Acte premergatoare efectuate de investigatorii sub acoperire. Conditii. Consecinte

(Decizie nr. 6 din data de 19.01.2011 pronuntata de Curtea de Apel Cluj)

Domeniu Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.) | Dosare Curtea de Apel Cluj | Jurisprudenta Curtea de Apel Cluj

CURTEA DE APEL CLUJ, SECTIA PENALA SI DE MINORI, DECIZIA PENALA NR. 6/A/19.01.2011

Tribunalul Cluj prin sentinta penala nr.352/22.07.2010, a respins exceptia nulitatii mijloacelor de proba, invocata de aparatorul inculpatului ?.E.P.B.
In baza art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a, art. 41 alin. 2, art. 74 alin. 2 si art. 76 lit. c C.pen. a condamnat pe inculpatul ?.E.P.B. pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri de risc la pedeapsa de 10 luni inchisoare.
In baza art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a, art. 41 alin. 2, art. 74 alin. 2 si art. 76 lit. e teza 1 C.pen. a condamnat pe acelasi inculpat pentru savarsirea infractiunii de detinere de droguri de risc in vederea consumului propriu la pedeapsa de 2 luni inchisoare.
S-a constatat ca cele doua infractiuni sunt concurente potrivit art. 33 lit. a C.pen. si comise in stare de recidiva mare postcondamnatorie - art. 37 lit. a C.pen. fata de condamnarea la pedeapsa de 3 ani inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, aplicata prin sentinta penala nr. 1485/21.11.2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 3796/20.11.2008 a ICCJ si in stare de pluralitate intermediara - art. 40 C.pen. fata de condamnarea la pedeapsa de 6 luni inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, aplicata prin sentinta penala nr. 153/19.02.2008 a Judecatoriei Cluj-Napoca, ramasa definitiva prin neapelare la data de 04.03.2008.
In baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele de 10 luni inchisoare si 2 luni inchisoare in pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 luni inchisoare.
In baza art. 864 C.proc.pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare, iar in baza art. 83 C.pen. s-a revocat si suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare.
In baza art. 36 alin. 2 C.proc.pen. s-a constatat ca cele doua infractiuni sunt concurente, iar in baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.pen. s-a contopit pedeapsa de 3 ani inchisoare si pedeapsa de 6 luni inchisoare in pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani inchisoare.
S-a aditionat pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare de mai sus, la pedeapsa rezultanta de 10 luni inchisoare stabilita prin prezenta, inculpatul urmand sa execute in regim de detentie pedeapsa de 3 ani si 10 luni inchisoare.
          In baza art. 71 C.pen. a privat pe inculpat, incepand cu data ramanerii definitive a sentintei si pana la executarea pedepsei, de dreptul prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a C.pen..
S-a dedus din pedeapsa de 3 ani si 10 luni inchisoare perioada executata, incepand cu data de 16.07.2004 si pana la data de 23.02.2005, iar in temeiul art. 88 C.pen. s-a dedus si perioada retinerii si arestului preventiv, incepand cu data de 30.09.2009, la zi.
In baza art. 350 C.proc.pen. s-a mentinut masura arestului preventiv.
In baza art. 17 alin. 1 si 2 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantitatii de 5,8 g cannabis si, de la inculpat, a sumei de 5260 lei rezultata in urma comercializarii drogurilor.
In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
In baza art. 189 C.proc.pen. s-a stabilit in favoarea Baroului Cluj suma de 400 lei reprezentand onorariu pentru aparator din oficiu (av. Stan Alexandrina Corina) ce s-a avansa din fondul Ministerului Justitiei.
In baza art. 191 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul sa plateasca in favoarea statului suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, suma ce include si onorariul aparatorului din oficiu.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut in fapt ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Cluj a fost trimis in judecata inculpatul ?.E.P.B. pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 al.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin. 2 C.pen. si art. 37 lit. a C.pen si a infractiunii de detinere de droguri de risc fara drept in vederea consumului propriu prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 si art. 37 lit. a C.pen..
Cu privire la starea de fapt, s-a retinut in esenta in rechizitoriu ca in cursul anului 2009, in mod repetat, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul a vandut si oferit cannabis ("skunk" - ce contine tetrahidrocanabinol THC substanta   care se regaseste pe Tabelul nr. III - Anexa la Legea nr. 143/2000) colaboratorului autorizat cu nume de cod "P.D." si numitilor K.N.M., K.N.C., T.V.B. si N.I.; de asemenea in cursul anului 2009, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a detinut si a consumat in mod repetat cannabis ce contine THC care se regaseste pe Tabelul nr. III - Anexa la Legea nr. 143/2000, singur sau impreuna cu alte persoane.
Aparatorul inculpatului a invocat in faza de judecata in temeiul art. 197 alin. 2, 4 si 5 si art. 64 alin. 2 C.proc.pen. exceptia nulitatii mijloacelor de proba, respectiv a proceselor verbale de cumparare a unor cantitati autorizate de droguri, solicitandu-se inlaturarea lor, deoarece acestea au fost intocmite de subinspectorul P.A. - organ necompetent si nu de catre investigatorul sub acoperire, ele nu sunt certificate de procuror ci de un agent de politie, nu respecta conditiile de fond si de forma deoarece nu descriu amanuntit cele constatate, precum si masurile luate, incalcand astfel dreptul la aparare al inculpatului care nu poate dovedi, din cauza nementionarii datei si orei tranzactiei, ca in acel moment se afla in cu totul alta parte decat locatia mentionata in procesul verbal.
Mai mult, procesele verbale nu constituie mijloace de proba deoarece, fiind efectuate in faza actelor premergatoare, ar fi trebuit sa fie cuprinse in procesul verbal final de consemnare a tuturor actelor premergatoare pentru a fi mijloace de proba, ori acest proces verbal lipseste din dosarul de urmarire penala.
Potrivit art. 2241 alin. 3 C.proc.pen. investigatorul sub acoperire culege date si informatii in baza autorizatiei emise potrivit dispozitiilor prevazute in art. 2242, pe care le pune, in totalitate, la dispozitia procurorului.
La dosarul cauzei exista 5 procese verbale de consemnare a efectuarii unei cumparari autorizate de droguri, intocmite la datele de 31.07.2009, 04.08.2009, 07.08.2009, 18.08.2009 si 10.09.2009, in care se consemneaza faptul ca subinspectorul de politie P.A. sau F.P. s-au intalnit cu investigatorul sub acoperire pe nume R.V. care le-a inmanat de fiecare data o substanta de culoare verde-oliv obtinuta prin cumparare de la inculpat de catre colaboratorul autorizat.
Potrivit art. 224 C.proc.pen., in vederea inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare. Atat P.A. cat si F.P. au efectuat acte premergatoare, respectiv s-au intalnit cu investigatorul sub acoperire R.V. care le-a relatat ca a primit de la colaboratorul autorizat substante de culoare oliv, care mai tarziu s-au dovedit a fi cannabis, obtinute prin cumparare de la ?.E.P.B.
Potrivit art. 224 alin. 3 C.proc.pen. procesul verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare, poate constitui mijloc de proba.
  S-a constatat deci ca P.A. si F.P. sunt organe de cercetare penala, facand parte din politia judiciara, ca acestia au efectuat acte premergatoare, intalnindu-se cu investigatorul sub acoperire si ca acestea sunt consemnate in 5 procese verbale. Deci, cele 5 procese verbale, fiind intocmite de organe competente si consemnand acte premergatoare, sunt mijloace de proba.
La dosarul cauzei nu exista insa procesele verbale ale investigatorilor sub acoperire la care face referire aparatorul inculpatului (decat daca P.A. si F.P. sunt si investigatori sub acoperire). Daca ar fi existat, acelea ar fi fost intocmite de R.V. in calitate de investigator si ar fi cuprins date directe in sensul ca a primit de la colaborator o anumita cantitate de substanta. Neexistand aceste procese verbale nici nu putem discuta despre nulitatea lor.
