partaj

R O M A N I A

JUDECATORIA ORADEA
SECTIA CIVILA

Dosar nr. __./2007 SENTINTA CIVILA NR. __/2011
Sedinta publica din data de _..  2011 Completul compus din:
PRESEDINTE - __
GREFIER - _    Pe rol judecarea cauzei de minori si familie privind pe reclamantul ITD si pe parata C (fosta I) D, avand ca obiect partaj bunuri comune.
 La apelul nominal facut in cauza nu se prezinta nimeni.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
  Constata ca, fondul cauzei s-a dezbatut la data de 13.01.2011, mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta intocmita cu respectiva ocazie, incheiere ce face parte integranta din prezenta hotarare si prin care s-a amanat pronuntarea pentru 20.01.2011, pentru a se da posibilitate partilor sa depuna concluzii scrise, pentru 27.01.2011 si pentru astazi, in vederea deliberarii.

INSTAN?A

 Deliberand asupra actiunii de fata,
             Constata ca, prin cererea inregistrata pe rolul instantei la data de 07.06.2007, legal timbrata, reclamantul ITD a chemat in judecata pe parata C (fosta I) D, solicitand sa se constate ca masa bunurilor  de impartit a fost  achizitionata in timpul casatoriei; sa se dispuna  partajarea imobilului din litigiu prin atribuirea  acestuia pe seama paratei, cu obligarea  acesteia la plata unei sulte in valoare de 70 % din valoarea de circulatie a imobilului; sa se constate ca la dobandirea celorlalte bunuri mobile reclamantul  a avut o cota contributiva de 70 %; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea in fapt a cererii, se arata ca masa bunurilor de impartit se compune din: bunuri imobile - imobil situat in _., identificat in _.., numar topografic __. reprezentand in natura apartament cu 3 camere plus dependinte in suprafata de 80 mp; imobil situat in __. reprezentand in natura teren  agricol extravilan in suprafata de 2 ari; bunuri mobile - cuptor cu microunde in valoare de 280 lei;  combina frigorifica in valoare de 1200 lei;  robot de bucatarie  in valoare de 220 lei; televizor in valoare de 900 lei; masina de spalat automata in valoare de 600 lei;  canapea in valoare de 500 lei;  dulap - cuier in valoare de 400 lei, 2 butelii in valoare de 100 lei; calcator in valoare de 140 lei; masa retractabila de 8 persoane in valoare de 200 lei; autoturism marca Dacia 1410 in valoare de 1500 Euro. Se mai arata ca partile au fost casatorite, casatorie care a fost desfacuta prin SC nr. _./2005 pronuntata in dosarul nr. __/2005 al JO. Reclamantul arata ca inainte de a fi cumparat imobilul reprezentand in natura apartament compus din 3 camere si dependinte in suprafata de 80 mp, partile au achizitionat in timpul casatoriei si o garsoniera  in valoare de 700.000 lei cu banii care au rezultat din darurile de nunta in cuantum de 500.000 lei la care s-a adaugat ajutorul din partea parintilor reclamantului, care i-au dat suma de 200.000 lei in anul 1992. Mentioneaza reclamantul ca veniturile sale lunare au fost vizibil mai mari de-a lungul celor 13 ani de casatorie fata de veniturile paratei.
In drept au fost invocate prevederile art. 30 si urm. C. fam. , art. 274 C.pr.civ.
In probatiune, s-au depus in xerocopie urmatoarele inscrisuri: notificarea emisa la 03.04.2007, extras de CF si Sentinta Civila nr. __/2005.
Parata a formulat intampinare (f. 14) prin care a aratat ca se opune la admiterea cererii formulata de reclamant, solicitand respingerea acesteia ca netemeinica si nelegala.
In motivarea in fapt a intampinarii, se arata ca nu corespunde adevarului faptul ca partile au primit suma de 200.000 lei de la parintii reclamantului in momentul achizitionarii garsonierei, primind doar suma de 100.000 lei.  Parata mai arata ca la cumpararea apartamentului ce formeaza obiectul prezentului litigiu a contribuit cu suma de 7.000.000  lei in plus fata de cei 14.000.000 lei obtinuti din vanzarea garsonierei si din economiile realizate de-a lungul celor doi ani. Mentioneaza parata ca nu corespunde adevarului nici faptul ca reclamantul a avut o contributie  mai mare decat aceasta la achizitionarea imobilului din litigiu, realizand venituri mai mari, avand mai multe locuri de munca. Astfel, arata ca parata avea veniturile mai mari decat reclamantul, ea fiind cea care avea mai multe locuri de munca pe perioada casniciei. Apreciaza ca solicitarea reclamantului de a fi obligata la plata unei sulte in cota de 70 % din valoarea imobilului este neintemeiata si nefondata. Precizeaza reclamanta  ca valorile bunurilor mobile indicate de catre reclamant sunt exagerate in raport cu valoarea pe care au avut-o la data achizitionarii. De asemenea, arata ca s-a incheiat intre parti o conventie verbala prin care au convenit ca autoturismul marca Dacia 1410 sa ramana in proprietatea reclamantului, urmand ca celelalte bunuri mobile sa ramana paratei. Cu privire la terenul in suprafata de 2 ari  situat in Nojorid, se arata ca partile nu sunt proprietari, sens in care nu poate forma obiect al cererii de partaj.
