Schimbare incadrare juridica. Talharie. Ultraj. concurs de infractiuni

Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
Prin Rechizitoriul din data de _..2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Zalau, din Dosar nr_./2009, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului GF pentru comiterea infractiunilor de talharie, prevazuta de art.211 alin.1, alin.2 lit.b) Cod penal, ultraj, prevazuta de art.239 alin.2 Cod penal si ultraj, prevazuta de art.239 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a) si b) Cod penal.
Prin acelasi rechizitoriu s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului OA pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a), g) si i) Cod penal.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Zalau la data de _.2009 sub nr_./337/2009.
In cuprinsul actului de sesizare a instantei, s-a retinut, in esenta, ca inculpatul GF, impreuna cu invinuitul OA, pe timp de noapte si prin efractie, a patruns in incinta magazinului apartinand de _.Zalau, de unde a sustras bunuri in valoare de 2.490 lei, insusindu-le, iar in momentul in care a fost prins, a intrebuintat acte de violenta asupra partilor vatamate GDT si F D, functionari publici aflati in exercitiul functiunii, pentru a-si asigura scaparea.
De asemenea, invinuitul OA, pe timp de noapte, prin efractie si impreuna cu inculpatul GF, a patruns in magazinul partii vatamate de unde a sustras bunuri, insusindu-le.
Pentru dovedirea situatiei de fapt expusa in rechizitoriu au fost mentionate urmatoarele mijloace de proba: proces-verbal de constatare a infractiunii din .2009 (f.17-18), proces-verbal de constatare a efectuarii actelor premergatoare (f.8), declaratiile inculpatului GF (f.27-29), declaratiile invinuitului OA (f.32-34, 80-81), declaratiile partii vatamate _. Zalau (f.65), declaratiile partii vatamate GDT (f.60, 74-75), declaratiile partii vatamate F D (f.62, 72-73), declaratiile martorei SF (f.49-50), declaratiile martorului SI (f.51-53), declaratiile martorului ICL (f.54, 84), declaratiile martorului CV (f.55), declaratiile martorului IIM (f.56-58, 76), declaratiile martorului MC (f.59), declaratiile martorului CPI (f.63), declaratiile martorului BI (f.64), adeverinta medicala nr_.. din _.2009 eliberata de Spitalul Judetean de Urgenta Salaj privind pe partea vatamata FD (f.61), proces-verbal de cercetare la fata locului (f.22-23, 35-68), fisa cazier inculpat GF (f.25), fisa cazier invinuit OA (f.30).
Partea vatamata _. Zalau, prin inscrisul din data de _.2009 (f.66), declara ca nu se constituie parte civila in procesul penal deoarece bunurile sustrase i-au fost restituite integral.
Partea vatamata GDT, prin declaratia din data de _.2009 (f.73), declara ca nu se constituie parte civila in procesul penal.
Partea vatamata FD, prin declaratia din data de _...2009 (f.71), declara ca nu se constituie parte civila in procesul penal.
Partea vatamata Spitalul Judetean de Urgenta Salaj, care a acordat ingrijiri medicale partii vatamate FD, prin adresa nr_. din data de _.2009, declara ca se constituie parte civila in procesul penal cu suma de 152,39 lei. (f. 82)
Pe parcursul cercetarii judecatoresti, dupa citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedura penala, la termenul de judecata din data de 22.07.2009, a fost audiat inculpatul GF, care a prezentat modul de desfasurare a evenimentelor, sustinand ca nu se face vinovat decat de comiterea unei infractiuni de tentativa la furt calificat, nu si de comiterea infractiunilor de talharie si ultraj, cele aratate de inculpat fiind consemnate in declaratia de la fila 196.
La termenul de judecata din data de 21.10.2009, a fost audiat inculpatul OA, care a aratat ca isi mentine declaratiile din faza de urmarire penala si recunoaste comiterea faptelor, invederand ca atat el, cat si inculpatul GF s-au aflat in stare de ebrietate la momentul comiterii faptelor, declaratia inculpatului fiind consemnata la fila 325.
La termenul de judecata din data de 18.11.2009 au fost audiati in calitate de martori SF, SI CV si B I, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei la filele 358-361. La acelasi termen de judecata s-a procedat la audierea partii vatamate FD, care a aratat ca nu doreste sa dea declaratii in fata instantei.