Pe de alta parte, procesele verbale aflate la dosar nu pot evidentia date concrete privind tranzactiile, respectiv nu pot specifica data, ora si locatia in care s-a incheiat tranzactia deoarece in acest fel ar fi pusa in iminent pericol persoana colaboratorului, a carei identitate ar fi imediat aflata. Ori ideea colaboratorului autorizat este tocmai aceea a patrunderii in lumea interlopa prin acceptarea prezentei colaboratorului, perceput si el ca si infractor, de catre cei vizati de organele de urmarire penala. Daca procesele verbale ar specifica date concrete atunci viata si integritatea corporala a colaboratorului ar fi direct afectata de infractori. Insa, este de remarcat ca procesele verbale de la dosarul cauzei respecta prevederile art. 91 alin. 1 lit. d C.proc.pen., deoarece cuprind descrierea amanuntita a celor constatate, respectiv a faptului ca P.A. si F.P. s-au intalnit cu investigatorul, iar acesta le-a predat o anumita cantitate de substanta.
In legatura cu afirmatia ca investigatorul sub acoperire ar fi trebuit sa predea substantele primite de la colaborator direct procurorului, potrivit procesului verbal de la fila 6 din vol. I dos. u.p., procurorul a delegat pe subinspectorii P.A. si F.P. sa efectueze orice acte premergatoare in vederea lamuririi starii de fapt si identificarii tuturor faptuitorilor in prezenta cauza, in temeiul art. 217 alin. 4 C.proc.pen. si art. 9 din Legea nr. 508/2004, deci nu este nula nici predarea substantelor catre politistii judiciari in loc de procuror.
In legatura cu necesitatea de a intocmi un proces verbal final care sa cuprinda si sa descrie toate actele premergatoare efectuate intr-o cauza, desigur ca, pentru acuratete un astfel de proces-verbal ar fi necesar, insa absenta lui, de vreme ce pentru orice act premergator exista cate un proces verbal in parte, nu duce la lipsa calitatii de mijloc de proba a fiecarui proces verbal in parte, prin urmare din nou nu se poate vorbi de inlaturarea tuturor proceselor verbale efectuate inainte de inceperea urmaririi penale, de la dosarul cauzei.
Tribunalul Cluj a retinut ca prin rezolutia din data de 25.09.2009, ora 09,00, a D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpat pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc, prev. si ped. de art. 2 al.l din Legea 143/2002 cu aplic art. 41 al.2 Cp. si art.40 Cp. si detinere de droguri de risc, fara drept, pentru consum propriu, prev. si ped. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic.art.33 lit.a C.pen..
Prin ordonanta din data de 30.09.2009, ora 12,00, fata de inculpat a fost pusa in miscare actiunea penala pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc, prev. si ped. de art. 2 al.l din Legea 143/2002 cu aplic art. 41 al.2 C.p., si detinere de droguri de risc, fara drept, pentru consum propriu, prev. si ped. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. , totul cu aplic. art. 33 lit. a C.pen. .
Prin ordonanta din data 16.10.2009, fata de inculpat au fost extinse cercetarile si cu privire la alte acte materiale care intra in continutul aceleiasi infractiuni de trafic de droguri de risc prev. si ped. de art 2 al.l din Legea 143/2000 cu aplic art 41 al.2 Cp., fiind dispusa totodata schimbarea incadrarii juridice din faptele retinute initial in sarcina sa in infractiunile de trafic de droguri de risc, prev. si ped. de art. 2 al.l din Legea 143/2002 cu aplic art. 41 al.2 C.p.si art.37 lit.a C.pen. si detinere de droguri de risc, fara drept, pentru consum propriu, prev. si ped. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. , C pen. si art.37 lit.a C.pen., totul cu aplic.art.33 lit.a C.pen.
Prin incheierea penala nr. 73/C/P/30.09.2009 a Tribunalului Cluj - Sectia penala s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului pentru o perioada de 29 de zile, incepand cu data de 30.09.2009 si pana la data de 28.10.2009, fiind emis mandatul de arestare preventiva nr.63 din 30.09.2009.
In temeiul art. 3001 C.proc.pen. s-a verificat legalitatea si temeinicia masurii arestului preventiv la data de 23.10.2009, masura arestului preventiv fiind mentinuta pe parcursul judecatii de catre instanta sau de catre Curtea de Apel Cluj in recurs.
In faza de judecata au fost administrate urmatoarele probe consemnate in mijloacele de proba: declaratia inculpatului, declaratiile martorilor investigatorul sub acoperire R.V. (f. 208) si colaboratorul autorizat P.D.
Inculpatul nu a recunoscut savarsirea infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata, afirmand ca nu a vandut niciun fel de droguri sau substante halucinogene, iar cele detinute in vederea consumului propriu au fost legale si cumparate de la o persoana pe nume G. A invocat faptul ca politistul care a fost prezent la perchezitie a vrut sa-l loveasca, probabil frustrat din cauza faptului ca nu s-au gasit droguri in apartamentul inculpatului si doar interventia aparatorului din oficiu l-a oprit. A afirmat ca suma de bani primita de la martorul K.N.M. reprezinta contravaloarea unui aparat de mixat muzica pe care i l-ar fi vandut cu suma de 2600 lei, din care a incasat 2400 lei, martorul ramanand restant cu suma de 200 lei. De asemenea, a invocat faptul ca este bolnav, rinichii sai fiind polichistici si ca tatal sau a decedat din cauza acestei boli la 35 de ani. A depus in sprijinul afirmatiilor sale acte medicale si certificatul de deces al tatalui. In legatura cu sursa veniturilor a declarat ca a primit lunar bani de la mama si sora sa, ca a mixat in diverse cluburi pentru bani si ca o perioada a lucrat in Moldova la o firma de panificatie. De asemenea, a obtinut bani din contractele pe care le-a incheiat cu diverse firme, in baza contractului de colaborare avut cu firma surorii sale. Deplasarea sa la Bucuresti nu a fost pentru a procura droguri, ci pentru a-si gasi un loc de munca.
Prin prisma probelor administrate, tribunalul a retinut urmatoarele:
Inculpatul de aproximativ 4 ani locuieste fara forme legale in municipiul Cluj-Napoca ?i este cunoscut sub porecla de DJ "KP", astfel ca frecventeaza diferite cluburi, printre care si Clubul G. unde mixeaza muzica la diferite petreceri. Ca urmare, inculpatul a avut acces facil in cercul de consumatori de droguri de risc, astfel ca desi avea antecedente penale sub aspectul savarsirii infractiunii de trafic de droguri de risc si de mare risc, a ajuns in foarte scurt timp in atentia organelor de urmarire penala, pentru ca ar fi vandut si detinut ilegal pentru consum propriu droguri de risc, respectiv cannabis.
La data de 29.09.2009, in jurul orelor 22,20, inculpatul a fost depistat de catre organele de politie judiciara in zona garii din municipiul Cluj-Napoca, acesta fiind insotit de martorii K.N.C. si T.V.B.. Intrucat existau indicii cu privire la faptul ca inculpatul urma sa aduca din Bucuresti substante a caror detinere este interzisa de lege, s-a procedat la efectuarea perchezitiei corporale a persoanelor amintite, ocazie cu care in portmoneul martorei au fost gasite mai multe tiple cu ziplok despre care ea a aratat ca au in continut cannabis, precum si o bucata de staniol in care se afla o bucata de carton despre care martora a afirmat ca este timbru LSD. De asemenea, asupra martorului T.V.B. a fost gasita o pipa de culoare neagra, o tipla cu ziplok, o farfurie din ceramica de culoare maro si un obiect metalic utilizat pentru fumat. In urma efectuarii perchezitiei corporale a inculpatului nu au fost gasite bunuri sau obiecte a caror detinere sa fie interzise de lege.
Intrucat martorul T.V.B. s-a deplasat la locul de intalnire cu inculpatul cu autoturismul, s-a procedat la perchezitionarea acestuia, ocazie cu care in scrumiera aflata langa bancheta din spate au fost gasite mai multe resturi de tigari confectionate artizanal, despre care martorul a sustinut la acel moment ca este posibil sa contina droguri.
Pe baza actelor existente la dosarul cauzei, s-a stabilit ca intreaga activitate infractionala a inculpatului s-a desfasurat in cursul anului 2009, iar conduita sa antisociala a fost intrerupta doar ca urmare a interventiei organelor judiciare penale.
