contract de comision

Cata vreme inscrisurile depuse la dosar probeaza incheierea conventiei direct intre reclamanta si societatea germana beneficiara a bunurilor livrate de reclamanta, rolul paratei fiind acela de  intermediere a afacerii comerciale, aceasta din urma nu a dobandit nici un moment vreun drept asupra bunurilor livrate, neputandu-i incumba pe cale de consecinta nici obligatia de plata a pretului sau a unui impozit direct sau indirect legat de aceasta livrare. (sentinta civila nr. 2560 /19.03.2008)

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti la data de 07.08.2007, sub nr. 8533/300/2007, reclamanta S.C. "A" S.A. a chemat in judecata pe parata  S.C.  "P.H" S.R.L., solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 27.541,77 lei cu titlu de pret, la plata sumei de 2754,18 lei reprezentand penalitati de intarziere la plata (calculate pana la data introducerii cererii 06.08.2007) conform Cap IX, act. 9.2 din Contractul de Distributie nr. 436/27.09.2005, la plata dobanzii legale prevazuta de OG 9/2000, calculata de la data introducerii cererii, precum si la plata cheltuielilor de judecata in valoare de 1688 lei.
In motivare reclamanta a aratat ca parata S.C. "P.H" S.R.L. a intermediat in temeiul Contractului de Distributie nr. 436/27.09.2005, exportul de produse din portelan fosfatic dintre S.C. "A" S.A. - Sighisoara in calitate de vanzator si firma R. cu sediul in Germania, in calitate de cumparator. In acest sens la data de 23.04.2007, reclamanta a emis in favoarea firmei R. - Germania factura interna nr. 26123/23.04.2007 aferenta INVOICE nr. 82/23.04.2007, in valoare totala de 43.505,87 EUR, (144.996 lei). Suma de 43.505,87 EUR, a fost achitata de comisionarul S.C. "P.H" S.R.L., suma pentru care acesta a emis o factura cu nr. 9784399/23.04.2007 reprezentand "comision conform contractului de mandat, aferent facturii (Invoice) nr. 82/23.04.2007."
A mai aratat reclamanta ca a considerat suma de 43.505,87 EUR ca fiind scutita cu drept de deducere din punct de vedere a TVA,  dar in urma unui control efectuat in perioada 31.05.2007 - 08.06.2007, organele de inspectie fiscala ale A.N.A.F. au constatat ca suma mai sus mentionata nu se incadreaza in prevederile art.12, alin 2 din OMF nr. 2222/2006 privind aprobarea instructiunilor de aplicare a scutirii de TVA pentru operatiunile prevazute la act. 143 alin (1) lit (a-i), art 143 alin 2 si art 144 (1) din Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, iar unitatea nu beneficiaza de scutirea TVA pentru livrarile intracomunitare de bunuri realizate prin comisionari.
Pentru aceste considerente, reclamanta a aratat ca a fost nevoita sa procedeze la "corectarea documentelor", conform art.160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal intocmind factura cu minus nr. 26180/12.06.2007 pentru suma de 43.505,87 EUR (144.996,36 lei) si emitand factura corecta catre S.C. "P.H." S.R.L. care include si TVA - ul aferent sumei mai sus mentionate, TVA pe care reclamanta a fost nevoita sa-l achite la Bugetul de Stat in urma raportului de inspectie fiscala nr. 114 incheiat la data de 08.06.2007 si a Deciziei de Impunere nr. 54/08.06.2007 de catre DGFP Mures.
A sustinut reclamanta ca factura corecta cu numarul 5282/12.06.2007, a fost transmisa paratei S.C. "P.H." S.R.L., dar aceasta refuza sa plateasca diferenta de 27.541,77, lei reprezentand contravaloarea TVA la factura susmentionata.
A mai precizat reclamanta ca a convocat parata la conciliere directa prealabila in data de 18.07.2007, insa aceasta nu a dat curs convocarii si nu a achitat suma datorata.
In drept au fost invocate disp. Lg. 571/2003 art.160; art. 1073, 1361-1362 Cod. civ.; O.G. 9/2000 si act. 7201 Cod. Pr. Civ.
In dovedire s-au depus in copii certificate pentru conformitate cu originalul urmatoarele inscrisuri: contract de distributie nr. 436/27.09.2005,  factura nr. 26123/23.04.2007 si Invoice nr. 82/23.04.2007, factura nr. 9784399/23.04.2007,  factura nr. 26180/12.06.2007, raport de inspectie fiscala nr.114 din 08.06.2007 si confirmarea de primire, factura nr. 5285/ 12.06.2007, convocarea nr. 210/28.06.2007 si confirmarea de primire
Cererea  a fost legal timbrata cu 1683 lei taxa judiciara de timbru si 5 lei timbru judiciar.