La termenul de judecata din data de 16.12.2009 au fost audiati martorii II si ICL, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei la filele 392-393. La acelasi termen de judecata, instanta a omis audierea martorului CP, propus prin rechizitoriu, fata de imposibilitatea de prezentare a acestuia, rezultata din cuprinsul proceselor-verbale de executare a mandatelor de aducere, iar potrivit dispozitiilor art.327 alin.3 Cod procedura penala, s-a dat citire declaratiei acestui martor din faza de urmarire penala. 
La filele 133-134 s-a depus referatul de evaluare a inculpatului GF, intocmit de catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Salaj, din care rezulta ca perspectivele inculpatului de reintegrare sociala sunt scazute, iar la filele 151-152 referatul de evaluare a inculpatului OA, care a concluzionat ca acesta prezinta sanse mari de reintegrare sociala.
De asemenea, la filele 130-131 au fost depuse fisele de cazier actualizate ale inculpatilor.
Analizand materialul probator administrat in cauza pe parcursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In data de _.2008, in jurul orei 02.30, inculpatul GF, impreuna cu inculpatul OA, dupa o prealabila intelegere, au patruns prin golul creat prin impingere cu piciorul in usa laterala destinata aprovizionarii, in magazinul tip ABC apartinand partii vatamate _... Zalau, situat in localitatea Zalau, la parterul blocului _ de pe strada Sfanta Vineri. Ajunsi in interiorul magazinului, cei doi si-au impartit sarcinile, succesiv fiecare a luat din magazin cate o punga din plastic pe care unul a tinut-o, iar celalalt a luat pachetele de tigari aflate pe suportul suspendat si le-a pus in pungi pana au umplut 4 dintre acestea, iar din sertarele de la tejghea au luat suma de 85 lei, in monede de 50 bani si 10 bani aflate in calupuri de hartie, pe care le-a pus in doua pungi, dupa care le-au lasat pe jos, in spatele tejghelei. In timp ce autorii se aflau in interiorul magazinului, la fata locului si-au facut aparitia administratorii societatii care gestioneaza magazinul, martorii SI si SF, care, vazand panoul de la usa laterala lipsa, au anuntat prin intermediul apelului unic de urgenta, organele de politie. La scurt timp, la fata locului s-au deplasat succesiv doua patrule mixte formate din agenti de politie si jandarmi, prima ajungand patrula formata din martorul HG si martorul IC, urmata la scurt timp de cea formata din partea vatamata GD si martorul MC. In magazin au patruns pe usa principala, dupa ce au deschis-o cu cheia, administratorii insotiti de agentii de politie HG, IC si MC, iar partea vatamata GD a ramas afara in fata usii pe care au patruns cei doi inculpati.
Fiind surprinsi in magazin cu bunurile asupra lor, pregatiti sa paraseasca locul faptei, inculpatul OA s-a lasat jos dupa tejghea, iar inculpatul GF, care era imbracat cu un hanorac de culoare rosie, si-a tras gluga pe cap, a parasit in fuga locul faptei prin locul pe unde a patruns, iar in momentul in care a ajuns afara, a fost intampinat de partea vatamata GD care a incercat sa-l opreasca, somandu-l, insa inculpatul nu numai ca nu s-a oprit dar, pentru a-si asigura scaparea, a imbrancit pe partea vatamata cu umarul, fapt ce a provocat caderea acestora la pamant, dupa care inculpatul s-a ridicat si si-a continuat deplasarea in fuga. In urmarirea inculpatului au pornit partea vatamata FD, jandarm, si martorii IIM, ICL, CL, sositi intre timp la fata locului, precum si partea vatamata GD, care s-a deplasat cu greutate din cauza traumatismului suferit la picior prin lovire de catre inculpat. In incercarea de a scapa, urmarit fiind de agentii de politie si de jandarmi, inculpatul a traversat Valea Zalaului, urcandu-se pe acoperisul unui  garaj aflat in apropiere, unde s-a ascuns pentru putin timp, deoarece a fost vazut de catre martorul IIM, care a comunicat acest lucru partii vatamate FD pornit in cautarea inculpatului. Vazand ca este descoperit, inculpatul a alergat pe garajele aflate in aliniament, unul langa altul, circa 10-12 metri, pana la ultimul garaj, dupa care a sarit, moment in care partea vatamata FD l-a somat sa se opreasca, lucru pe care l-au facut anterior toti agentii de politie porniti in urmarire si, vazand ca acesta nu da curs somatiei, s-a aruncat din spatele inculpatului, apucandu-l de piciorul stang, acesta s-a dezechilibrat si a cazut la pamant, moment in care inculpatul i-a aplicat cu piciorul drept, ramas liber, o lovitura in zona gatului, sub barbie, astfel reusind sa scape pentru scurt timp, deoarece partea vatamata l-a ajuns din nou din urma. Partea vatamata l-a apucat cu mainile de bust si a incercat sa-l imobilizeze, insa inculpatul i-a aplicat lovituri cu coatele, incercand sa scape, moment in care intre cei doi a avut loc o lupta, lovindu-se reciproc si tavalindu-se pe sol pana langa malul Vaii Zalaului. Chiar in momentul in care cei doi erau pe cale sa cada in albia Vaii Zalaului, la fata locului si-a facut aparitia martorul IIM, care i-a urmat indeaproape si a vazut derularea faptelor, astfel ca acesta  a apucat atat pe inculpat cat si pe partea vatamata de haine, tragandu-i pe mal, impiedicand astfel caderea acestora in albia raului de la o inaltime de circa 3 metri, reusind totodata si imobilizarea inculpatului prin incatusarea sa cu catusele puse la dispozitie de partea vatamata GD, ajuns intre timp in acel loc.