Fapta inculpatului raportat la invinuitul K.N.M., consumator:
Martorul K.N.M. este DJ cunoscut sub numele de "DJ M.", astfel ca frecventeaza diferite cluburi din Cluj-Napoca printre care si Clubul G. La sfarsitul anului 2008 - inceputul anului 2009, invinuitul 1-a cunoscut pe inculpat si intrucat amandoi aveau preocupari muzicale au ajuns sa se imprieteneasca. Astfel, martorul a ajuns sa-1 viziteze pe inculpat pe care il cunostea sub porecla de "E."sau "DJ KP", la locuinta sa. Cu ocazia unei vizite pe care martorul i-a facut-o inculpatului, in cursul lunii februarie 2009, inculpatul i-a oferit acestuia spre consum o tigara confectionata artizanal, care continea cannabis.
La sfarsitul lunii aprilie 2009,   martorul s-a deplasat din nou la locuinta inculpatului si cu acea ocazie a cumparat de la acesta cantitatea de aproximativ 8 grame cannabis cu pretul de 60 lei/gram; astfel ca a platit in total suma de aproximativ 450 lei. Martorul a consumat canabisul achizitionat de la inculpat la un festival de muzica electronica care a fost organizat in perioada respectiva in Parcul National Retezat, impreuna cu alte persoane participante la festival.
Ulterior, in cursul lunii iulie 2009, martorul l-a vizitat din nou pe inculpat la locuinta sa, unde acesta locuia impreuna cu prietena sa, martora P.A.L. Intrucat martorul urma sa se deplaseze pe litoral impreuna cu mai multi prieteni de-ai sai, a cumparat de la inculpat cantitatea de aproximativ 15-16 grame de cannabis, cu suma de 60 lei/gram, pentru care a platit in total suma de 850 lei. Martorul a mentionat ca a observat cu acea ocazie, ca inculpatul pastra drogurile in sertarul unei mese de birou si ca dupa ce i-a achitat intreaga suma, a impartit cannabisul in 4 portii si l-a ambalat in pungi de plastic.
Martorul a aratat ca in cursul lunii iulie 2009, a organizat o petrecere intr-un bar din municipiul Cluj-Napoca, la care au participat mai multe persoane, iar cu acea ocazie, inculpatul a confectionat dintr-o bucata de cannabis aproximativ 3-4 jointuri pe care le-a oferit spre consum mai multor persoane care erau de fata, inclusiv martorului K.N.M., care a tras cateva fumuri dintr-o astfel de tigara. In cursul lunii septembrie 2009, martorul K.M. a organizat o noua petrecere cu ocazia zilei sale de nastere, motiv pentru care a cumparat de la inculpat cantitatea de aproximativ 30 de grame cannabis cu suma de 50 lei/gram. Si de aceasta data martorul K.M. s-a deplasat la locuinta inculpatului, unde din nou a scos cannabisul din sertarul mesei de birou, l-a cantarit cu un cantar electronic de culoare neagra, incasand suma de 1500 lei cu titlul de avans. I-a dat drogurile, urmand ca ulterior martorul sa-i plateasca diferenta de bani.
In cursul lunii septembrie 2009, martorul K.M. i-a cerut din nou inculpatului sa ii vanda inca 10 grame de cannabis, deoarece intentiona ca impreuna cu mai multi prieteni sa se deplaseze la Cheile Turzii. Intrucat inculpatul era plecat la Bucuresti, acesta i-a spus martorului sa se deplaseze la locuinta sa unde il va astepta martora P.A.L., careia urma sa ii plateasca suma de bani si de la care urma sa ridice drogurile. Martorul s-a deplasat la locuinta inculpatului, unde i-a dat martorei P.A.L., suma de aproximativ 1800 lei, reprezentand contravaloarea drogurilor achizitionate anterior si platite partial si o parte din valoarea drogurilor ridicate cu acea ocazie.
Sustinerile martorului K.N.M. sunt confirmate si de declaratia martorei P.A.L.,, care a precizat ca in cursul lunii septembrie 2009, in timp ce inculpatul era plecat la Bucuresti, K.N.M. a venit de doua ori la locuinta lor, o data cand a predat o suma de bani si a ridicat un pachet pe care il lasase pregatit inculpatul, si inca o data cand martorul i-a dat suma de aproximativ 2000 de lei. Cu ocazia audierii sale in fata procurorului, martora P.A.L., a precizat si faptul ca in cursul verii anului 2009 a gasit in sertarul mesei de birou o substanta vegetala de culoare verde inchis, care era impachetata intr-o punga obisnuita de nailon transparent. Martora a aratat ca intrebandu-l pe inculpat ce fel de substanta este cea gasita in sertar, acesta a afirmat ca este vorba despre o substanta legala ce a comandat-o pe internet, insa cu toate acestea, martora a precizat ca nu a vazut ca punga in care era impachetata substanta sa aiba vreo eticheta sau sau desenat ceva pe ea. Mai mult, din depozitia acesteia a rezultat si faptul ca inculpatul nu avea nici o sursa de venit si ca de fiecare data sustinea ca ii sunt trimise diferite sume de bani de mama si sora sa, precum si faptul ca intr-adevar in cursul lunii septembrie 2009 martorul K.N.M. i-a lasat inculpatului de doua ori diferite sume de bani.
Fata de cele retinute in faza de urmarire penala, s-a mentionat in plus ca, martorul K.N.M. si-a mentinut in totalitate declaratia de la procuror, indiferent de ezitarile si precizarile pe care le-a facut cu ocazia audierii sale de catre instanta, ascultare care a avut loc, evident, in prezenta inculpatului. Declaratia inculpatului in sensul ca suma de bani pe care a primit-o de la martor reprezinta pretul unui mixer pe care i l-a vandut acestuia, nu a fost confirmata de K.M. A retinut tribunalul ca martorul nu a cumparat nici un aparat de mixat muzica de la inculpat, iar suma de bani data acestuia direct sau prin intermediul prietenei sale, reprezinta pretul substantelor pe care le-a achizitionat martorul de la inculpat.
Faptul ca nu este vorba de substante comercializate legal ci de droguri reiese si din faptul ca martorul si inculpatul nu au vorbit in mod direct la telefon despre acele substante, ori daca erau legale nu ar fi avut nici un motiv sa se ascunda. In plus, inculpatul nu a pomenit niciodata de faptul ca ar fi vandut martorului "ierburi legale". El a specificat clar "eu nu am vandut la nimeni nimic", ori acest lucru inseamna ca nu a vandut nici spice cumparat de pe internet, iar ceea ce a achizitionat martorul de la el, era cannabis, nu doar prin prisma "obiectului dosarului", cum sustine martorul ca a dedus, ci prin coroborarea declaratiilor celor doi.
Nu in ultimul rand, este de mentionat ca, declaratia martorului de la instanta incepe cu "avand in vedere ca a trecut mai mult timp din momentul in care am dat-o (n.n. declaratia la procuror) nu mai pot sa repet acum cantitatea exacta de substanta, derivat de cannabis, pe care am cumparat-o de la inculpat".
In ceea ce priveste conduita antisociala a inculpatului fata de martorul K.N.M.- consumator, s-a considerat ca aceasta se circumscrie art. 2 al.l din Legea 143/2000, elementul material al infractiunii regasindu-se sub forma "oferirii" cu orice titlu si "vanzarii " drogurilor de risc, fara drept.
Fapta inculpatului raportat la martorul T.V.B., consumator :
Martorul T.V.B. este prieten cu K.N.M., iar cu ocazia unei petreceri pe care acesta a organizat-o in Clubul G. -a cunoscut pe inculpat. Intrucat si martorul era pasionat de muzica electronica, intre el si inculpat s-a legat o relatie de amicitie, motiv pentru care in cursul lunii mai 2009, impreuna cu K.N.M. si cu sora acestuia K.N.C. au fost invitati la locuinta inculpatului. Cu acea ocazie, inculpatul a confectionat in prezenta lor un joint din cannabis si a intrebat daca sunt de acord sa consume impreuna cu el. Cei trei au fost de acord, astfel ca impreuna cu inculpatul au consumat joint-ul respectiv fara insa a plati ceva in schimbul acestuia .
Ulterior, in luna iulie 2009, martorul T. s-a deplasat, impreuna cu prietena sa, K.N.C. la locuinta inculpatului unde din nou inculpatul a confectionat in prezenta lor un joint din cannabis, pe care l-au consumat toti trei, fara a plati bani pentru acesta.