Pe cale reconventionala, (f. 16) parata  a solicitat: sa se constate ca sub durata casatoriei partile au dobandit urmatoarele: bunul imobil situat in __., str. __, judetul Bihor, inscris in CF _..Oradea nr. topo __ ce in natura reprezinta  apartament  cu 3 camere + dependinte cu o suprafata construita de 80 mp; bunurile mobile: cuptor cu microunde, combina frigorifica, robot de bucatarie, masina de spalat automata, canapea, dulap cuier, 2 butelii, calcator, masa retractabila si autoturismul Dacia 1410; sa se dispuna partajarea imobilului - apartament - in sensul de a fi atribuit ei cu obligarea la plata unei sulte in cota de 35 % din valoarea acestuia, cota ce reprezinta contributia reclamantului la dobandirea imobilului; sa se dispuna ca bunul mobil autoturism marca Dacia 1410 sa fie atribuit reclamantului, iar celelalte bunuri mobile sa fie atribuite paratei; sa se dispuna Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bihor  sa intabuleze dreptul de proprietate al paratei asupra imobilului - apartament cu 3 camere inscris in CF _.. Oradea nr. topo __- cu titlu de partaj; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea in fapt a cererii reconventionale, se arata ca partile au fost casatorite din anul __ pana in data de _.. cand s-a dispus desfacerea casatoriei prin SC nr__/2005. Se mai arata ca la scurt timp de la incheierea casatoriei, partile au cumparat o garsoniera cu pretul de 700.000  lei, bani obtinuti astfel: 600.000 lei rezultati din darurile de nunta si 100.000 lei primiti  de la parintii reclamantului. Mentioneaza parata ca in anul 1994, dupa vanzarea garsonierei , partile au cumparat  imobilul din litigiu cu pretul de 20.000.000 lei , la care s-a adaugat suma de 1.000.000 lei platita pentru incheierea contractului de vanzare - cumparare si pentru zugravirea imobilului, bani care au fost proveniti astfel: 14.000.000 lei au provenit din vanzarea garsonierei si din economiile  facute timp de 2 ani si 7.000.000 lei au fost imprumutati de parata de la sora acesteia,  suma restituita in momentul in care a primit 9.000.000 lei  cu titlu de despagubiri ca urmare a decesului tatalui sau  accidentat mortal. Precizeaza parata  ca pe durata casatoriei a avut mai multe locuri de munca, obtinand astfel venituri mai mari decat reclamantul.  De asemenea, arata ca de la data achizitionarii garsonierei si pana la data cumpararii  apartamentului, parata  a desfasurat  in nenumarate randuri activitati agricole alaturi de mama sa, realizand astfel numeroase venituri suplimentare din vanzarea produselor agricole. Apreciaza parata ca, contributia  la dobandirea imobilului din litigiu este mult mai mare decat contributia reclamantului,  fiind in proportie de 65%. Mai arata ca, contributia reclamantului la achizitionarea garsonierei  a fost mai mare, cei 100.000 lei primiti de la parintii sai reprezentand 1/7 din valoarea acesteia.
In drept au fost invocate prevederile art. 30 si urm. din Codul familiei.
Reclamantul a formulat precizare de actiune (f. 25 ?i f. 129) prin care a solicitat sa se constate ca pe durata casatoriei a fost achizitionat imobilul situat in __.., inscris in CF _..Oradea, top. __. in cote de 50 %-50 %;  sa se dispuna  partajarea imobilului din litigiu in sensul atribuirii pe seama sa, cu obligarea la plata unei sulte; sa se dispuna efectuarea operatiunilor aferente  in CF; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea in fapt se arata ca fata de imprejurarea ca parata  s-a stabilit in strainatate  alaturi de copil, aceasta nu mai are nevoie de imobilul din litigiu. Se mai arata ca reclamantul nu are un imobil in proprietate, acesta locuind  la parintii sai. Mentioneaza reclamantul  ca a realizat imbunatatiri  in cadrul imobilului.