Partea vatamata FD a resimtit dureri intense la piciorul drept datorita leziunilor provocate in lupta cu inculpatul, motiv pentru care a fost transportat cu unul din autoturismele agentilor de politie aflat in patrulare la Spitalul Judetean de Urgenta Salaj, unde i s-au acordat ingrijiri medicale, sens in care a fost eliberata adeverinta medicala din _..2009 (f. 61).
Cu ocazia audierii in cursul urmaririi penale, inculpatul GF a recunoscut savarsirea faptei de furt calificat, dar a apreciat ca aceasta infractiune nu s-a consumat, ramanand doar in forma de tentativa, deoarece nu si-a insusit bunurile si nu a recunoscut faptul ca a intrebuintat acte de violenta asupra celor doi functionari aflati in exercitiul functiunii, afirmand ca a fost foarte speriat in momentul in care a fost surprins in flagrant in magazin si de aceea a parasit locul faptei in fuga. Inculpatul OA a recunoscut savarsirea faptei de furt calificat, insa si in opinia acestuia fapta a ramas in forma de tentativa, deoarece nu si-a insusit bunurile, ramanand la locul faptei.
Art.69 Cod procedura penala prevede ca declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente.
In cauza, declaratiile inculpatilor GF si OA din cursul urmaririi penale si din fata instantei de judecata, prin care acestia recunosc savarsirea faptei de furt calificat se coroboreaza cu celelalte probe administrate in legatura cu savarsirea acestor fapte, respectiv cu procesul-verbal de cercetare la fata locului din data de _..2009 (f.22-23), cu plansele fotografice efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului (f.37-49), precum si cu declaratiile martorilor audiati in cauza, SF (f.49-50) si SI (f.51-53).
In ceea ce priveste comiterea de catre inculpatul GF a infractiunilor de talharie si de ultraj, instanta retine ca acesta nu a negat aplicarea loviturilor partilor vatamate, dar a sustinut constant ca aceste lovituri nu au fost aplicate intentionat, ci doar in incercarea sa de a scapa, datorita starii de ebrietate in care se afla neconstientizand consecintele faptelor sale si fiindu-i teama sa nu fie prins.
Inculpatul GF a solicitat la termenul de judecata din data de _..2009 schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de talharie in infractiunea de tentativa la talharie, iar inculpatul OA a solicitat schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de furt calificat in infractiunea de tentativa la furt calificat, apreciind ambii inculpati ca furtul care intra si in componenta infractiunii de talharie nu s-a consumat, intrucat acestia nu a u intrat in posesia bunurilor, acestea ramanand in magazinul unde au fost comise faptele. 
Prin incheierea de sedinta de la acel termen de judecata, instanta a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina celor doi inculpati, apreciind corecta incadrarea juridica retinuta in actul de sesizare a instantei.
La termenul de judecata din data de _..2009, printr-un memoriu depus la dosar, inculpatul GF a solicitat schimbarea incadrarii juridice, in principal din infractiunea de talharie in infractiunea de tentativa la furt calificat, iar in subsidiar, din infractiunea de talharie in infractiunea de furt calificat.
Analizand cererile inculpatului de schimbare a incadrarii juridice in privinta infractiunii de talharie, instanta le apreciaza ca neintemeiate si urmeaza sa le respinga, mentinand incadrarea juridica dispusa prin rechizitoriu in sarcina inculpatului GF.
