul Sanatatii  pentru aprobarea normelor metodologice  privind  prelevarea probelor biologice  in vederea stabilirii intoxica?iei etilice: pentru determinarea  alcoolemiei se vor recolta   2 probe de sange din vena , la un interval de o ora intre  prelev?ri .  
    Conform art 6 din Ordinul 376/2006 emis de Ministerul Sanatatii  pentru aprobarea normelor metodologice  privind  prelevarea probelor biologice  in vederea stabilirii intoxicatiei etilice, prima prelevare   se efectueaz? la un interval de timp de timp de pana la 30 minute  de la producerea evenimentului care a  determinat  solicitarea prelevarii de sange, intrucat  numai in acest mod se pot ob?ine rezultate  exacte din punct de vedere stiintific. Cu cat  intervalul de timp  creste , cu atat  metodologia de recoltare este mai dificil de  aplicat,  iar rezultatele  -  in m?sura in care  se pot ob?ine - mai  pu?in exacte. Nerespectarea   instruc?iunilor de prelevare de probe biologice atrage  anularea caracterului probator in justi?ie a  analizei de sange si aplicarea  de sanc?iuni administrative personalului medical.
    Scopul efectu?rii celor doua recolt?ri la un interval de 30 minute  este de a stabili rata individuala  de eliminare a alcoolului din organism, pe de o parte,  si stabilirea fazei intoxica?iei pe de alta parte. Metabolismul alcoolului  in organism are doua etape principale:  faza de absorb?ie si faza de eliminare ; absorb?ia este  in  rela?ie directa  cu starea de plenitudine a  stomacului, ea fiind rapida  in cazul ingestiei pe stomacul gol ( 30 minute)si intarziata  de consumul anterior  si concomitent de alimente( pana la 90 minute).
     In drept fapta inculpatului, care la data de 12.09.2009 a  condus   in  interiorul localitatii Craiova  un autoturism, desi se afla  in stare de ebrietate dovedita clinic dar si prin declara?iile martorilor care au consumat impreuna cu inculpatul alcool , accidenteaz?  mortal victima , iar ulterior refuza sa se supune probelor biologice de sange sau urina  in vederea stabilirii alcoolemiei   intrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii prev. de art. 87 al.5 din OUG 195/2002 .
     Sub aspectul laturii obiective , elementele constitutive  rezida in  actiunea  de  a desfasura activitatea de conducere a unui vehicul legal inmatriculat pe  un drum public, in sensul dat de prevederile art  6 din OUG 195/2002 , respectiv orice cale de comunica?ie terestr?, cu excep?ia c?ilor ferate, special amenajat? pentru traficul pietonal sau rutier, deschis? circula?iei publice, accidentand mortal o persoana  si de a refuza in acest context sa fie supus unei test?ri  medicale   in vederea depist?rii si stabilirii eventualului consum de alcool .
      Infrac?iunea dedusa judeca?ii este de pericol,  formala,  fiind de natura a aduce atingere  relatiilor sociale ce reglementeaz? desfasurarea normala si  in siguran?a a circulatiei pe drumurile publice. Pentru existenta sa nu este obligatorie producerea unui rezultat socialmente periculos concret, fapta incriminata consumandu-se in momentul in care   se  realizeaz? inac?iunea ce constituie elementul material al laturii obiective , deci se incalca o norma  a dreptului obiectiv.
     Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.
     Latura subiectiva prespune  intentia indirecta ca forma de vinovatie, prev de art 19 pct 1 lit a  Cpp,  inculpatul prevazand ca prin fapta sa  omisiva de a  se supune   recoltarii probelor biologice  desi conducea un autoturism pe drumurile publice , a consumat bauturi alcoolice si  a accidentat mortal o persoana    aduce atingere sigurantei circulatiei altor persoane pe drumurile publice, rezultat pe care desi nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii sale.