Cu ocazia audierii sale in fata procurorului, martorul a recunoscut ca este consumator de droguri. De asemenea, martorul a aratat ca a cules singur cannabis de proasta calitate de pe un camp situat in apropierea localitatii Richis, jud. Sibiu, motiv pentru care la data la care a fost oprit de catre organele de politie, asupra sa au fost gasite doua pipe pe care le-a folosit anterior pentru a consuma droguri de risc. Din continutul depozitiei sale a rezultat faptul ca, fiind consumator de droguri de mai mult timp, a avut posibilitatea sa faca diferenta intre calitatea cannabisului cules de pe camp si cel care i-a fost oferit de catre inculpat. Totodata, a aratat ca a aflat ulterior chiar de la martorul K.N.M., ca acesta a cumparat de mai multe ori cannabis, de la inculpat.
Martorul T. a mentinut in totalitate declaratia din faza de urmarire penala, iar in faza de judecata a specificat clar ca i s-a oferit de inculpat in 3 ocazii, cannabis.
In ceea ce priveste conduita antisociala a inculpatului fata de martorul T.V.B., s-a considerat ca aceasta se circumscrie art 2 al.l din Legea 143/2000, elementul material al infractiunii regasindu-se sub forma "oferirii" cu orice titlu a drogurilor de risc, fara drept.
Fapta inculpatului raportat la martorul N.I. , consumator:
Martorul N.I.l-a cunoscut pe inculpat in urma cu aproximativ 4 ani intrucat frecventau acelasi anturaj, martorul fiind si el DJ cunoscut sub numele de "DJ J.". Astfel, intrucat obisnuiau sa mixeze la mai multe petreceri impreuna, cei doi s-au imprietenit, astfel ca martorul il cunostea pe inculpat doar sub porecla "E." sau "DJ KP".
In cursul anului 2009, martorul l-a vizitat pe inculpat la locuinta sa. Cu acea ocazie, inculpatul a scos din sertarul unei mese de birou o substanta vegetala din care a confectionat un joint, pe care 1-a oferit spre consum martorului. Acesta a fost de acord sa fumeze si el din joint-ul respectiv, mai ales ca inculpatul nu i-a cerut bani pentru el. Martorul a aratat ca de fata la cele intamplate se mai aflau doi tineri, pe care insa nu ii cunostea dar despre care a putut afirma ca au consumat si ei din joint-ul oferit de catre inculpat.
Martorul si-a mentinut declaratia din faza de urmarire penala dar nu si sub aspectul faptului ca ar fi afirmat, ca ceea ce i-a oferit inculpatul a fost cannabis, deoarece nu stie ce era. A recunoscut ca mai erau prezenti si alti doi tineri si prietena inculpatului si ca au consumat cu totii din acelasi joint.
Intrucat martorul si-a schimbat declaratia din faza de urmarire penala declarand ca nu a mentionat cuvantul cannabis cu ocazia audierii, ca nu stie de fapt sa faca diferenta dintre cannabis si alte ierburi, decat prin prisma faptului ca drogul ilegal nu miroase atat de chimic, iar nici un alt mijloc de proba nu se coroboreaza cu prima declaratie (sau cu cea de-a doua), pentru a se putea stabili cu certitudine ce anume i-a oferit spre consum inculpatul martorului, pentru a se respecta principiul in dubio pro reo, fapta de a-i fi oferit cannabis martorului N.I., nu a fost retinuta in sarcina inculpatului.
Fapta inculpatului fata de martora K.N.C., consumatoare:
Martora K.N.C. este sora martorului K.N.M. si prietena martorului T.V.B., fiind totodata si ea pasionata de muzica electronica. Astfel, frecventand acelasi anturaj l-a cunoscut pe inculpat despre care stia ca este "DJ KP".
In cursul lunii februarie 2009, impreuna cu fratele sau s-au deplasat la locuinta inculpatului. Cu acea ocazie, inculpatul a confectionat in prezenta celor doi un joint din cannabis pe care l-a oferit spre consum acestora, fara a le cere bani. Cei doi au fost de acord astfel ca si martora impreuna cu fratele ei si cu inculpatul au fumat din tigara ce continea cannabis.
Ulterior, in cursul lunii mai 2009, martora s-a deplasat impreuna cu martorul T., din nou la locuinta inculpatului unde acesta locuia cu martora P.A.L. Si de aceasta data inculpatul si-a confectionat un joint din cannabis pe care l-a oferit celor doi martori si pe care l-au fumat impreuna. In cursul lunii iulie 2009 cei doi impreuna cu martorul K.N.M. s-au deplasat din nou la locuinta inculpatului si impreuna cu acesta au consumat un joint confectionat din cannabis.
La scurt timp dupa cele intamplate, martora K.N.C. s-a deplasat singura la locuinta inculpatului, unde acesta i-a oferit din nou spre consum un joint care continea cannabis si pe care l-au consumat impreuna.
Cu ocazia audierii sale martora a aratat ca nu a platit bani pentru cannabisul pe care 1-a primit de la inculpat si ca niciodata nu a vazut-o pe prietena acestuia sa consume droguri sau sa stea impreuna cu ei in timp ce consumau astfel de substante. De asemenea, a aratat ca a aflat de la fratele sau - martorul K.N.M. ca acesta a cumparat de la inculpat de mai multe ori cannabis, pentru a-l consuma impreuna cu alti prieteni de-ai sai; insa nu a putut preciza ce cantitate si cu ce suma de bani.
S-a mentionat ca martora si-a mentinut declaratia din faza de urmarire penala cu toate ca in fata instantei a declarat ca nu stie ce substanta a consumat. A declarat ca a fost intrebata de catre politist daca a consumat skunk sau cannabis si a raspuns ca nu stie si ca nici nu o intereseaza. Dar, atata timp cat a fumat din aceleasi tigari ca si T.V.B., prietenul ei, iar acesta a declarat ca in mod cert ceea ce i-a oferit ei si fratelui ei, inculpatul, este cannabis, s-a apreciat ca este pe deplin dovedit faptul ca martorei i s-a oferit spre consum, cannabis. De altfel, indirect acest lucru reiese si din convorbirile telefonice interceptate, unde martora ii telefoneaza inculpatului si se inteleg sa se intalneasca dar, fara a preciza pentru ce, inculpatul cunoscand ca telefoanele sunt ascultate inca de la precedenta urmarire penala a sa, pentru trafic de droguri.
Fata de cele de mai sus, s-a apreciat ca acest act material urmeaza a fi retinut in sarcina inculpatului intrucat conduita sa antisociala imbraca forma oferirii cu orice titlu si se circumscrie laturii obiective a infractiunii de trafic de droguri de risc prev. si ped. de art. 2 al.l din Legea 143/2000.
Aparatorul inculpatului a solicitat achitarea inculpatului, printre altele si pentru ca declaratiile martorilor au fost obtinute in mod nelegal, prin santaj si promisiuni, pentru ca niciunul dintre martori nu ar fi declarat ca au cumparat sau li s-a oferit de catre inculpat cannabis si ca datorita presiunilor la care au fost supusi,la organele de politie, au acceptat sa semneze depozitiile in care era mentionat cuvantul cannabis. Tribunalul a retinut ca principalii martori au ajuns la sediul BCCO la ora 22.30, in urma flagrantului, datorita faptului ca la acea ora a sosit trenul cu care venea inculpatul de la Bucuresti, iar pe de alta parte niciunul dintre martori nu ar fi avut de ce sa fie speriat, daca ar fi fost nevinovat iar faptul ca sunt santajabili se poate datora doar imprejurarii ca au stiut clar ca au consumat droguri si eventual, s-au temut de ceea ce vor pati. De altfel, niciunul dintre ei nu a declarat ca ar fi fost timorat, amenintat, batut, infricosat sau intimidat in vreun fel de catre politisti, dovada si faptul ca majoritatea au aratat ca isi mentin declaratiile. Nici unul, nici macar inculpatul, care se pare ca ar fi avut motive serioase si chiar probe sa o faca, nu au formulat plangere penala impotriva organelor de ancheta pentru purtare abuziva.