In drept sunt invocate prevederile art. 673 indice 9 C.pr.civ.
Parata a formulat intampinare la precizarea de actiune (f. 146) prin care a aratat ca cele formulate de reclamant sunt o modificare a cererii de chemare in judecata, sens in care se impune decaderea. Apreciaza parata  ca solicitarea reclamantului de  a i se atribui  imobilul in litigiu nu este altceva  decat o strategie  aplicata ca urmare a faptului ca  valoarea de piata a apartamentelor a scazut considerabil, astfel ca sulta cuvenita ar fi mult mai mica. Mai apreciaza parata ca solicitarea reclamantului ar trebui respinsa ca fiind tardiv formulata. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acesteia ca fiind neintemeiata. Mentioneaza parata ca plecarea sa in Franta nu este decat temporara, avand in vedere ca i s-a oferit  posibilitatea de a munci si de a obtine pentru cateva luni venituri mult mai mari decat cele obtinute in tara. De asemenea, precizeaza ca periodic, o data la doua luni, se intoarce in tara. Mai arata parata ca nu detine in proprietate un alt imobil decat cel din litigiu si nu are posibilitatea de a-si procura o alta locuinta, in timp ce reclamantul poate locui in casa parintilor sai. Invedereaza parata ca reclamantul a fost cel care a parasit domiciliul conjugal  chiar inainte de divort , aceasta locuind in continuare cu fetita in imobil. Cu privire la sustinerile reclamantului ca a adus imbunatatiri  imobilului, parata arata ca este vorba de faptul ca a montat gresie si faianta, lucrari care au fost efectuate  in timpul casatoriei, din banii partilor.
Parata a depus la termenul de judecata din data de 20.01.2011, o precizare a punctului 3 a cererii reconven?ionale, aratand ca de la data separarii in fapt bunurile mobile indicate in ac?iune au ramas in folosin?a sa, iar autoturismul marca Dacia 1410 i-au ramas reclamantului. Avand in vedere vechimea acestora, parata a apreciat ca bunurile mobile destinate uzului gospodaresc au o valoare de 1000 lei, iar  autoturismul marca Dacia 1410 , are tot o valoare de 1000  lei.
Prezent la termenul de judecata din data de 20.01.2011, reclamantul a invederat ca bunurile mobile, respectiv autoturismul marca Dacia 1410 au aceia?i valoare de 1000 lei. Totodata, reclamantul a aratat ca renunta la judecarea cererii privind includerea in masa partjabila a imobilului situat in localitatea Nojorid.
Reclamantul a formulat concluzii scrise (f. 191-193) prin care a solicitat admiterea cererii.
In motivarea in fapt, se considera de catre reclamant ca intregul probatoriu coroborat duce la concluzia  ca acesta ar avea o cota de contributie mult mai mare de 50 %. Mentioneaza reclamantul ca pe langa locul de munca  pe care il avea, acela de sofer, acesta a efectuat numeroase investitii in cadrul imobilului impreuna cu tatal sau. Mai arata ca practica instantelor de judecata a stabilit cu titlu de constanta faptul ca "determinarea contributiei avute de fiecare parte la dobandirea bunurilor comune impune luarea in considerare a faptului ca acest criteriu se raporteaza la ansamblul bunurilor si nu individual". Apreciaza reclamantul ca sustinerile paratei  in sensul ca pe perioada casatoriei ar fi avut  doua locuri de munca nu pot fi probate  prin mentiunile din cartea de munca, dar nici nu pot produce consecinte decat defavorabile  fata de aceasta, deoarece se pune problema cine a avut grija de educarea ?i ingrijirea minorei. Apreciaza reclamantul ca daca instan?a va constata ca parata a avut mai multe locuri de munca pe parcursul casatoriei, va trebui sa constate ca fa?a de reclamant se impune a fi re?inut ca ?i contribu?ie criteriul de cre?tere ?i educare a minorei. Precizeaza paratul ca instanta trebuie sa aiba in vedere si prezumtia de contributie egala la dobandirea bunurilor comune.
In drept sunt invocate prevederile art. 30 si urm. din Codul familiei.
Prin concluziile scrise (f. 184-187), parata a solicitat respingerea cererii principale si admiterea cererii reconventionale.