     Conform art. 35(1) din OUG 195/2002 participan?ii la trafic trebuie s? aib? un comportament care s? nu afecteze fluen?a ?i siguran?a circula?iei, s? nu pun? in pericol via?a sau integritatea corporal? a persoanelor ?i s? nu aduc? prejudicii proprietii publice ori private.
     La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatului instan?a va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p. respectiv  limitele de pedeapsa prev. de textul incriminator pt.  fiecare fapta s?var?it?, gradul ridicat de pericol social   decurgand  din : atingerea adusa vie?ii unei persoane  pe fondul consumului de alcool , rezultand astfel ca  posibilitatile de control ale inculpatului erau atenuate,  modul violent  in care a fost accidentata  victima,  atitudinea   de a  ignora victima desi aceasta  intrase in stare de inconstienta si ulterior a decedat, inculpatul a parasit locul accidentului, si s-a reintors dupa ce a mai parcurs  distanta de 1 km. Aceasta conduita releva atitudinea de indiferenta  fata de viata oamenilor, fata de cea mai importanta valoare sociala ocotita de normele dreptului penal.
     Desi martorii AM si MP  au aratat ca si inculpatul a observat victima de la o distanta de 30-40 m, inculpatul nu a depus  diligente rezonabile pentru a  o evita. De?i martorii sus?in contrariul nu a rezultat din probele administrate ca inculpatul sa fi incercat evitarea  victimei ce mergea pe o bicicleta.
     La individualizarea judiciara atat a sanc?iunii cat si a modalitatii de executare se vor avea in vedere   multitudinea  circumstan?elor agravante ale faptei, in conditiile in  care inculpatul a condus un vehicul dupa ce toata noaptea nu a  dormit, ci a  participat la renovarea unui apartament, a consumat bauturi alcoolice,  iar starea de oboseala a favorizat instalarea starii de ebrietate,  o dovada in plus constituind-o si prezenta  in autoturismul inculpatului in momentul accidentului     a unei sticle  de bere marca Timisoareana ,  identica cu cea indicata de martori ca fiind consumata  si in apartament.
       Raportat la  forma de vinovatie a infrac?iunii prev de art 178 alin 1,2,3 Cp, culpa nu poate  determina de una singura nici atenuarea pedepsei si nici  executarea acesteia in alt regim decat cel de deten?ie, intrucat  uciderea din culpa a  unei persoane  s-a suprapus peste o alta fapta ilicita  comisa cu vinovatie, in forma  inten?iei indirecte, prev de art 19 pct 1 lit b Cp -    consumul de alcool si  conducerea in stare  de ebrietate a unui vehicul. In condi?iile in care inculpatul se afla in stare de ebrietate  cand a  accidentat victima, dupa care nici nu i-a acordat primul ajutor, nu a anun?at organele de politie si nici  unitatea sanitara, nedepunand deci nici un efort pentru salvarea vietii acesteia,  ci dimpotriv? si-a continuat drumul, desi semnele impactului frontal violent erau foarte vizibile, parbrizul fiind avariat grav, dupa care s-a intors, si, fara  a manifesta  un sentiment de regret, a  aruncat incaltamintea acesteia si a mi?cat pu?in cadavrul ceea ce denota indiferenta fata de viata unui om, nu se poate sus?ine ca  executarea  pedepsei in alt regim decat cel de detentei ar fi suficienta pentru a asigura func?iile pedepsei de  eliminare, exemplaritate si sanc?ionatoare, si nici scopul preventiv.