Raportat la declaratiile martorei P.A.L., prietena inculpatului, date atat in faza de urmarire penala cat si in cea de judecata, s-a apreciat ca aceasta este de o naivitate crasa, prin urmare depozitia ei a putut fi influentata de oricare dintre parti, de-a lungul procesului. Singurele aspecte care merita retinute din toate declaratiile sunt cele legate de faptul ca a gasit intr-un sertar din biroul inculpatului, despre existenta caruia au declarat mai multi martori, o punga cu o substanta vegetala de culoare oliv, despre care ea a presupus ca este drog, datorita antecedentelor inculpatului, precum si faptul ca martorul K.N.M. i-a lasat ei o suma de bani pentru inculpat. De asemenea, este important ca inculpatul si martora s-au certat de mai multe ori din cauza lipsei de bani, respectiv a faptului ca doar martora lucra, iar inculpatul si-a permis sa-si cumpere substante, de pe net.
La data de 29.07.2009, prin ordonanta procurorului DIICOT - serviciul Teritorial Cluj a fost autorizata folosirea unui investigator sub acoperire, cu nume de cod R.V. si a colaboratorului acestuia pe nume "P.D.", pe o perioada de 60 de zile, precum si procurarea de catre acestia a cantitatii de 2 kg cannabis si 2 kg rezina de cannabis de la persoana cunoscuta sub numele de "E.".
Ulterior, substanta respectiva a fost predata Laboratorului de Analiza si Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul B.C.C.O Cluj pentru a se stabili daca are substante active dintre cele ce se regasesc pe tabelele anexa la Legea nr. 143/2000.
Din raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 863272 din data de 03.08.2009 intocmit de acelasi laborator a rezultat faptul ca proba inaintata a fost constituita din 2 grame cannabis si ca in urma analizelor s-a pus in evidenta tetrahidrocannabinolul (THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis care se regaseste pe Tabelul Anexa nr.III din Legea nr.l43/2000.(f.24-26, vol.I). Ulterior, cantitatea de 2 grame cannabis ramasa in urma analizelor de laborator a fost ambalata si sigilata cu sigiliul MI 11036 fiind depusa la Camera de Corpuri Delicte.
La data de 04.08.2009, inculpatul i-a vandut cu suma de 120 lei colaboratorului autorizat, o cantitate de substanta vegetala de culoare verde olive, despre care a afirmat ca este skunk.
Ulterior, substanta respectiva a fost predata Laboratorului de Analiza si Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul B.C.C.O Cluj pentru a se stabili daca contine substante active dintre cele ce se regasesc pe tabelele anexa la Legea nr. 143/2000.
Din raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 863281 din data de 05.08.2009 intocmit de acelasi laborator a rezultat faptul ca proba inaintata a fost constituita din 1,8 grame cannabis si ca in urma analizelor s-a pus in evidenta tetrahidrocannabinolul (THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis care se regaseste pe Tabelul Anexa nr.III din Legea nr.l43/2000. Ulterior, cantitatea de 1 gram cannabis ramasa in urma analizelor de laborator a fost ambalata si sigilata cu sigiliul MI 11036 fiind depusa la Camera de Corpuri Delicte.
La data de 07.08.2009, inculpatul i-a vandut cu suma de 120 lei colaboratorului autorizat, o cantitate de substanta vegetala de culoare verde olive, despre care a afirmat ca este skunk.
Ulterior, substanta respectiva a fost predata Laboratorului de Analiza si Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul B.C.C.O Cluj pentru a se stabili daca contine substante active dintre cele ce se regasesc pe tabelele anexa la Legea nr.l43/2000.
Din raportul de constatare tehnico-stiintifica nr.863286 din data de 10.08.2009 intocmit de Laboratorul de Analiza si Profil al Drogurilor Precursori din cadrul B.C.C.O Cluj a rezultat faptul ca proba inaintata a fost constituita din 1,5 grame cannabis si ca in urma analizelor s-a pus in evidenta tetrahidrocannabinolul (THC) substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis care se regaseste pe Tabelul Anexa nr.III din Legea nr.l43/2000. Ulterior, cantitatea de l gram cannabis ramasa in urma analizelor de laborator a fost ambalata si sigilata cu sigiliul MI 11036 fiind depusa la Camera de Corpuri Delicte.
La data de 18.08.2009, inculpatul i-a vandut cu suma de 120 lei colaboratorului autorizat, o cantitate de substanta vegetala de culoare verde olive, despre care a afirmat ca este skunk.
Ulterior, substanta respectiva a fost predata Laboratorului de Analiza si Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul B.C.C.O Cluj pentru a se stabili daca contine substante active dintre cele ce se regasesc pe tabelele anexa la Legea nr. 143/2000.
Din raportul de constatare tehnico-stiintifica nr.863299 din data de 19.08.2009 intocmit de Laboratorul de Analiza si Profil al Drogurilor Precursori din cadrul B.C.C.O Cluj a rezultat faptul ca proba inaintata a fost constituita din 1,6 grame cannabis si ca in urma analizelor s-a pus in evidenta tetrahidrocannabinolul (THC) substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis care se regaseste pe Tabelul Anexa nr.III din Legea nr.l43/2000. Ulterior, cantitatea de l gram cannabis ramasa in urma analizelor de laborator a fost ambalata si sigilata cu sigiliul MI 11036, fiind depusa la Camera de Corpuri Delicte.
La data de 10.09.2009, inculpatul S.E.P.B. i-a vandut cu suma de 180 lei colaboratorului autorizat, cu nume de cod "Pop Dorel", o cantitate de substanta vegetala de culoare verde olive, despre care a afirmat ca este skunk.
Ulterior, substanta respectiva a fost predata Laboratorului de Analiza si Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul B.C.C.O Cluj pentru a se stabili daca contine substante active dintre cele ce se regasesc pe tabelele anexa la Legea nr. 143/2000.
Din raportul de constatare tehnico-stiintifica nr.863335 din data de 11.09.2009 intocmit de Laboratorul de Analiza si Profil al Drogurilor Precursori din cadrul B.C.C.O Cluj a rezultat faptul ca proba inaintata a fost constituita din 1,8 grame cannabis si ca in urma analizelor s-a pus in evidentate trahidrocannabinolul (THC) substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis care se regaseste pe Tabelul Anexa nr.III din Legea nr.l43/2000. Ulterior, cantitatea de 1,3 gram cannabis ramasa in urma analizelor de laborator a fost ambalata si sigilata cu sigiliul MI 11036 fiind depusa la Camera de Corpuri Delicte.
S-a solicitat de catre aparatorul inculpatului si efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice care sa stabileasca ce fel de substanta este cea supusa examinarii, prin rapoartele de mai sus si care este concentratia de THC din acestea. Proba a fost respinsa de catre instanta deoarece rapoartele tehnico-stiintifice efectuate pana in prezent au relevat in mod cert ca este vorba de cannabis, au afirmat existenta THC si a niciunei alte substante in componenta materialului supus examinarii. Mai mult, ceea ce se mentioneaza in tabelul III ca fiind drog de risc este cannabisul si nu tetrahidrocanabinolul, ori rapoartele tehnico-stiintifice au aratat in mod clar ca substanta comercializata colaboratorului autorizat este cannabis, iar concentratia de THC nu are nicio relevanta.
In baza investigatiilor care au fost efectuate de catre lucratorii de politie judiciara si in baza informatiilor furnizate de catre investigatorul sub acoperire   s-a reusit identificarea persoanei cunoscuta sub numele de "E." ca fiind inculpatul. Datele furnizate de catre investigatorul sub acoperire se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati in prezenta cauza in continutul carora s-a mentionat faptul ca toti il cunosteau pe inculpat cu acest nume sau cu numele de "DJ KP".
Prin incheierea penala nr.238/C/P/26.09.2009 Tribunalul Cluj - Sectia Penala a dispus autorizarea efectuarii unei perchezitii domiciliare la locuinta inculpatului, fiind emisa autorizatia nr.89/2009; insa in urma punerii in executare a acesteia nu au fost gasite substante a caror detinere este interzisa de lege.
Analizand probele administrate in cauza s-a considerat de catre tribunal, ca acestea dovedesc faptul ca inculpatul a vandut si a oferit droguri de risc, iar scopul savarsirii faptei respective a fost acela de realizare a unui castig material.