In motivarea in fapt, se arata ca potrivit raspunsului reclamantului la interogatoriu, partile au obtinut suma de 582.000 lei ca dar de nunta, la care s-a mai adaugat suma de 100.000 lei primita de la parin?ii reclamantului ?i suma de 18.000 lei proveni?i din salariile lor in acea luna. Parata mai arata ca a dovedit cu martori faptul ca a avut mai multe locuri de munca simultan, lucrand dupa-amiezile ca menajera iar in week-end, ca ospatar la nunti, obtinand astfel venituri suplimentare fata de cele obtinute la locul de munca in care a fost angajata cu carte de munca. Mentioneaza parata ca prin studierea comparativa a veniturilor obtinute de parti, ce rezulta din inscrierile operate in cartile de munca in perioada 1992-1995, perioada in care au facut economii pentru cumpararea imobilului in litigiu, se poate desprinde concluzia ca veniturile paratei erau mai mari decat cele ale reclamantului. Mai arata ca  asa cum rezulta din datele inscrise in cartea de munca, reclamantul a lucrat la __.. in perioada _.., fiind incadrat  in functia de _._ nu ca si _.. Precizeaza parata ca din raspunsul reclamantului la interogatoriu rezulta faptul ca, categoria C+E necesara pentru a conduce tiruri, a fost obtinuta de acesta abia in anul 2003, astfel cu mult timp dupa achizitionarea apartamentului. Solicita parata sa se aiba in vedere faptul ca reclamantul a formulat precizarea de actiune dupa efectuarea raportului de expertiza, cand a luat cunostinta de valoarea imobilului.   
La termenul de judecata din dtaa de 11 mai 2009, instan?a a respins excep?ia tardivita?ii precizarii de ac?iune invocate de catre parata, apreciind ca fiind vorba de un proces de partaj modalitatea de partajare poate fi modificata oricand pe parcursul procesului.
Sub aspectul probatoriului, in cauza au fost incuviintate si administrate proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul partilor ( filele 54-55;  71-74), proba constand in efectuarea unei expertize de evaluare a imobilelor ( filele 110-113; filele 173-175 - raspunsul la obiectiuni) si testimoniala, fiind audiati sub prestare de juramant martorii SA, DA, DI; DD, VA, SF si RC, BA, declaratiile acestora fiind atasate la dosar, filele 37; 50; 51-52, 75-76; 89; 104-105; 164; 165-166.
           Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele :
In fapt, par?ile s-au casatorit la data de __, casatoria acestora fiind desfacuta prin sentin?a civila nr__./11.10.2005, pronun?ata de JO in dosar nr__/2005, definitiva ?i irevocabila prin neapelare (f.8). Sub durata casatoriei, la data de _.. s-a nascut fiica par?ilor ITR, incredin?ata prin aceia?i hotarare , mamei  spre cre?tere ?i educare.
In drept se re?ine ca potrivit prevederilor art.30 al.1 Codul familiei, bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre so?i sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale so?ilor, iar, potrivit alin. 3 al aceluia?i articol, calitatea de bun comun nu trebuie dovedita. Astfel, in temeiul prezumtiei relative de comunitate instituite de catre legiuitor, orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre so?i, se considera comun, cata vreme nu se face dovada ca este propriu, respectiv ca se incadreaza intr-una din categoriile prevazute de art.31 C.fam.
In cauza din analiza probelor administrate si recunoasterile ambelor parti, instan?a re?ine ca dupa incheierea casatoriei, in anul 1992, cu suma de bani primita la nunta, de 582.000 lei, 100.000 lei primi?i de la parin?ii reclamantului ?i restul din economiile par?ilor, ace?tia ?i-au achizi?ionat o garsoniera in valoare de 700.000 lei, la data cumpararii.
La re?inerea acestei stari de fapt, instan?a a avut in vedere atat sus?inerile par?ilor, raspunsurile reclamantului la interogator, cat ?i declara?iile martorilor audia?i. Astfel, potrivit declara?iilor martorilor DI ?i DD, propu?i de reclamant, cheltuielile ocazionate de nunta par?ilor au platite de ambele familii ale acestora pe din doua, iar din banii primi?i la nunta ace?tia ?i-au cumparat prima garsoniera. Acest aspect este confirmat par?ial ?i de reclamant ce cu ocazia raspnsului la interogator a aratat ca doar suma de 500.000 lei primita dar de nunta a fost folosita la achizi?ionarea garsonierei, restul pre?ului fiind compus din suma de 100.000 ajutor banesc primi?i de la parin?ii sai ?i 100.000 lei suma pe care a avut-o el din vanzarea unor porci. Dar , in condi?iile in care reclamantul nu a justificat in niciun fel diferen?a de 82.000 lei primi?i ca dar de nunta, vazand ?i declara?iile martorilor propu?i de acesta ce au relatat ca banii primi?i cu ocazia celebrarii casatoriei au fost folosi?i de par?i pentru a cumpara garsoniera, cheltuielile ocazionate de acest eveniment fiind suportate de parin?ii par?ilor, instan?a va re?ine ca temeinice sus?inerile paratei, ca pentru achizi?ionarea garsonierei s-au folosit cei   582.000 lei primi?i ca dar de nunta, la care s-a mai adaugat suma de 100.000 lei primita de la parin?ii reclamantului, restul sumei provenind din veniturile par?ilor.