      Prin referatul de evaluare s-a re?inut ca inculpatul  prezint? tendin?a diminu?rii  propriei responsabilitati, prin invocarea conduite victimei in contextul savarisrii infrac?iunilor, De asemenea,  s-a constatat ca nu prezint? empatie fata de victima  si familia acesteia , iar la nivel decizional ignora riscurile unei  ac?iuni -   conducerea  sub influenta b?uturilor alcoolice -  cu posibile consecin?e  penale si punerea  in pericol a  siguran?ei publice
      Modalitatea in care inculpatul a ac?ionat  evidentiaza o  lipsa de maturitate, o lipsa de preocupare  pentru eventualele consecin?e  ce se puteau produce  datorita nerespectarii regulilor privind circula?ia pe drumurile publice si gravitatea acestora, asumarea unor riscuri fara preocupare pentru efectele  ce se puteau produce asupra sa, asupra persoanelor participante la trafic.
     Se adaug?  refuzul acestuia  de a se supune probelor biologice,   tocmai in scopul  de a ascunde cantitatea   reala de alcool consumata, modul in care aceasta se reflecta in sange, intrucat la testul  Drager a fost depistata o alcoolemie foarte mare  - 1,23%0 mg in aerul expirat.
     Se vor da eficienta dispozitiilor art 74 lit a Cp, avand in vedere conduita inculpatului anterior comiterii infractiunilor,  constand in lipsa antecedentelor penale, comportament circumscris normelor sociale, astfel cum rezulta din referatul de evaluare intocmit de Serviciul de Probatiune de pe lang? Tribunalul Dolj. Stilul de viata din ultimii ani a denotat orientarea  intereselor sale c?tre  activitati lucrative  si ob?inerea licita a resurselor financiare .  
In temeiul art. 88 C.p. se va  deduce durata re?inerii ?i arest?rii preventive de la 12.09.2009 la 08.12.2009 inclusiv. In temeiul art. 160/2 Cpp raportat la art. 160/5 alin. 4 lit. e, alin. 6 C.p.p. dispune incetarea st?rii de liberare provizorie sub control judiciar, instituita prin  decizia penala 816/2009 a Tribunalului Dolj de la data r?manerii definitive a prezentei hot?rari.
     In ceea ce priveste pedeapsa accesorie instanta in temeiul art. 71 Cod penal,  raportat la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului exprimata in cauza Hirst contra Marii Britanii, Sabou si Parcalab c. Romaniei  si la art.3 din Protocolul nr.1 aditional Conventiei Europene a Drepturilor Omului,  retine ca natura faptei savarsite, urmarile produse, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului, duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a    si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice si in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiul acestor drepturi va fi interzis pe perioada executarii pedepsei principale.
     Latura civila.
      S-au constituit parti civile  tatal -  CI,  concubina- VE  si copii victimei- CP si VAS, insa numai fiul victimei a solicitat  atat daune morale cat si daune materiale, in suma de 10.000 lei   reprezentand  cheltuieli de inmormantare si cu efectuarea parastaselor,  insa celelalte parti civile au solicitat numai repararea prejudiciului moral,  aratand ca  cel material a fost  suportat numai de CP care a  sus?inut toate cheltuielile.
     Sunt intrunite atat condi?iile r?spunderii civile delictuale , sub aspect substantial, conform art 998-999 Cod civil, dar si  conditiile procesual penale pentru exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal, care se degaja din interpretarea art 14  si urm , si art 346  Cpp. Repararea prejudiciului trebuie sa fie integral, conform art 14 Cpp, fara distinc?ie dup? cum  acesta este moral sau material, insa se va tine seama de culpa concurenta a victimei, astfel incat prejudiciul va fi redus propor?ional.
      Prejudiciul material  si moral este  supus  repara?iunii  in cadrul procesului penal , fiind   intrunite condi?iile r?spunderii civile delictuale  prev de art 998 Cc prin raportare la art 14 Cpp :  existenta unei fapte  ilicite, in speta a unei infrac?iuni ce a atras declan?area atat a ac?iunii  penale, cat si a ac?iunii civile, accesorie fata de prima, temeiul juridic unic al celor doua  ac?iuni fiind  o  caracteristica  esen?iala a ac?iunii civile;  leg?tura de cauzalitate dintre  fapta ilicita si prejudiciul produs; acesta din urma trebuie sa fie cert atat sub  aspectul existentei cat si a posibilitatii de evaluare, prejudiciul sa nu fie reparat  si sa existe manifestarea de vointa a partii v?t?mate de a i se   repara prejudiciul produs prin infrac?iune ( aceasta din urma condi?ie nefiind  necesare decat in situatia in care partea vatamata  este o persoana  cu capacitate deplina de exercitiu).
