Partaj succesoral

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 23.04.2007, sub nr. de dosar x/314/2007, reclamantul HP in contradictoriu cu  paratii CS, RM si MA, a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate ca dupa defunctii RD (decedat la) si RA (decedata la), cu ultimul domiciliu in comuna, au ramas ca mostenitori ai averii acestora : reclamantul, in calitate de nepot de sora predecedata - HM, parata MA, in calitate de sora, parata CS, nepoata de la sora C E si paratul RM - frate, ultimii doi fiind mostenitori neacceptanti ai averii celor doi defuncti, intrucat nu au facut nici un act sau manifestare de acceptare a mostenirii.
A mai solicitat sa se constate ca dupa cei doi defuncti a ramas o masa succesorala compusa din cota de 1/5 (520 mp) din suprafata totala de 0,26 ha teren intravilan si 1/5 din suprafata de 1,20 ha teren extravilan cuprins in T.P. nr. emis dupa defuncta RG.A, precum si din casa de locuit cu o valoare de cca.3.000 RON.
De asemenea a solicitat sa se constate ca masa succesorala este grevata de un pasiv succesoral in cuantum de 3.000 RON, reprezentand cheltuielile de inmormantare, praznic si pomeniri care au fost suportate doar de el , sa se dispuna lichidarea starii de indiviziune existenta prin formarea de loturi si atribuirea acestora, cu obligarea partilor la plata sultelor pentru egalarea cotelor si la plata cotei parti din pasivul succesoral, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, reclamantul a evidentiat ca dupa defuncta sa bunica RA, decedata la data de, cu ultimul domiciliu in comuna, s-a emis titlul de proprietate nr.337/1994 cu privire la o suprafata totala de 1,46 ha teren, din care suprafata de 0,26 ha teren in intravilanul comunei judetul Suceava, actiunea de partaj succesoral dupa bunica facand obiectul dosarului nr. al Judecatoriei Suceava.
A mai aratat ca din suprafata mentionata, o suprafata de 520 mp teren aste aferenta casei de locuit edificata de unchiul sau - defunctul RD impreuna cu sotia sa - RA, in care acestia au locuit pana la moartea lor, acum fiind in stare avansata de degradare.
Intrucat dupa decesul matusii sale RA nu a venit nici unul din ceilalti mostenitori sa o inmormanteze si sa-si manifeste dorinta de a accepta mostenirea ramasa, a procedat singur la organizarea ritualului de inmormantare suportand singur cheltuielile de inmormantare, motiv pentru care solicita ca mostenitoarea acceptanta a averii acestora sa fie  obligata sa-i plateasca cota parte din suma de 3.000 ron cu titlu de pasiv succesoral.
De asemenea a aratat ca solicita sa-i fie atribuita in lotul sau suprafata de 520 mp aferenta casei de locuit, impreuna cu aceasta, cu obligatia de a plati sulta necesara egalarii loturilor.
Cererea a fost intemeiata pe art.728 Cod civil, art.673, 274 Cod procedura civila.
Paratii RM si CS nu s-au prezentat in instanta insa au formulat precizari cu privire la actiune.
Prin intampinare parata MA a aratat, in esenta, ca inmormantarea dupa RG nu a fost suportata de catre reclamant care a incasat alocatiile sociale si ajutorul pentru nevazatori iar serviciile funerare au fost gratuite. De asemenea, parata a aratat ca desi fiul reclamantului a ocupat casa si terenul mostenire dupa RA, ea a fost cea care a achitat impozitul aferent.
Nu in ultimul rand, parata MA a solicitat respingerea actiunii ca inadmisibila deoarece partile au tranzactionat deja cu privire la bunurile in litigiu.
La termenul din 10.09.2010, instanta din oficiu a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor cu privire la ultimele doua capete de cerere formulate de reclamant pe care in temeiul art.137 Cod procedura civila a unit-o cu fondul cauzei.
In cauza, instanta a incuviintat si a administrat proba cu inscrisuri (f.4-6, 32-41, 43-47, 87,110, 118-121, 154-157, 160-161, 165-173, 194, 200), proba testimoniala, in cadrul careia s-au audiat martorii : AD, AI, G, BN, declaratiile acestora fiind cosnemnate si atasate la dosar la f. 106-109, 122.
Din oficiu, instanta a dispus atasarea dosarului nr..
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
Numitul RD, avand ultimul domiciliu in comuna _ Suceava, a decedat la data de  6.11.2000.
Potrivit art. 651 Cod civil, "succesiunile se deschid prin moarte", temei legal in baza caruia instanta va constata deschisa succesiunea defunctului RD.