Din probatoriul administrat instan?a mai re?ine ca, sub durata casatoriei, la data de 23.10.1995, prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. .../..... de Notariatul de Stat Oradea (f. 204), par?ile au dobandit imobilul din litigiu, apartamentul ...., situat in _.., compus din trei camere si dependinte. Pre?ul real achitat pentru achizi?ionarea acestui apartament a fost de 20.000.000 lei, potrivit recunoa?terilor ambelor par?i, compus din suma de 14.000.000 lei rezultat din vanzarea garsonierei ?i economiile lor, iar restul dintr-un imprumut contractat de par?i de la sora paratei.
Totodata, instanta retine pe baza recunoasterilor si acordului partilor cu privire la existenta, locul unde se afla si valoarea bunurilor  -exprimate in declara?ia luata paratei, cat ?i in cererile adresate instantei ca par?ile au mai dobandit in timpul casatoriei si urmatoarele bunuri mobile : cuptor cu microunde, combina frigorifica, robot de bucatarie, televizor, masina de spalat automata, canapea, dulap- cuier, 2 butelii, calcator, masa retractabila de 8 persoane, toate in valoare de 1000 lei, precum si un autoturism Dacia 1410 in valoare de 1000 lei.
Parata a sustinut ca a avut o cota de contributie de 65 % la dobandirea bunurilor comune, dat fiind faptul ca a avut venituri mai mari, ca a muncit dupa orele de program ca menajera, iar in week-end-uri ca ospatar la nunti, ca a realizat venituri suplimentare din vanzarea produselor agricole realizate in gospodaria mamei sale, precum si pentru ca la achizitionarea apartamentului a primit un imprumut de la sora sa, in timp ce reclamantul a avut venituri mai mici pentru ca a muncit ca si strungar la fabrica __. in perioada ___, iar nu ca si __, functie pe care a avut-o doar dupa anul 2003, cu mult timp dupa achizitionarea apartamentului.
Analizand aceste sus?ineri ale paratei, instan?a re?ine ca acestea sunt doar par?ial sus?inute de probele administrate in cauza, astfel:
In ceea ce priveste veniturile realizate de parti, din analiza copiilor car?ilor de munca depuse in proba?iune (f. 92- 103 ?i respectiv f. 116- 125, ?i ) rezulta ca parata - in calitate de ___ la SC O SA- a avut in perioada 1992 - 1994 un salariu sensibil mai mare decat cel al reclamantului, pentru ca incepand cu anul 1995, veniturile acestuia realizate in calitate de strungar ?i ulterior de _.. la SC I Oradea sa fie sensibil mai mari decat ale paratei.  Din copia car?ii de munca a reclamantul rezulta ca acesta a muncit ca ?i _.. la Fabrica __. in perioada 10.05.1989- 01.04.1991, precum ?i in perioada 01.07.1994 - 01.08.1996, cand func?ia de?inuta in cadrul aceleia?i fabrici s-a schimbat in aceea de _.., pana la momentul la care la data de 18.02.2004 i s-a desfacut contractul individual de munca. Re?ine instan?a ca in perioada de debut a casniciei par?ilor, in perioada 01.04.1992- 01.07.1994 reclamantul muncea ca ?i __ la SC I  SA Oradea .