Referitor la schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de talharie in infractiunea de tentativa la furt calificat, instanta retine ca aceasta este neintemeiata, actiunea principala de furt fiind comisa in forma consumata si nu in forma tentativei. Infractiunea de furt se consuma in momentul cand actiunea de luare a bunului din posesia sau detentia persoanei asupra careia se afla este dusa pana la capat, asa incat bunul este scos din sfera de dispozitie a subiectului pasiv si trecut efectiv in sfera de stapanire a faptuitorului, neprezentand importanta durata acestei stapaniri. Raportat la aceste considerente, fapta celor doi inculpati de a patrunde in magazinul apartinand partii vatamate cu intentia de a sustrage bunuri si introducerea bunurilor in pungi de plastic, in scopul insusirii pe nedrept, fiind surprinsi in timp ce se aflau in interiorul magazinului constituie infractiunea consumata de furt, iar nu o tentativa, deoarece in momentul surprinderii lor cu bunurile sustrase, inculpatii intrasera deja in stapanirea lor.
In ceea ce priveste solicitarea subsidiara de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de talharie in infractiunea de furt calificat, instanta o apreciaza si pe aceasta ca neintemeiata. Astfel, elementul material al infractiunii de talharie este format din doua actiuni corelate, actiunea principala de furt si actiunea adiacenta de exercitare a violentei sau a amenintarii. Aceasta ultima actiune realizeaza activitatea secundara a elementului material al infractiunii de talharie cu conditia sa serveasca drept mijloc pentru comiterea furtului, pastrarea bunului furat sau pentru a asigura scaparea faptuitorului. Prin urmare, actiunea inculpatului de a exercita acte de violenta, asociata cu imprejurarea ca a fost comisa imediat dupa comiterea furtului, pentru ca inculpatul sa isi asigure scaparea, dupa cum chiar el a declarat, intruneste toate elementele constitutive ale infractiunii de talharie, tocmai aceasta actiune adiacenta delimitand cele doua infractiuni.          
In ceea ce priveste cele doua infractiuni de ultraj retinute in sarcina inculpatului GF, instanta apreciaza ca acestea sunt dovedite de materialul probator administrat, comiterea lor rezultand din declaratiile partilor vatamate GDT si FD, coroborate cu declaratiile martorilor audiati, ICL, CL si IIM, precum si cu actele medicale depuse la dosarul cauzei.
Chiar daca exista unele neconcordante intre declaratiile persoanelor mentionate, instanta retine ca este dovedita exercitarea violentelor asupra ambelor parti vatamate, recunoscuta de altfel chiar de inculpat, iar aceste violente fiind savarsite asupra unui agent de politie si, respectiv asupra unui jandarm, in scopul de a-si asigura scaparea, dupa comiterea unei infractiuni de furt, fac ca infractiunile de ultraj sa intre fiecare in concurs ideal cu infractiunea de talharie.
I. In drept, fapta inculpatului GF care, impreuna cu inculpatul OA, pe timp de noapte si prin efractie a patruns in incinta magazinului apartinand de ..... Zalau, de unde a sustras bunuri in valoare de 2.490 lei, insusindu-le, iar in momentul in care a fost prins a intrebuintat acte de violenta asupra partilor vatamate GDT si FD, functionari publici aflati in exercitiul functiunii, pentru a-si asigura scaparea, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie in forma agravata, fapta prevazuta si pedepsita de art.211 alin.1, alin.2 lit.b) si c) Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii de talharie s-a realizat, pe de o parte, prin savarsirea infractiunii de furt in forma consumata, prin deposedarea partii vatamate _.. de bunurile sustrase, iar pe de alta parte, prin actiunea ulterioara de exercitare de violente asupra partilor vatamate GDT si FD, pentru a-si asigura scaparea. Urmarea imediata a faptei este producerea unui prejudiciu in patrimoniul partii vatamate si atingerea adusa integritatii corporale, rezultata din leziunile produse, iar legatura de cauzalitate dintre fapta si rezultatele produse este dovedita prin probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, din analiza materialului probator si coroborarea mijloacelor de proba administrate pe parcursul urmaririi penale si pe parcursul cercetarii judecatoresti cu privire la forma si gradul de vinovatie, instanta retine ca inculpatul a actionat cu vinovatie sub forma praeterintentiei (intentiei depasite), deoarece inculpatul a comis cu intentie directa actiunea de furt si de exercitare de violente asupra partilor vatamate, dar raportat la rezultatul mai grav, respectiv cauzarea de leziuni acestora, acesta a putut prevedea rezultatul mai grav al faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fara temei ca acesta nu se va produce, scopul inculpatului in exercitarea actelor de violenta fiind acela de a-si asigura scaparea.