Conform actelor de stare civila atasate la dosar (f.5, 35, 121, 154-157, 160-161, 165-173) si sustinerilor partilor, ca efect al devolutiunii succesorale legale au calitatea de mostenitori legali ai defunctului: RG, in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de ½ din masa succesorala; reclamantul HP, in calitate de nepot de sora predecedata (HM- decedata la 28.03.1991), cu o cota de 1/8 din masa succesorala; parata CS, in calitate de nepoata de sora predecedata (CE), cu o cota de 1/8 din masa succesorala; parata MA, in calitate de sora, cu o cota de 1/8 din masa succesorala si paratul RM, in calitate de frate, cu o cota de 1/8 din masa succesorala.
Instanta subliniaza ca reclamantul, caruia ii revenea sarcina probei, in temeiul art. 1169 C.civ., nu a demonstrat ca paratii RM si CS au renuntat la succesiune. Astfel, prin toate precizarile depuse la dosar (f.8,62,162) paratul RM a sustinut ca nu mai are nici o pretentie decurgand din mostenirea dupa R. A () recunoscand, implicit, ca partile au tranzactionat cu privire la bunurile acesteia (deci inclusiv casa ce face obiectul prezentului litigiu ce figura pe numele lui R D) cuprinse in conventia de partaj.
In mod similar, parata C S (f.11,73) a aratat ca partile s-au inteles deja cu privire la mostenire (invederand ca nu a primit un lot suficient de mare) dar recunoscand, implicit, ca a acceptat-o.
In alta ordine de idei, instanta atrage atentia ca suportarea cheltuielilor de inmormantare (invocata de reclamant), nu valoreaza per se act de acceptare tacita a mostenirii, ci reprezinta un act moral care trebuie insotit de alte acte din care sa rezulte fara umbra de dubiu intentia de a accepta succesiunea unei persoane. In speta, aceste acte au fost savarsit constand in ocuparea casei in discutie.
In ceea ce priveste compunerea masei succesorale, instanta constata ca bunul indicat in cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost ea precizata, respectiv casa de locuit situata in intravilanul com., jud. Suceava si in valoare de 3000 lei, nu face parte din masa succesorala ramasa dupa defunctul RD.
Casa de locuit situata in intravilanul com., jud. Suceava este amplasata pe suprafata de 304 mp.curti-constructii parte din suprafata de 2600mp. cuprinsa in T.P. nr.337/16.06.1994 emis dupa defuncta R  .
Din examinarea actelor de stare civila atasate la dosar (f.5, 35, 121, 154-157, 160-161, 165-173) instanta retine  ca defuncta R a avut 6 copii: HM, decedata, (al carei descendent este H P, reclamantul din prezenta cauza), RE, decedata (a carei descendenta este CS, parata in prezenta cauza), R M, (parati in cauza de fata) si defunctul R D casatorit cu R G (decedati fara descendenti).
Dezbaterea succesiunii dupa defuncta R Gh.  ) a facut obiectul dosarului nr. al Judecatoriei Suceava, finalizat prin incheierea de catre parti a unei tranzactii.
De precizat ca atat in dosarul sus mentionat, cat si in prezentul dosar fugureaza aceleasi parti in aceleasi calitati: HPreclamant, iar MA, R M si Carcea S parati.
Prin sentinta civila nr.  Judecatoriei Suceava s-a luat act de tranzactia intervenita intre parti cu privire la urmatoarele bunuri: suprafata de 2600 mp. Inscrisa in T.P. nr.337/16.06.1994, suprafata de 500 mp. Inscrisa in T.P. nr.418/23.09.1994 si suprafata de 450 mp. Inscrisa in certificatul de mostenitor nr. .. emis de fostul Notariat de Stat al Judetului Suceava.
Prin prisma celor expuse mai sus, instanta considera ca sustinerile paratei M A referitor la imprejurarea ca partile au tranzactionat deja cu privire la bunul ce se solicita a fi partajat in prezentul dosar apar ca fiind intemeiate.
Astfel, potrivit tranzactiei perfectate (f.44, 46-47) -care atat timp cat nu a fost anulata de catre o instanta de judecata ramane valabila, producandu-si efectele in continuare- partile s-au inteles ca parata M Asa primeasca, printre altele: "suprafata de 300mp.curti-constructii si suprafata de 269mp. Gradina, ambele inscrise in T.P. nr., identificate in planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate si detinute pana acum de H P." Asa cum rezulta din planul de situatie anexat tranzactiei (f.44) pe parcela mentionata este reprezentata cu indicativul 299 o casa deteriorata.