Instan?a constata de asemenea- pe baza declara?iilor martorilor DI, DD, VA propu?i de reclamant ?i SA, DA ?i BA, pentru parata, ca ambele par?i au realizat in timpul casatoriei lor ?i alte venituri pentru suportarea cheltuielilor casniciei, de aceasta data, fara forme legale, reclamantul muncind in construc?ii, la lucrari de zugravit, dupa orele de program, iar parata ca menajera ?i ca ospatara la nun?i. Reclamantul a aratat in raspunsul la interogator ca parata a avut mai multe locuri de munca concomitent doar dupa anul 2000, iar parata a aratat ca dupa anul 2002 a avut diferite locuri de munca, iar pentru perioade mai lungi, chiar de trei ani, locuri de munca concomitente. In ceea ce prive?te perioada in care reclamantul a muncit in construc?ii, ajutandu-l pe tatal sau martora DI a aratat ca reclamantul, cand era angajat la fabrica _. il ajuta pe tatal sau in construc?ii, iar martora VA a invederat ca acesta a muncit tot timpul cu tatal sau, dupa orele de program. Pe de alta parte martorul DD a aratat ca reclamantul l-a ajutat pe tatal sau in construc?ii, muncind ?i el impreuna cu ei, dar ?i ca reclamantul, cat timp a fost ?ofer la fabrica _. nu a lucrat in construc?ii. Pe de alta parte martora VA a aratat ca reclamantul a fost ?ofer al directorului de la fabrica __., perioada in care primea premii ?i valuta. Au mai aratat martorii audia?i la propunerea reclamantului ca acesta a fost ?i sofer de tir, activitate pe care instan?a re?ine ca acesta o putea desfa?ura doar dupa ce a ob?inut permisul de conducere pentru aceast categorie, respectiv dupa anul 2003, astfel dupa cum reiese din raspunsul dat de acesta la interogator.
Dar, in lipsa unor date concrete de natura a duce la cuantificarea acestor venituri suplimentare ob?inute de ambele par?i, vazand ca amandoi au realizat venituri din munca depusa in calitate de angajati  la un nivel dovedit aproximativ egal, ca ambii au avut venituri suplimentare din munci ocazionale prestate de-a lungul intregii casatorii, re?inand ?i ca participarea so?ilor la dobandirea bunurilor comune trebuie in?eleasa ?i se analizeaza in sensul de contribu?ie la totalitatea bunurilor ?i nu la dobandirea fiecarui bun in parte, instan?a constata ca par?ile nu au facut dovada neechivoca ca una dintre ele ar fi contribuit intr-o cota procentuala mai mare decat cealalta pentru dobandirea acestora, astfel ca nu a fost rasturnata prezum?ia potrivit fiecare dintre so?i are o contribu?ie egala, de 50%, la dobandirea bunurilor comune in timpul casatoriei.
Mai re?ine instan?a pe baza probatoriului administrat ca ambele par?i deopotriva au fost ajutate de catre parin?ii lor cu produse alimentare, reclamantul ducand carne de la parin?ii sai- potrivit declara?iei martorei DI, iar parata, diverse alte produse agricole, astfel dupa cum reiese din declara?ia martorelor SA ?i DA. Dar re?ine instan?a, ca aceste ajutoare cu produse alimentare provenite din partea familiilor de origine a ambelor par?i nu este de natura a constitui prin ele insele o cota de contribu?ie la dobandirea bunurilor mobile, ci cel mult poate fi considerat un sprijin dat par?ilor pentru economisirea banilor comuni.
Nici faptul ca reclamantul a efectuat lucrari de imbunara?iri la imobil constand in inchiderea balconului, zugraveli, montare de faianta si gresie, in timpul convie?uirii par?ilor nu duce la stabilirea unei cote de contribu?ie majoritare la dobandirea bunurilor comune, acestea fiind menite in a spori confortul locativ de care s-au bucurat ambele par?i sub durata casatoriei.
In ceea ce priveste eventualele venituri realizate de parata din vanzarea de  produse agricole realizate in gospodaria mamei sale, instanta constata ca acestea nu sunt confirmate de nicio proba administrata in dosar, motiv pentru care nu pot fi luate in considerare.
Nici faptul ca pentru a achita pretul real al apartamentului parata a luat un imprumut  de la sora sa nu este de natura a duce la stabilirea in favoarea acesteia a unei cote de contributie majoritare, in conditiile in care obligatia astfel contractata de ambii soti (potrivit declaratiei martorelor SA, DA si recunoasterii paratului la interogator) este, in sensul art.32 Codul familiei o datorie comuna, ambii soti avand obligatia de a o suporta in mod egal si fiecare dintre ei fiind tinut pentru plata intregii datorii. In aceste condi?ii suma achitata de catre parata pentru stingerea imprumutului datorat de ambele par?i reprezinta pla?i efectuate in contul unei datorii comune ?i nicidecum nu duce la stabilirea unei contribu?ii distincte la dobandirea dreptului de proprietate asupra apartamentului.
Avand in vedere cele de mai sus, instan?a urmeaza a constata ca par?ile au avut o contribu?ie egala, de 50% la dobandirea bunurilor comune in timpul casatoriei, cota de contribu?ie ce urmeaza a se re?ine in cauza.