La 12.09.2007 parata S.C. "P.H" S.R.L., a depus intampinare prin care a invocat exceptia prematuritatii cererii reclamantei, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neintemeiata.
   In privinta primei exceptii s-a aratat ca reclamanta nu a respectat intocmai dispozitiile legale referitoare la concilierea directa, cata vreme nu poate face dovada comunicarii catre parata a inscrisului intitulat "convocare" pe care l-a anexat cererii de chemare in judecata si nici a inscrisurilor pe care isi fondeaza pretentiile. S-a sustinut ca astfel, prin nerespectarea dispozitiilor prev. de art. 7201 si urm. C.proc.civ., s-a produs o vatamare societatii parate, care a fost pusa in imposibilitate de a realiza o rezolvare pe cale amiabila a litigiului, situatie fata de care procedura de conciliere este nula, iar cererea reclamantei se impune a fi respinsa ca prematur formulata.
   In privinta celei de a doua exceptii, aceea a lipsei calitatii sale procesuale, parata a aratat ca prin cererea de chemare in judecata, reclamanta solicita obligarea sa la plata sumei de 27.541,77 lei cu titlu de pret, desi reclamanta nu a livrat societatii noastre nici o marfa si nici nu pretinde acest lucru. S-a aratat de catre parata ca a avut calitatea de comisionar in cadrul unei operatiuni de vanzare cumparare intre reclamanta si firma R. din Germania, neputand fi obligata la plata contravalorii marfurilor livrate. Astfel, pentru marfurile livrate, reclamanta a emis o factura fiscala in euro - Invoice no. 82/23-04-2007, precum si factura 26.123/23-04-2007 in lei, facturi care au fost incasate integral de reclamanta, asa cum se mentioneaza pe factura nr. 26.123 /23-04-2007. In aceste conditii, stornarea facturilor emise legal catre cumparatorul marfurilor la data de 23-04-2007 si refacturarea marfurilor la data de 12-06-2007 apare ca fiind lipsita de orice temei legal sau contractual si nu poate fi opozabila paratei. A subliniat parata ca nu a achizitionat niciun produs de la reclamanta, ci a fost un simplu intermediar in vanzarea produselor reclamantei catre o firma germana, astfel ca nu poate fi obligata la o prestatie cu titlu de pret.
  A mai sustinut parata ca in raportul juridic dintre reclamanta si firma germana R. a avut rolul unui comisionar, pentru aceasta activitate incasand si un comision.
  Pe fondul cauzei, parata a solicitat a se dispune respingerea actiunii ca neintemeiata, aratand ca initial, intre societatea parata si reclamanta a fost incheiat contractul de distributie nr. 436 / 27-09-2005, avand ca obiect distributia produselor fabricate de A. de catre parata. Ulterior intre cele doua societati  s-au desfasurat si raporturi juridice de comisionare, constand in intermedierea vanzarii de produse de catre A. catre firme din strainatate , aceste raporturi neavand ca temei juridic sus mentionatul contract de distributie, care avea in fapt natura unui de vanzare-cumparare.
 S-a mai aratat ca intre cele doua societati a avut loc o negociere in scopul stabilirii bazei relatiilor de comisionare, negociere care nu s-a finalizat insa prin incheierea unui contract in forma scrisa. In aceste conditii, raporturile juridice de comisionare s-au desfasurat pe baza de comenzi transmise de cumparatorii din strainatate, livrarea produselor de catre reclamanta direct catre acesti cumparatori externi, parata primind un comision pentru gasirea clientilor externi. In aceasta modalitate s-a desfasurat si relatia comerciala intre reclamanta, in calitate de producator-furnizor, cumparatoarea R. Germania si societatea parata in calitate de mandatar-comisionar. Astfel, la data de 23-04-2007, reclamanta A.  a livrat catre cumparatoarea R.-Germania o cantitate de produse din portelan, livrarea fiind efectuata direct de la reclamanta catre cumparatorul extern, asa cum rezulta din Scrisoarea de transport - CMR.
Pentru incasarea contravalorii marfurilor, reclamanta a emis direct catre cumparatoarea R. facturile Invoice no. 82 / 23-04-2007 si nr. 26.123 /23-04-2007, plata produselor facandu-se integral de catre firma germana cumparatoare. Societatea parata, in calitate de comisionar, a emis catre reclamanta factura cu nr. 9784399 / 23-04-2007, pentru incasarea comisionului datorat, factura care a fost incasata integral.
Ulterior, in urma controlului fiscal desfasurat la sediul reclamantei, aceasta a decis unilateral sa storneze facturile emise catre cumparatorul R. si sa refactureze marfa - cu TVA - catre societatea parata.