     In ceea ce prive?te prejudiciul material, instan?a retine ca  numai partea civila CP  a solicitat repararea sa, intrucat, conform declara?iilor tuturor par?ilor civile, acesta a suportat cheltuielile de inmormantare si parastasele  ce se efectueaz?  in mod cutumiar. Aceasta a solicitat repararea prejudiciului material de 10.000 lei,  depunand in acest sens inscrisuri justificative, care coroborate cu declara?iile martorilor,  conduc la concluzia ca  partea civila a  suportat toate cheltuielile pe care le-a efectuat: alimente  necesare  la inmormantare , cheltuieli cu imbalsamarea  cadavrului victimei si eliberarea certificatului de deces( 101 lei),   oficierea inmormantarii - 400 lei,  cheltuieli  fata de unitatea sanitara care a efectuat  autopsia si a conservat cadavrul,  achizi?ionarea acelor  obiecte vestimentare si de uz  care, conform obiceiurilor sa  doneaz?   la inmormantare si la parastase.
      Din declara?ia martorului BN se retine ca  perioada in care a avut loc inmormantarea a fost de 3 zile,  in care s-au servit mese de veghe, iar la inmormantare au participat 120 persoane, c?rora  li s-au donat  farfurii cu mancare, c?ni,  gale?i, , prosoape, batiste,  basmale. Cheltuielile cu   achizi?ionarea cosciugului, a crucii de lemn au fost suportate tot de fiul victimei- CP. La parastasul de la 6 saptamani ulterior inmormantarii au participat 60  persoane, iar la cel de 3 saptamani - 20 persoane.  La aceste evenimente s-au  donat haine  in  memoria  decedatului, dar si un pat, o masa, scaune . Muzica de la inmormantare a fost de 600 lei.
     Si martorul  TA a declarat ca  la inmormantare au participat 100 persoane, iar la parastas s-au servit mai multe feluri de mancare, iar participan?ilor li s-au oferit  e?arfe, basmale,  pachete cu alimente. Aceea?i procedura s-a desfasurat si  la parastase
     Suma  solicitata cu acest titlu  a fost de 10.000 lei, de?i au fost depuse inscrisuri justificative pentru o suma mai mare, insa in sedinta publica din     partea civila a precizat ca isi men?ine  solicitarea la acest cuantum,  si nu il majoreaz?.
     In ceea ce prive?te prejudiciul moral  , cu  privire la  cuantificarea acestuia , legea civila nu prevede criterii de determinare. In consecin?a , cuantumul daunelor morale se stabile?te  prin apreciere, urmare a aplic?rii  de c?tre  criteriilor subiective  referitoare la consecintele negative  suferite de cel in cauza in plan psihic si fizic, importanta valorilor lezate si masura lezarii lor,  intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii,  masura afectarii, precum si masura in care  partii vatamate i-a fost afectata  situatia profesionala sau sociala.
     In vederea acordarii daunelor morale, partea vatamata  nu trebuie sa dovedeasca prejudiciul sub aspect valoric,  ci numai sub aspectul existentei, partea vatamata fiind  obligata a  produce acel minim de dovezi, argumente si indicii  din care sa rezulte  afectarea drepturilor sale nepatrimoniale, de natura a duce la concluzia  prejudicierii morale.