In ceea ce priveste valoarea imobilului a carui partajare s-a solicitat, instanta constata - pe baza raportului de expertiza tehnica judiciara nr__/__. intocmit in cauza de expert BM (f.111-113), astfel cum acesta a fost completat ca urmare a raspunsului la obiec?iuni si ale carui concluzii finale nu au fost contestate de parti (f. 172- 175), ca valoarea de circulatie a acestui apartament este de 197.000 lei. In ceea ce prive?e bunurile mobile, instan?a constata ca par?ile au ajuns la un consens in ceea ce prive?te valoarea acestora, fiind evaluate tinand cont si de vechimea acestora la suma totala de 2000 de lei.
Pentru toate considerentele ce preced,  in baza art. 30 din Codul Familiei ?i art. 6735 Cod procedura civila, instanta:
Va constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei, in cote contributive egale de 50% fiecare, urmatoarele bunuri comune: apartamentul situat in _.., compus din trei camere si dependinte cu suprafata construita de 80 mp, precum si terenul aferent in suprafata de 18 mp- inscris sub nr. ___ in CF nr. ___ Oradea, provenita din conversia pe hartie a CF nr. __._ Oradea, cu o valoare de 197.000 lei; cuptor cu microunde, combina frigorifica, robot de bucatarie, televizor, masina de spalat automata, canapea, dulap- cuier, 2 butelii, calcator, masa retractabila de 8 persoane, toate in valoare de 1000 lei, precum si un autoturism Dacia 1410 in valoare de 1000 lei.
Va constata ca valoarea totala a masei partajabile este de 199.000 lei, compusa din 197.000 lei valoarea imobilului si 2000 lei valoarea bunurilor mobile..
Avand in vedere dispozitiile art.36 din Codul familiei instanta urmeaza a dispune sistarea starii de coproprietate in devalmasie asupra bunurilor comune dobandite de parti, cu o valoare totala a masei partajabile stabilita in conditiile de mai sus.
Fata de criteriile prevazute de art. 6739 C.pr.civ, instanta va atribui paratei-reclamante reconventional imobilul situat in __.., compus din trei camere si dependinte cu suprafata construita de 80 mp, precum si terenul aferent in suprafata de 18 mp- inscris sub nr. __.. in CF nr. __. Oradea, provenita din conversia pe hartie a CF nr. ___Oradea, precum si bunurile mobile: cuptor cu microunde, combina frigorifica, robot de bucatarie, televizor, masina de spalat automata, canapea, dulap- cuier, 2 butelii, calcator, masa retractabila de 8 persoane, iar reclamantului - parat reconventional autoturismul marca Dacia 1410 in valoare de 1000.
Instanta a avut in vedere la atribuirea imobilului si a bunurilor mobile paratei reclamante reconventionale, faptul ca in cauza aceasta a fost cea care a folosit bunurile mobile comune de la data desfacerii casatoriei, ca aceasta a fost cea care de la momentul separarii in fapt a partilor a locuit in acel apartament impreuna cu fiica partilor, ce i-a fost incredin?ata spre cre?tere ?i educare, ca minora are nevoie ca la reintoarcerea in ?ara sa i se asigure condi?iile de trai cu care s-a obi?nuit,  precum si faptul ca reclamantul - parat reconventional, potrivit declaratiei martorului SF (f.164), are posibilitati locative, domiciliind impreuna cu parintii sai, intr-o casa cu trei camere, la care acesta a facut imbunatatiri pentru a locui in conditii mai bune. Chiar daca reclamantul a sustinut ca parata a plecat definitiv in strainatate, solicitand pe acest motiv atribuirea imobilului suspus partajarii, instanta constata pe baza declaratiei martorei RC, ca plecarea paratei si a minorei in Franta este doar temporara, determinata de posibilitatea ce i s-a acordat acesteia de a obtine mai multi bani si de a-i putea da sumele de bani cuvenite reclamantului. Parata revine acasa o data la doua trei luni, mai retine instanta din declaratia acestei martore, avand nevoie de un spatiu de locuit, dat fiind faptul ca nu detine nici un alt imobil in proprietate. Fata de cele de mai sus, sustinerile reclamantului din cuprinsul concluziilor scrise potrivit carora reclamanta a plecat definitiv in Franta si ca in cazul reintoarcerii in tara ar putea locui la mama sa, nu vor fi luate in considerare de catre instanta, dat fiind faptul ca acestea nu au fost dovedite, desi potrivit art. 1169 Cod procedura civila cele ce face o propunere in instanta trebuie sa o dovedeasca.