         A solicitat parata sa se constate ca mentiunile si concluziile din raportul de inspectie fiscala din 08.06.2007 sunt eronate si contrare dispozitiilor legale in vigoare, cata vreme livrarea de produse nu s-a desfasurat prin comisionari care actioneaza in nume propriu, ci direct de catre vanzatoarea A. catre cumparatoarea externa R., dupa cum rezulta din CMR si din facturile emise de reclamanta. In aceasta situatie operatiunea era scutita de TVA , fata de disp. art. 143 alin. 2 din Codul fiscal, avandu-se in vedere si ca firma cumparatoare comunicase reclamantei codul sau valabil de inregistrare TVA. S-a mai sustinut ca in respectivul raport s-a retinut ca livrarea produselor s-ar fi realizat in temeiul Contractului de mandat pentru operatiuni de export nr. 128/23.04.2007, parata sustinand ca nu a incheiat niciodata cu reclamanta un asemenea contract, astfel ca acesta nu ii poate fi opozabil si nu poate conduce la ideea ca i-ar incumba plata unor produse care au fost livrate catre firma germana si nu catre parata.
A mai aratat parata ca obligarea reclamantei de catre organele de control fiscal sa plateasca TVA aferenta livrarii de produse catre R.  Germania nu poate conduce la o majorare a pretului de livrare a marfurilor si in niciun caz la obligarea paratei, in calitate de comisionar, sa plateasca TVA pentru niste produse pe care nu le-a primit.
A anexat parata o copie a CMR din 23.04.2007. 
La 28.09.2007 reclamanta a depus un raspuns la intampinarea paratei prin care a solicitat respingerea celor doua exceptii invocate de parata. A sustinut reclamanta ca a urmat procedura prev. de art. 7201 si urm. C.proc.civ., inaintand paratei atat actele pe care isi fondeaza pretentiile, comunicate prin posta, cat si convocarea la conciliere, dovada in acest sens constituind-o chiar adresa de raspuns comunicata de parata prin care se solicita prezenta la intalnirea stabilita in vederea concilierii si a presedintelui consiliului de administratie al reclamantei.
In privinta celei de a doua exceptii s-a aratat ca asa cum in mod corect au retinut organele de control fiscal, exportul de produse catre firma germana R. a fost efectuat prin intermediul comisionare SC "P.H." SRL,  aceasta efectuand de altfel si plata contravalorii marfurilor, astfel ca factura trebuia emisa catre aceasta firma, cu includerea TVA aferent de 19%.
A mai aratat reclamanta ca solicitarea sa de plata a TVA nu reprezinta o crestere unilaterala de pret, cum eronat sustine parata in intampinare, ci inregistrarea noii facturi emise de reclamanta catre parata in decontul de TVA, care nu se trece pe costuri, si achitarea acestuia catre A.. S-a mai sustinut ca insasi parata isi recunoaste calitatea de comisionar prin intampinarea depusa, aspect intarit si de procesul verbal incheiat la 11.04.2007 intre parti si comanda nr. 5/2006 in care se prevede perceperea unui comision de 5%.
A mai depus reclamanta copii certificate ale dovezilor comunicarii catre parata a mai multor documente si a convocarii la conciliere directa, adrese emise de parata, extrase de cont, facturi fiscale, raport de inspectie fiscala, proces verbal incheiat la 11.04.2007, comanda ferma nr. 5/2006.
In cauza instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisuri, iar pentru parata proba cu interogatoriul reclamantei, proba la care parata  a renuntat ulterior.
Exceptia prematuritatii formularii cererii, invocata de parata prin intampinare, a fost respinsa prin incheierea interlocutorie din 24.10.2007; exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de aceeasi parata, a fost unita cu fondul cauzei, in conditiile art. 137alin.2 C.proc.civ. prin incheierea din  21.11.2007.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta constata ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de parata prin intampinare, exceptie ce se impune a fi solutionata cu precadere, este fondata si urmeaza a fi admisa, in raport de urmatoarele considerente:
In speta, intre reclamanta S.C. "A". S.A. Sighisoara, producator de obiecte din portelan fosfatic si parata S.C. "P.H" S.R.L. s-au desfasurat relatii comerciale ce au debutat prin incheierea unui contract de distributie, inregistrat cu nr. 436/2005, prin care prima, in calitate de vanzator, acorda celei de a doua, in calitate de distribuitor, dreptul de desfacere a marfurilor vanzatorului pe teritoriul Romaniei precum si in strainatate. In fapt, respectiva conventie avea natura unei de vanzare-cumparare, cata vreme distribuitorul lansa comenzi de produse catre vanzator, prelua si transporta aceste produse si avea obligatia platii pretului aferent catre vanzator.