In sustinerea vinovatiei inculpatului cu privire la comiterea infractiunii de trafic de droguri de risc, prev. si ped. de art. 2 alin.l din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., instanta a aratat ca inculpatul a vandut de 5 ori colaboratorului autorizat substante care s-au dovedit in urma analizelor de laborator, ca fiind cannabis. Toate tranzactiile efectuate au avut loc in perioada iulie -septembrie 2009, perioada de timp cu privire la care fac referire toate persoanele audiate in cauza, care au afirmat ca au primit sau cumparat substante de la inculpat. Mai mult, suma de bani platita de martorul K.N.M. pentru un gram de substanta este identica cu aceea platita de colaboratorul autorizat pentru un gram de cannabis, ceea ce denota o data in plus ca inculpatul este vinovat de savarsirea infractiunii de trafic de droguri de risc. Faptul ca inculpatul a traficat cannabis nu este demonstrat doar de declaratiile investigatorului sub acoperire si ale colaboratorului autorizat ci si de declaratiile martorilor K.N.M., K.N.C. si T.V.B.. In plus, in dosarul anterior al Tribunalului Bucuresti, inculpatul a fost condamnat tot pentru trafic de droguri, respectiv de marijuana si ecstasy. Ori marijuana si cannabis-ul sunt acelasi lucru, primul fiind denumirea americana, iar al doilea cea europeana, a aceleiasi substante. Inculpatul a presupus si care este identitatea colaboratorului autorizat, ori, daca nu ar fi avut tangenta cu acesta in sensul de a-i vinde droguri sau daca nu ar fi vandut nimanui droguri nu ar fi avut cum sa banuiasca vreo persoana.
Prin incheierile penale numerele 204/C/P/06.08.2009 si 229/C/P/l4.09.2009 emise de Tribunalul Cluj - Sectia penala, s-a dispus interceptarea si inregistrarea pe suport magnetic a convorbirilor si comunicarilor purtate de inculpat. In continutul convorbirilor si comunicarilor telefonice purtate de catre inculpat cu martorii audiati in cauza, se desprinde faptul ca acesta procura droguri, iar in acest sens, sunt relevante convorbirile telefonice purtate la datele de: 27.08.2009, ora 23,51:13, 17.08.2009, ora 16,29:55; 22.09.2009, ora 17,13:56; 23.09.2009, ora 12,00:38.
Din probele administrate in cauza a rezultat si faptul ca inculpatul a consumat in cursul anului 2009 cannabis impreuna cu martorii K.N.M., K.N.C. si T.V.B., astfel ca in sarcina sa s-a retinut si infractiunea de detinere de droguri de risc pentru consum propriu, prev. si ped. de art.4 alin.l din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 C.pen. si 37 lit.a C.pen.
Pe cale de consecinta, s-a considerat asadar ca faptele retinute in sarcina inculpatului au fost probate, pe de o parte prin continutul unor depozitii testimoniale care confirmau atat faptul ca inculpatul comercializa si oferea droguri de risc, iar pe de alta parte, prin procesele - verbale de consemnare a procurarilor de droguri de risc, autorizate.
In drept, s-a re?inut ca fapta inculpatului care in cursul anului 2009, in mod repetat, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a vandut si oferit cannabis ("skunk" - tetrahidrocannabinol THC, substanta care se regaseste pe Tabelul nr.III - Anexa la Legea nr.143/2000,colaboratorului autorizat si numitilor K.N.M., K.N.C. si T.V.B. intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de droguri de risc prev.si ped.de art.2 al.l din Legea 143/2000 modificata prin Legea 522/2004 cu aplic art. 41 al.2 C.pen. si art.37 lit.a C.pen..
Fapta inculpatului care incursul anului 2009, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a detinut si a consumat in mod repetat cannabis - THC care se regasestepeTabelulnr. III - Anexa la Legea nr. 143/2000, singur sau impreuna cualtepersoane, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de detinere dedroguri de risc fara drept pentru consum propriu prev. si ped. de art. 4 al.l din Legea 143/2000 modificata prin Legea 522/2004 cu aplic art 41 al.2 Cpen. si art.37 lit.a C.pen.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, in temeiul art. 72 C.pen., instanta a tinut cont de dispozitiile partii generale a Codului penal, de limitele speciale de pedeapsa prevazute de Legea 143/2000, de circumstantele personale ale inculpatului: persoana tanara ajutat financiar de mama si sora sa, sufera de o boala congenitala (rinichi polichistici) ce a produs decesul tatalui si unchiului sau, de cantitatea mica de droguri traficata (sub 50 de grame), este recidivist, inculpatul savarsind infractiunile in stare de recidiva fata de o condamnare anterioara tot pentru trafic de droguri, de faptul ca nu a recunoscut comiterea infractiunilor, dar care a avut un comportament corespunzator pe parcursul judecatii, nu au fost gasite droguri nici la perchezitia corporala si nici la cea domiciliara.
S-a considerat ca raportat la cantitatea mica de droguri traficata, la faptul ca nu s-au gasit substante ilegale cu ocazia perchezitiilor, precum si la faptul ca martorii nu au fost trimisi in judecata desi cel putin fapta lui K.N.M. este similara cu cea a inculpatului, acestuia din urma i-au fost recunoscute circumstantele atenuante prev.de art. 74 alin. 2 C.pen., astfel ca pedeapsa pentru fiecare infractiune va fi redusa sub minimul special prevazut de lege.
Inculpatul a fost asadar condamnat la pedeapsa de 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri de risc si la pedeapsa de 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de detinere ilegala de droguri de risc in vederea consumului propriu.
S-a constatat ca cele doua infractiuni sunt concurente potrivit art. 33 lit. a C.pen. si comise in stare de recidiva mare postcondamnatorie - art. 37 lit. a C.pen. fata de condamnarea la pedeapsa de 3 ani inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, aplicata prin sentinta penala nr. 1485/21.11.2005 a Tribunalului Bucuresti, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 3796/20.11.2008 a ICCJ si in stare de pluralitate intermediara - art. 40 C.pen. fata de condamnarea la pedeapsa de 6 luni inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, aplicata prin sentinta penala nr. 153/19.02.2008 a Judecatoriei Cluj-Napoca, ramasa definitiva prin neapelare la data de 04.03.2008.
In baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele de 10 luni inchisoare si 2 luni inchisoare in pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 luni inchisoare, infractiunile fiind concurente.
In baza art. 864 C.pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare, iar in baza art. 83 C.pen. s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare, deoarece infractiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentinta, au fost comise in interiorul ambelor termene de incercare stabilite de instante.
In baza art. 36 alin. 2 C.pen. s-a constatat ca cele doua infractiuni sunt concurente, iar in baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.pen. s-a contopit pedeapsa de 3 ani inchisoare si pedeapsa de 6 luni inchisoare in pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani inchisoare.
S-a aditionat pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare de mai sus la pedeapsa rezultanta de 10 luni inchisoare stabilita prin prezenta, inculpatul urmand sa execute in regim de detentie pedeapsa de 3 ani si 10 luni inchisoare.
In baza art. 71 C.pen. a fost privat inculpatul, incepand cu data ramanerii definitive a sentintei si pana la executarea pedepsei, de dreptul prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a C.pen..
S-a dedus din pedeapsa de 3 ani si 10 luni inchisoare perioada executata, incepand cu data de 16.07.2004 si pana la data de 23.02.2005, iar in temeiul art. 88 C.pen. s-a dedus si perioada retinerii si arestului preventiv, incepand cu data de 30.09.2009, la zi.
In baza art. 350 C.proc.pen. s-a mentinut masura arestului preventiv deoarece temeiurile care au stat la baza arestarii subzista, iar inculpatul a fost condamnat prin prezenta la o pedeapsa privativa de libertate.
In baza art. 17 alin. 1 si 2 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantitatii de 5,8 g cannabis si, de la inculpat, a sumei de 5260 lei rezultata in urma comercializarii drogurilor.
In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
In baza art. 191 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul sa plateasca in favoarea statului suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, suma ce include si onorariul aparatorului din oficiu.
Impotriva solutiei instantei de fond au declarat apel Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj si inculpatul.