In ceea ce prive?te prejudiciul moral, instan?a  are in  vedere ca existenta acestuia este de necontestat pentru toate partile care sunt tat?l, copiii si concubina  victimei,  aceasta din urma  desfasurandu-si viata privata  al?turi de victima de-a lungul vietii, desi nu s-au casatorit legal, insa au avut impreuna doi copii, majori la aceasta data, astfel incat   viata de familie continua este de net?g?duit. Victima si  concubina au  avut comunitate de locuin?a, s-au comportat ca  so?i,  au   avut si crescut impreuna doi copii, au avut aceea?i locuin?a,  singura lacuna fiind  neoficializarea casatoriei,  impediment care nu  diminueaz?  suferin?a puternica produsa asupra  persoanei cu care victima si-a construit o familie.
     Pierderea  partenerului de viata, cu care a   ob?inut  realiz?ri materiale si morale,  respectiv pierderea tat?lui ajuns la  varsta deplinei maturitati, intr-un moment in care   copiii - fiul si fiica-  au  devenit  si ei maturi, fiind expresia modului in care parintii i-au crescut si educat,   si de asemenea, pierderea  fiului  produc incontestabil o trauma psihica  profunda si ireversibila.
      CI  a ajuns in situatia de a-si inmormanta propriul fiu, iar VE si-a inmormantat partenerul de viata si tatal copiilor sai.  Pierderea morala este cu atat mai  profunda cu cat disparitia fizica a victimei a fost una violenta si nu produsa din cauze maturale. Instanta apreciaz? ca suma de 40.000 lei , redusa proportional cu   contributia victimei la  producerea accidentului, reprezinta o reparatie justa pentru fiecare  parte civila  a prejudiciului moral suferit
       Biroul Asigur?torilor din Romania a comunicat la solicitarea instantei  faptul ca Biroul  Carte Verde din Italia nu a identificat nicio societate de asigurare  la care sa fi fost asigurat pentru RCA/ Cartea Verde autoturismul cu nr de inmatriculare  AS 321 TJ, condus de inculpat in momentul producerii accidentului de circulatie, dar a confirmat ca acesta  era legal inmatriculat in Italia . In aceasta situa?ie devine aplicabil Acordul  Multilateral de  Garantare la care atat  Biroul Asigur?torilor din Romania  cat si  Biroul  Carte Verde din Iatlia  sunt semnatare, si prin   care  s-a garantat  plata desp?gubirilor  la care au dreptul persoanele  prejudiciate prin accidente de circula?ie produce de autovehicule care au locul obisnuit de stationare  in aria lor de competenta  si care nu sunt asigurate pentru RCA/ Cartea Verde.
     Prin asumarea obliga?iei de garan?ie, Birourile Na?ionale nu s-au transformat in  societati de asigurare, ci numai actioneaza in  scopul protej?rii persoanelor prejudiciate  prin accidente produce de  vehicule neasigurate . Daca sunt obligate ele insele sa pl?teasc? desp?gubiri, au un drept de regres impotriva persoanelor  responsabile sub aspect delictual, pentru repararea prejudiciului .
     Biroul  Asiguratorilor din Romania a desemnat   in calitate de garant, UCI  care a fost citat la sediul mandatarului s?u din Romania, respectiv SC AR - AVIG , urmand  a se angaja  obliga?ia de garantare   in masura in care  vinovatia inculpatului este  stabilita.
     Sub aspectul laturii civile, fiind indeplinite condi?iile r?spunderi civile delictuale, se va dispune obligarea inculpatului al?turi de asigur?torul garant la plata  daunelor morale si materiale in favoarea par?ilor civile.
In temeiul art. 191 alin. 1 C.p.p. se va  obliga inculpatul, aflat in culpa procesuala  la plata sumei de 1100 lei cheltuieli judiciare c?tre stat.
In temeiul art. 193 alin. 1 C.p.p. se va  obliga inculpatul la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare c?tre partea civil? CP ?i la plata sumei de 802,40 lei cheltuieli judiciare reprezentand onorariu expert c?tre partea civil? CI.
1