In ceea ce priveste atribuirea autoturismului marca Dacia 1410,  vazand ca reclamantul este cel care a avut posesia acestuia de la data separarii partilor, astfel dupa cum reiese din sustinerile necontestate ale paratei, recunoasterea reclamantului si declaratiile martorei SA, instanta urmeaza a-i atribui acestuia acest bun conform dispozitivului.
Din modul de partajare a imobilelor in natura, in raport de valorile retinute, se constata ca reclamantului i s-au atribuit bunuri mobile in valoare de 1000 lei, iar paratei apartamentul, precum si bunurile mobile in valoare totala de 198.000 lei. Pentru egalizarea loturilor, corespunzator cotelor egale de 1 la dobandirea bunurilor comune, instanta urmeaza sa oblige parata la plata catre reclamant a sumei de 98500 lei, cu titlu de sulta.
Fata de considerentele enuntate, instanta urmeaza a admite in parte cererea principala precizata, precum si a admite in parte cererea reconventionala precizata, conform dispozitivului.
Totodata, in temeiul art.20 din Legea nr.7/1996, instanta va dispune intabularea in CF nr__. Oradea, provenita din conversia pe hartie a CF nr. __.sub nr. topo _..  a dreptului de proprietate asupra imobilului descris mai sus, in favoarea paratei - reclamante reconventional ca bun propriu, in cota de 1/1 parte, cu titlu de " partaj".
In ceea ce priveste imobilul situat in localitatea Nojorid, instanta urmeaza ca in temeiul art. 246 Cod proc. civ. sa ia act de renuntarea reclamantului la judecarea cererii privind includerea in masa partajabila a acestui imobil.
Referitor la cheltuielile de judecata avand in vedere solutia de admitere in parte a ambelor cereri, vazand ca ambele parti au efectuat cheltuieli cu taxele judiciare de timbru, cu onorarii de avocat,  achitand in cota de 1 si contravaloarea raportului de expertiza, in temeiul art.276 C.pr.civ, instanta va dispune  compensarea in totalitate a cheltuielilor de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite in parte cererea precizata formulata de reclamantul ITD domiciliat _.. in contradictoriu cu parata C (fosta I) D domiciliata __.
Admite in parte cererea reconventionala precizata formulata de parata-reclamanta reconventional C (fosta I) D in contradictoriu cu reclamantul -parat ITD
Constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei, in cote contributive egale  de 50% fiecare, urmatoarele bunuri comune: apartamentul situat in __. compus din trei camere si dependinte cu suprafata construita de 80 mp, precum si terenul aferent in suprafata de 18 mp- inscris sub nr. _.. in CF nr. __.. Oradea, provenita din conversia pe hartie a CF nr. __..Oradea, cu o valoare de 197.000 lei,; cuptor cu microunde, combina frigorifica, robot de bucatarie, televizor, masina de spalat automata, canapea, dulap- cuier, 2 butelii, calcator, masa retractabila de 8 persoane, toate in valoare de 1000 lei, precum si un autoturism Dacia 1410 in valoare de 1000 lei.
Constata ca valoarea totala a masei partajabile este de 199.000 lei.
Dispune sistarea starii de codevalmasie intre parti.
Atribuie paratei -reclamante reconventional imobilul situat in ___, compus din trei camere si dependinte cu suprafata construita de 80 mp, precum si terenul aferent in suprafata de 18 mp, inscris sub nr. _.. in CF __.. Oradea, provenita din conversia pe hartie a CF nr. ___.., precum si bunurile mobile constand in : cuptor cu microunde, combina frigorifica, robot de bucatarie, televizor, masina de spalat automata, canapea, dulap- cuier, 2 butelii, calcator, masa retractabila de 8 persoane.
Atribuie reclamantului - parat reconventional autoturismul marca Dacia 1410 in valoare de 1000.
 Obliga parata -reclamanta reconventional sa plateasca reclamantului-parat suma de 98500 lei, cu titlu de sulta.
Dispune intabularea in CF nr. __.. Oradea, provenita din conversia pe hartie a CF nr__ sub nr. topo __.  a dreptului de proprietate asupra imobilului descris mai sus, in favoarea paratei - reclamante reconventional ca bun propriu, in cota de 1/1 parte, cu titlu de " partaj".
Ia act de renuntarea reclamantului - parat reconventional  IDT la judecarea cererii privind includerea in masa partjabila a imobilului situat in localitatea Nojorid.
Compenseaza cheltuielile de judecata.
Cu apel in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, ____.

              PRESEDINTE,                          GREFIER,