Prin motivele scrise, initial, DIICOT a solicitat admiterea apelului, desfiintarea hotararii Tribunalului Cluj sub aspectul laturii penale si efectuand o noua individualizare judiciara a sanctiunilor ce se impun a fi aplicate inculpatului, sa se inlature circumstantele atenuante eronat retinute in favoarea acestuia si aplicarea unor pedepse in limitele speciale prevazute de lege pentru infractiunile comise, iar in subsidiar, solicita majorarea pedepselor aplicate deja inculpatului de catre Tribunalul Cluj cu retinerea de circumstante atenuante, fata de pericolul social sporit al faptelor si faptuitorului si modul concret de realizare a activitatii infractionale.
In sedinta publica din 12 ianuarie 2011 reprezentantul DIICOT a solicitat doar inlaturarea circumstantelor atenuante prev.de art.74 C.pen.retinute in favoarea inculpatului de catre Tribunalul Cluj si aplicarea unor pedepse in limitele speciale prevazute de Legea 143/2000. Cata vreme nu s-a invederat expres ca nu mai sustine si cererea subsidiara, Curtea a analizat calea de atac exercitata prin prisma ambelor petite formulate.
Inculpatul, prin aparatorul sau ales, a solicitat admiterea caii de atac promovate, desfiintarea in intregime a sentintei penale 352 din 22 iulie 2010 a Tribunalului Cluj si judecand pe fond cauza, a se dispune achitarea sa pentru comiterea infractiunilor prevazute de art.2 alin.1 si art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.si art.37 lit.a C.pen.in temeiul art.10 lit.a rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen.intrucat faptele nu exista.
In sustinerea nelegalitatii si netemeiniciei hotararii de condamnare, s-a invocat faptul ca toate probele care au stat la baza deciziei magistratului sunt lovite de nulitate absoluta potrivit art.197 alin.2 C.proc.pen., astfel ca ele fiind nelegal obtinute, instanta de fond trebuia sa faca aplicarea art.64 alin.2 C.proc.pen., in sensul inlaturarii lor de la dosar.
In acest sens, se invedereaza ca principalele probe care au stat la baza trimiterii in judecata a inculpatului sunt 5 procese-verbale de predare-primire a unor cantitati autorizate de droguri, intocmite de catre subinspectorul P.A. Aparatorul inculpatului precizeaza ca toate cele 5 acte sunt nule absolut deoarece au fost intocmite de un organ necompetent si nu respecta cerintele legale de forma si de fond. Organele de politie judiciara au competenta de a efectua acte premergatoare ce trebuie consemnate in procese verbale. Cu toate acestea, achizitionarea autorizata a drogurilor nu reprezinta un act premergator desfasurat de catre subinspectorul P.A., in baza delegarii procurorului. Potrivit autorizatiei emisa de procuror, singurul competent sa incheie procesele verbale de achizitie autorizata a drogurilor era, investigatorul sub acoperire "R.V.", in urma cumpararii de catre el insusi sau de catre colaboratorul autorizat, a stupefiantelor. Practic, actele premergatoare desfasurate de catre organele de politie judiciara au constat in: contactarea investigatorului sub acoperire si formularea unei solicitari catre procuror de a autoriza activitatea investigatorului si a colaboratorului acestuia. Aceste acte sunt consemnate in procesele verbale aflate la dosarul cauzei. Procesele verbale de achizitie autorizata a unor cantitati de droguri nu vizeaza insa acte desfasurate de catre organele de politie judiciara, ci de catre investigatorul "R.V.". Asadar, competenta legala de a intocmi aceste procese verbale revine exclusiv investigatorului sub acoperire. Faptul ca doar investigatorul sub acoperire avea competenta de a incheia procesele verbale, sub controlul procurorului este confirmat si de textul art.224/1 alin.3 C.proc.pen. In sinteza, procedura legala de obtinere a unor mijloace materiale de proba era incheierea proceselor-verbale de achizitie a unor cantitati autorizate de droguri de catre investigatorul sub acoperire si mai apoi, predarea acestora procurorului si intocmirea de catre acesta din urma a unui proces-verbal de predare-primire. In speta de fata, procedura nu a fost respectata, fiind intocmite doar procese verbale de cumparare a unor cantitati autorizate de droguri de catre un organ necompetent - subinspectorul P.A.. Avand in vedere aceste aspecte, procesele-verbale fiind lovite de nulitate absoluta, trebuiau excluse din procesul penal.
O alta critica adusa hotararii primei instante se refera la lipsa unui proces verbal de finalizare a actelor premergatoare. In absenta unui asemenea act Tribunalul Cluj nu putea, in mod legal, sa considere aceste acte mijloace de proba in procesul penal. Textul imperativ al art.224 C.proc.pen. impune obligativitatea incheierii unui proces verbal de finalizare a actelor premergatoare. Singura posibilitate de valorificare a activitatilor desfasurate in etapa actelor premergatoare, este consemnarea acestora in cuprinsul procesului verbal de finalizare.
Un alt motiv de nelegalitate a sentintei apelate consta in faptul ca Tribunalul Cluj si-a fundamentat solutia de condamnare pe declaratiile unor martori, administrate in mod nelegal, sub presiunea organelor de urmarire penala. Intrucat inculpatul sustine ca toti martorii mentionati (K.N.M., K.N.C., T.V.B. si N.I.) au afirmat fara echivoc, ca au fost presati de organele de ancheta sa declare in defavoarea sa, declaratiile luate acestora in cursul urmaririi penale sunt probe obtinute ilegal, care potrivit art.64 alin.2 C.proc.pen.trebuiau inlaturate din materialul probator al cauzei.
O alta critica adusa de inculpat hotararii Tribunalului Cluj consta in faptul ca la dosarul cauzei nu exista nicio proba materiala care sa indice existenta infractiunilor sau vinovatia acestuia. Astfel, in faza de urmarire penala i s-a efectuat o perchezitie domiciliara, in urma careia nu s-a gasit nicio dovada cu privire la presupusele infractiuni. Mai mult, cu prilejul perchezitiei corporale efectuata in 29 septembrie 2009, organele de ancheta nu au gasit asupra inculpatului nicio urma de cannabis sau orice alta substanta stupefianta. In acest context, lipsa oricaror probe materiale coroborata cu cele administrate in cursul cercetarii judecatoresti in fata Tribunalului Cluj, certifica faptul ca nu a comis infractiunile pentru care a fost condamnat.
Nu in ultimul rand, raportul de constatare tehnico-stiintifica nr.863272 din 3.08.2009 nu ofera date certe sau indicii temeinice ca inculpatul a traficat sau consumat cannabis, planta interzisa la comercializare potrivit tabelului nr.III din anexa prevazuta la finele legii 143/2000. In raport nu se stabileste cu exactitate substanta analizata, identificata prin denumire. Singurul aspect invederat in urma analizei efectuate este ca "materialul vegetal contine THC". Simpla prezenta a THC-ului in materialul vegetal nu indica ca acesta este cannabis, deoarece sunt si alte plante etnobotanice care contin THC. Inculpatul prin aparator a precizat ca la data comiterii presupusei infractiuni de trafic de droguri de risc, comercializarea plantelor etnobotanice era perfect licita. Mai mult decat atat, in urma anchetei penale efectuate nu s-a demonstrat niciodata ca materialul vegetal supus analizelor a fost achizitionat de la inculpat. Pe cale de consecinta, proba stiintifica nu poate fi interpretata ca proba in acuzarea acestuia, potrivit prevederilor art.5/2 C.proc.pen.si art.6 parag.2 din CEDO. Din contra, raportul de constatare trebuie interpretat potrivit principiului "in dubio pro reo", in sensul ca orice indoiala profita persoanei acuzate.
Un alt motiv de critica al sentintei instantei de fond rezida in faptul ca judecatorul si-a fundamentat solutia de condamnare pe anumite date, respectiv, ocupatia inculpatului de la momentul comiterii presupuselor infractiuni, pe care a interpretat-o eronat, ca reprezentand indicii de vinovatie. Se sustine ca judecatorul fondului a apreciat gresit, in sensul ca, datorita activitatii inculpatului - ce mixa muzica in anumite baruri, acesta avea un acces facil in cercul consumatorilor de droguri de risc, ceea ce l-a si adus in atentia organelor de urmarire penala. A considera ca ocupatia de DJ reprezinta un indiciu ca o persoana este consumatoare sau traficanta de droguri, reprezinta in acceptiunea inculpatului o incalcare grava a prezumtiei de nevinovatie. Toate persoanele pe care inculpatul le-a cunoscut in barurile in care mixa muzica si care au fost audiate de catre organele de ancheta si instanta, au invederat fara echivoc ca nu aveau nici o informatie ca acesta ar consuma sau vinde droguri.