Alegatiile reclamantului in sensul ca aceasta constructie nu a fost avuta in vedere la tranzactie nu pot fi retinute. In acest sens trebuie remarcat faptul ca in cuprinsul tranzactiei se precizeaza, in mod expres, ca in lotul paratei C S este inclusa casa deteriorata identificata cu indicativul 300, de unde rezulta, in mod evident, intentia partilor de a supune partajului si constructiile existente pe terenurile ce alcatuiesc masa succesorala. Pe de alta parte, daca s-ar accepta sustinerile reclamantului, pentru identitate de ratiune, ar trebui sa se conchida ca partile nu s-au inteles nici cu privire la casa identificata cu indicativul nr. 301 ce a fost cuprinsa in lotul lui HP, desi nu se mentioneaza expres acest lucru in tranzactie.
Pentru a justifica solicitarea sa de partajare a constructiei  situata in intravilanul com., jud. Suceava si identificata cu indicativul nr.299 in planul de situatie depus la f. 44, reclamantul a afirmat ca aceasta casa a fost ridicata de catre R D si R G.
Asa cum reiese din inscrisurile depuse la dosar  (f.87, 118-119) la nivelul anii 1964- 1970 numita R figura in registrul agricol cu o constructie de 16mp. ridicata in 1930 din chirpici si paie ce fusese demolata. In schimb, incepand cu anul 1971 defunctul R D figureaza in registrul agricol cu o casa de locuit in suprafata de 21mp. din chirpici si acoperita cu tabla. Potrivit aceluiasi registru agricol (f.119) casa a fost data in folosinta in anul 1969.
Prin urmare, de aici se impun a fi trase urmatoarele concluzii: in primul rand,  pe suprafata de teren sus precizata s-au edificat, de-a lungul timpului, doua case diferite, cea din 1928 (f.83), in suprafata de 16mp., conform autorizatiei de constructie eliberata numitului R G, sotul lui R si cea ridicata in anul 1969, in suprafata de 21mp.; In al doilea rand, R u a participat la ridicarea acestei din urma case dat fiind ca ea s-a casatorit cu defunctul R D abia la data de 5.03.1970, conform certificatului de casatorie depus la dosar (f.35);  in cel de-al treilea rand casa a fost construita de R Gh.  ) cu ajutorul lui R D.
Aspectul rezula din declaratiile martorilor care au aratat ca, in realitate, casa a fost ridicata de catre muncitori, dat fiind ca R A era batrana (insa beneficia de o pensie de la CAP), iar R D era invalid, neputand munci (fapt confirmat de certificatul nr. care atesta existenta unui handicap locomotor si psihic). Imprejurarea se coroboreaza si cu sustinerile paratelor C S (f.11, 73) si M A (f.18,115) care au aratat ca in momentul in care R Gs-a casatorit cu RDsi a venit sa locuiasca cu acesta si cu mama lui, R, casa era deja construita de catre aceasta din urma.
Instanta subliniaza ca chiar si in ipoteza in care casa a fost construita, impreuna de catre R si R D, dat fiind ca terenul pe care locuinta a fost edificata apartinea, in concordanta cu registrele agricole din perioada 1959-1970 (f.87,118) defunctei R  in virtutea dispozitiilor art. 482, 488, 492 C.civ. ce reglementeaza accesiunea, proprietatea revenea acesteia din urma.
Asadar, constructia  situata in intravilanul com. jud. Suceava si identificata cu indicativul nr_in planul de situatie depus la f. 44, facea parte din patrimoniul defunctei R  si a fost inclusa in masa succesorala dupa aceasta, dezbatuta in cadrul dosarului nr. al Judecatoriei Suceava, asupra careia partile au tranzactionat.
In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la existenta unui pasiv succesoral care greveaza mostenirea defunctului R D, instanta il va respinge ca neintemeiat.
Astfel, reclamantul nu si-a indeplinit obligatia ce ii incumba, conform art. 1169 C.civ., de a proba suportarea cheltuielilor de inmormantare prilejuite de decesul numitului R D. Imprejurarea rezulta din coroborarea inscrisurilor de la dosar: adeverinta nr. eliberata de Parohia Dumbraveni, declaratia notariala a numitei H E (f.4, 32, 110) cu declaratiile martorilor audiati in cauza A D (f.106), A I  si cu sustinerile partilor (f.18,73) care au atestat ca inmormanarea a fost realizata cu ajutorul oamenilor din sat iar serviciul funerar prestat a fost gratuit.