Ulterior, intre cele doua parti au existat discutii legate de initierea unei noi forme de colaborare, sub forma unui contract de mandat pentru operatiuni de export, reclamanta redactand o forma scrisa a acestui contract. Trebuie mentionat ca in privinta acestei conventii nu s-a dovedit nasterea sa valabila, cata vreme conventia nu poarta semnatura paratei (care ar fi avut calitatea de mandatar)  si nu s-a facut dovada acceptarii sau insusirii clauzelor contractuale de catre parata in vreuna dintre modalitatile permise de lege.
Cu toate ca nu s-a facut dovada incheierii valabile a respectivului contract de mandat, respectiv a convergentei vointei partilor si a exprimarii sale valabile, constata instanta ca in privinta cantitatii de produse livrate de reclamanta catre societatea germana R. AG, relatiile dintre cele doua parti ale acestui litigiu au imbracat aspectele unui mandat comercial, mai precis a unei forme specifice a acestuia, respectiv a contractului de agentie asa cum este el reglementat de disp. Lg. 509/2002. Desi nu exista o forma scrisa a contractului incheiat intre parti, din sustinerile acestora coroborate cu inscrisurile depuse la dosar si cu modalitatea in care s-a desfasurat tranzactia mentionata anterior, reiese ca parata a actionat in cadrul acestei operatiuni in calitate de agent al reclamantei comitente, negociind pentru aceasta afaceri cu specific comercial, in schimbul unui comision. Relevante sunt in acest sens comanda ferma lansata de parata prin care se solicita livrarea catre firma germana a unor produse specifice obiectului de activitate al reclamantei (filele 158-159 dosar) si in care apare expres mentiunea referitoare la comisionul agentului si la conditiile de plata, precum si factura fiscala emisa de parata pentru comisionul datorat de reclamanta in urma finalizarii tranzactiei cu societatea germana. Se impune mentionat ca lipsa formei scrise a unei asemenea conventii nu este de natura a afecta validitatea acesteia, cata vreme forma scrisa este ceruta de disp. Lg. 509/2002 doar pentru dovedirea contractului ("ad probationem") , iar nu pentru validitatea ei.
De asemenea, elocventa in ceea ce priveste natura conventiei dintre parti este modalitatea in care a operat reclamanta. Astfel, desi pe parcursul derularii prezentului litigiu a sustinut ca relatia comerciala cu parata ar fi fost guvernata de contractul de distributie mentionat anterior, incheiat in 2005, iar in fata organelor de control fiscal a invocat clauzele contractului de mandat, despre care am aratat mai sus ca nu a fost semnat sau insusit insa de parata, din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca in realitate relatiile dintre parti au imbracat o forma similara celei a unui mandat comercial, in forma specifica reglementata de Lg. 509/2002. Elocvente sunt in acest sens factura fiscala intocmita de reclamanta - Invoice nr. 82 / 23-04-2007 (nr. 26.123 /23-04-2007), in care la rubrica buyer (cumparator) apare mentionata firma germana R. AG care a beneficiat de produsele livrate de reclamanta, precum si scrisoarea de transport international- CMR-ul din 23.04.2007 (fila 103 dosar), receptionata de societatea germana la 25.04.2007, din care reiese de asemenea livrarea marfurilor catre respectivul client. Astfel, societatea germana a cunoscut si asumat contractarea directa cu firma reclamanta.
In raport de considerentele expuse anterior, instanta constata ca nu pot fi retinute sustinerile reclamantei, in sensul ca parata ar fi actionat in executarea contractului de distributie nr. 436/2005 sau a unui contract de comision, incheiat tacit ca urmare a unei intelegeri verbale a partilor, cata vreme inscrisurile evocate mai sus probeaza incheierea conventiei direct intre reclamanta si societatea germana beneficiara a bunurilor livrate de reclamanta. Rolul paratei a fost acela de a intermediere a afacerii comerciale, astfel ca aceasta nu a dobandit nici un moment vreun drept asupra bunurilor livrate, neputandu-i incumba pe cale de consecinta nici obligatia de plata a pretului sau a unui impozit direct sau indirect legat de aceasta livrare. Nu exista temei juridic si nici faptic pentru a se considera ca parata a actionat in calitate de comisionar in nume propriu, asa cum s-a retinut in raportul de inspectie fiscala derulat la sediul reclamantei.
Concluzionand, instanta constata ca paratei nu ii poate incumba obligatia de plata a pretului produselor livrate, iar pe cale de consecinta nici aceea de plata a TVA, astfel incat cererea reclamantei urmeaza a fi respinsa ca fiind formulata impotriva unei persoane fara legitimare procesuala pasiva.
In temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.civ., retinand culpa procesuala a reclamantei, instanta va dispune obligarea acesteia sa plateasca paratei cheltuielile de judecata efectuate in prezentul litigiu, in cuantum de 2380 lei, reprezentand onorariu avocatial achitat conform OP nr. 303/02.10.2007 (fila 137 dosar).