Pe cale de consecinta, singura solutie care se impune in speta este aceea de achitare, intrucat hotararea de condamnare se fundamenteaza pe probe lovite de nulitate absoluta, pe declaratii obtinute sub presiunea organelor de ancheta precum si pe o interpretare eronata a materialului probator de catre Tribunalul Cluj.
Curtea examinand apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la urmatoarele constatari:
Infaptuirea justitiei penale cere ca judecatorii sa nu se intemeieze, in hotararile pe care le pronunta, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobandita pe baza de probe decisive, complete, sigure, in masura sa reflecte realitatea obiectiva (faptele supuse judecatii).
Numai asa se formeaza convingerea, izvorata din dovezile administrate in cauza, ca adevarul - infractiunile deduse spre solutionare instantei - este, fara echivoc, cel pe care il infatiseaza realitatea reconstituita ideologic cu ajutorul probelor.
In conformitate cu dispozitiile art.66 alin.1 si art.5/2 C.proc.pen., precum si cu cele ale art.23 alin.11 din Constitutia Romaniei, orice cetatean beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, deschiderea unei proceduri judiciare penale - prin inceperea urmaririi penale - nefiind posibila decat in conditiile prevazute de lege.
Prin adoptarea prezumtiei de nevinovatie ca principiu de baza, distinct de celelalte drepturi care garanteaza si ele libertatea persoanei - dreptul la aparare, respectarea demnitatii umane - s-au produs o serie de restructurari ale procesului penal si a conceptiei organelor judiciare, care trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: vinovatia se stabileste in cadrul unui proces, cu respectarea garantiilor procesuale, deoarece simpla invinuire nu inseamna si stabilirea vinovatiei; sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face in fiecare etapa a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii si definitive pentru urmatoarea faza a procesului; la adoptarea unei hotarari de condamnare, pana la ramanerea definitiva, inculpatul are statutul de persoana nevinovata; la pronuntarea unei decizii judecatoresti de condamnare, prezumtia de nevinovatie este rasturnata cu efecte "erga omnes"; solutia magistratilor trebuie sa se bazeze pe probe certe de vinovatie, iar in caz de indoiala, ce nu poate fi inlaturata prin probe, trebuie sa se pronunte o solutie de achitare.
Pe langa aceste reglementari din dreptul intern, instanta de apel retine ca si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului a statuat in sensul ca: "principiul prezumtiei de nevinovatie reclama, printre altele, ca sarcina probei sa revina acuzarii si ca dubiul sa fie profitabil acuzatului. Acuzarii, ii revine obligatia de a arata invinuitului care sunt acuzatiile carora le va face obiectul si a oferi probe suficiente pentru a intemeia o declaratie de vinovatie. Statul este obligat sa asigure acuzatului dreptul la aparare (el insusi sau cu asistenta unui avocat) si sa-i permita, sa interogheze sau sa puna sa fie audiati martorii acuzarii. Acest drept, nu implica numai un echilibru intre acuzare si aparare, ci, impune ca audierea martorilor sa fie in general, in contradictoriu. Elementele de proba trebuie sa fie in principiu, produse in fata acuzatului in audienta publica si in vederea unei dezbateri in contradictoriu". (plenul hotararii nr.6 din decembrie 1988 Barbera, Mesesegue si Jabordo versus Spania).
Probele trebuie sa fie concludente si utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte sa creeze macar presupunerea rezonabila ca ceea ce probeaza corespunde adevarului.
Inculpatului i s-a respectat dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil prin respectarea principiului egalitatii de arme, promovat de CEDO. Astfel, cu privire la acest principiu, CEDO precizeaza ca "exigenta egalitatii armelor, in sensul unui echilibru just intre parti, implica obligatia de a oferi fiecaruia o posibilitate rezonabila de a-si prezenta cauza, inclusiv probele, in conditii care sa nu o plaseze intr-o situatie de dezavantaj net in comparatie cu adversarul sau. Obligatia de a veghea in fiecare caz la respectarea conditiilor unui proces echitabil revine autoritatilor nationale". (a se vedea hotararea nr.27 din oct.1993 Dombo Beheer Bv versus Olanda).: (hotararea Hobo Machado contra Portugaliei din 20 februarie 1996 paragraf 31; hotararea CEDO din25 iunie 1997 in cauza Van Orshover contra Belgiei paragraf 38; hotararea CEDO din 16 februarie 2000 in cauza Rowe si David contra Marii Britanii, paragraf 60 ; hotararea CEDO din 16 februarie 2000 in cauza Fitt contra Marii Britanii, paragraf 44.)
Mai mult, aceeasi Curte, a statuat obligativitatea comunicarii pieselor dosarului, "in masura in care presupune un proces echitabil si in contradictorialitate". (hotararea din 24 februarie 1994 Bendenoun versus Franta). De asemenea, "respectarea dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul de a avea acces la toate dovezile stranse de procuror" (a se vedea hotararea CEDO Edwards versus Marea Britanie din 16 dec.1992).
Ca atare, garantiile cu privire la un proces echitabil au fost respectate, atat din perspectiva dreptului intern cat si al disp.art.5 si 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Prealabil examinarii pe fond a apelurilor DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj si a inculpatului, Curtea a retinut urmatoarele:
In prima instanta, in fata Tribunalului Cluj, inculpatul a achiesat sa dea declaratie, prin care a negat ambele infractiuni imputate prin rechizitoriul parchetului, invederand ca nu a detinut in vederea consumului vreo substanta ce intra sub incidenta legii penale si nici nu a oferit cu titlu gratuit si nici nu a vandut droguri altor persoane. Precizeaza doar ca a consumat si a detinut in acest scop atat el cat si martorii K.N.M., K.N.C., T.V.B., o substanta denumita "chill", care nu este interzisa de prevederile legale. In legatura cu suma de 24.000.000 lei vechi primita de la martorul K.N.M. in data de 18 septembrie 2009, invedereaza ca aceasta reprezinta pretul unui mixer pe care i l-a vandut si nicidecum contravaloarea unei anumite cantitati de cannabis, asa cum se arata in rechizitoriul parchetului. In acelasi timp judecatorul fondului a administrat nemijlocit probele propuse prin actul de sesizare precum si proba testimoniala solicitata de inculpat in aparare - ascultarea martorei ?.E., mama acestuia. Se constata insa ca prima instanta a respins cererea in probatiune formulata de inculpat, constand in efectuarea unei expertize tehnico-stiintifice de catre specialistii din cadrul Laboratorului Central de Analiza si Profil al Drogurilor din structura IGPR DCCO - Serviciul Antidrog prin care sa se stabileasca cu exactitate tipul de material vegetal care a fost achizitionat de colaboratorul autorizat de la inculpat, precum si concentratia exacta de THC a materialului vegetal, ca nefiind utila cauzei.
In apel, cu acordul sau, inculpatul a fost ascultat la 13 septembrie 2010 (f.28) acesta nerecunoscand savarsirea infractiunilor, cu aceleasi motivatii care au fost aratate si in cursul urmaririi penale si in fata Tribunalului Cluj, sustinand ca faptele nu exista. A solicitat prin aparatorul ales administrarea de probe noi: efectuarea unei expertize tehnico-stiintifice de catre specialistii din cadrul Laboratorului Central de Analiza si Profil al Drogurilor din structura IGPR DCCO - Serviciul Antidrog prin care sa se stabileasca tipul de material vegetal care a fost achizitionat de colaboratorul autorizat de la inculpat, precum si concentratia exacta de THC a materialului vegetal, fata de sustinerea constanta a inculpatului ca in speta a fost vorba de detinerea si comercializarea de plante etnobotanice care contin THC, a caror vanzare si detinere era perfect licita la acea data.
De asemenea, inculpatul apelant a solicitat ascultarea nemijlocita in fata Curtii a avocatului sau din oficiu si a martorilor F.E.I. si B.R.A. prezenti la efectuarea perchezitiei domiciliare, pe

Sursa: Portal.just.ro