Cat despre sustinerile martorei G E (f.108) instanta nu le va lua in considerare, martora recunoscand ca nu a participat la inmormantare iar declaratia numitului B N (f.122) va fi inlaturata, ca fiind facuta pro causa.

In sedinta de judecata din data de 10.09.2009, instanta a invocat din oficiu, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor cu privire la ultimele doua capete de cerere formulate de reclamant pe care a pus-o in discutia partilor, retinand cauza spre solutionare pe aspectul exceptiei invocate.
Fata de caracterul absolut, peremptoriu si de fond al exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, instantei ii revine obligatia de a verifica daca actiunea promovata intruneste conditiile prevazute de lege, astfel ca se va pronunta cu precadere asupra acesteia.
Potrivit dispozitiilor art.112 al.1 si 4 Cpc, reclamantul este obligat ca atat la formularea actiunii, cat si pe parcursul solutionarii cauzei sa dovedeasca identitatea dintre persoanele chemate in judecata ca parati si acelea carora li se opune dreptul ori interesul dedus judecatii, intelegand prin aceasta ca, la randul lor, acestia din urma ar putea invoca cu privire la obiectul dedus judecatii un drept sau un interes.
In fapt, reclamantul a solicitat in contradictoriu cu paratii C S, Morisca, si R M, deschiderea succesiunii dupa defuncta R G.
In drept, instanta constata ca pentru a mosteni o persoana si pentru a putea solicita incetarea starii de indiviziune, conform art. 728 C.civ., este necesara indeplinirea a doua conditii pozitive esentiale: capacitatea si vocatia succesorala.
Vocatia succesorala este acea conditie a mostenirii care trebuie sa se regaseasa in prevederile legale sau in testamentul lasat de defunct.
In cauza, potrivit testamentului autentificat sub nr. 2502/12.03.1992 la BNP, numita R Ga instituit legatar universal pe sotul sau, R D. Cum insa acesta a decedat inaintea testatorului, R G, legatul a devenit caduc (art. 924 C.civ.).
Mai mult, din sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale dupa defuncta R G rezulta ca nu exista mostenitori cunoscuti.
In ceea ce priveste dispozitiile legale incidente (art. 650-799 C.civ. care reglementeaza devolutia succesorala legala), instanta subliniaza ca succesibilii unei persoane se impart in 4 clase (clasa I-descendenti, clasa a II-a ascendenti si colaterali privilegiati, clasa a III-a ascendenti ordinari si clasa a IV-a colaterali ordinari) la care se adauga sotul supravietuitor. De precizat ca acesta din urma nu este ruda cu defunctul si nici cu rudele lui de cujus. Cu alte cuvinte, sotul supravietuitor nu poate mosteni rudele defunctului si nici rudele defunctului nu ar putea veni la mostenirea sotului supravietuitor.
In speta, R G este sotia supravietuitoare a defunctului R D, iar partile din prezenta cauza sunt rudele lui R D. Asadar, in conformitate cu prevederile sus mentionate partile din cauza de fata, nefiind rude (in acceptiunea codului civil) cu numita R G nu pot veni la mostenirea acesteia.
Daca reclamantul isi justifica calitatea de a solicita deschiderea succesiunii dupa R G invocand o creanta (cheltuielile de inmormantare pe care le-ar fi suportat), nu acelasi lucru este valabil si pentru parati care nefiind rude cu R G  nu pot veni la mostenirea acesteia si deci nu pot participa la actiunea de iesire din indiviziune cu privire la patrimoniul defunctei.
Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei calitati procesuale pasive si va respinge capatul de cerere constand in deschiderea succesiunii dupa defuncta R G formulat de catre reclamantul H P in contradictoriu cu paratii C S, M A, si R M, ca fiind introdus impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
In ceea ce priveste capatul de cerere referitor la existenta unui pasiv succesoral, in cuantum de 3000 lei care greveaza mostenirea defunctei R G instanta urmeaza a-l respinge, ca fiind introdus impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva. Asa cum am aratat deja, paratii nu sunt mostenitori ai defunctei R G, deci  nu pot fi obligati sa suporte pasivul decurgand din mostenire (dupa cum nu se bucura nici de activul acesteia), astfel ca solicitarea reclamantului H P de a obliga paratii sa achite cheltuielile de inmormantare efectuate cu numita R G nu poate fi primita.
Dat fiind ca actiunea reclamantului a fost admisa doar, in parte, cu privire la un capat de cerere, restul fiind respinse, iar paratii nu au cazut in pretentii, potrivit art. 274 C.proc.civ., instanta va obliga reclamantul la plata catre parata MA a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, putandu-i-se retine acestuia o culpa procesuala.