Aspectul de calificare este atras de intrunirea circumstantei agravante prevazute de art.211 alin.2 lit.b), avand in vedere ca infractiunea a fost savarsita in timpul noptii.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta a mai fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea a trei fapte de furt calificat, dar, intrucat aceasta condamnare a fost pentru fapte comise in timpul minoritatii, in cauza devin incidente dispozitiile art.38 Cod penal, astfel incat nu se va retine starea de recidiva a inculpatului.
Retinand vinovatia inculpatului, instanta urmeaza a dispune condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de talharie in forma agravata, fapta prevazuta si pedepsita de art.211 alin.1, alin.2 lit.b) Cod penal.
La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta se va raporta la dispozitiile art.72 alin.1 si art.52 Cod penal, precum si la circumstantele personale privitoare la persoana si conduita inculpatului.
In conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanta va avea in vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat in baza art.181 alin.2 Cod penal, urmand sa se aiba in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un pericol social ridicat, raportat la modul de comitere si raportat la imprejurarea ca a fost comisa dupa ce anterior mai suferise o condamnare pentru infractiuni contra patrimoniului, ceea ce denota perseverenta infractionala si o periculozitate sporita.
Instanta va avea totodata in vedere circumstantele privitoare la conduita si persoana infractorului, care este in varsta de 20 de ani si cunoscut cu numeroase antecedente penale.
De asemenea, instanta va avea in vedere faptul ca pe parcursul urmaririi penale si in fata instantei de judecata, inculpatul a avut o atitudine partial sincera, recunoscand partial savarsirea faptei, cooperand cu organele de cercetare in vederea aflarii adevarului.
De asemenea, instanta va avea in vedere si aspectele reliefate de consilierul de probatiune in cuprinsul referatului de evaluare referitor la persoana inculpatului, si anume faptul ca acesta are un copil minor in varsta de 4 ani, ca anterior retinerii, a fost angajat cu forme legale, realizand venituri constante suficiente pentru un trai decent in familie si ca  minorul este educat intr-un cadru familial lipsit de orice forma de violenta fizica, parintii avand un comportament de respect si intelegere. 
Avand in vedere toate aceste aspecte, instanta urmeaza sa retina in favoarea inculpatului circumstantele atenuante prevazute de art.74 alin.1 lit.c) si alin.2 si, facand aplicarea art.76 alin.1 lit.b) Cod penal, sa coboare pedeapsa aplicata inculpatului sub minimul special prevazut de norma de incriminare.
Fata de aceste imprejurari, raportat si la limitele de pedeapsa prevazute de lege, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea de 3 ani va fi de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 Cod penal, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare si de preventie eficient.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta va avea in vedere considerentele mentionate anterior, astfel ca raportat la natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei, persoana inculpatului, apreciaza ca acesta este nedemn in exercitarea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a si lit.b) Cod penal, fiind justificata indepartarea acestuia de la activitati ce presupun increderea publica ori exercitiul autoritatii.
Instanta apreciaza ca inculpatul nu este nedemn in exercitarea dreptului de a alege si avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza I, c), d) si e) Cod penal.
In drept, fapta inculpatului GF, care in data _..2008, in incercarea de a-si asigura scaparea dupa comiterea unei actiuni de furt, a intrebuintat acte de violenta impotriva persoanei vatamate GTD, functionar public (agent de politie) aflat in exercitiul functiunii, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ultraj, prevazuta si pedepsita de art.239 alin.2 si 5 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii consta in actiunea de lovire a persoanei vatamate GTD, functionar public (agent de politie) aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. Momentul consumarii infractiunii este marcat de exercitarea actelor de violenta asupra persoanei vatamate. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin crearea unei stari de pericol pentru autoritatea cu care este investit agentul de politie, iar urmarea adiacenta, lezarea integritatii corporale a acestuia. Legatura de cauzalitate dintre actiunea de lovire si starea de pericol produsa rezulta din imprejurarile cauzei, fiind dovedita de probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul GF a savarsit infractiunea cu intentie indirecta, in acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.b) Cod penal. Astfel, din probele administrate, reiese ca inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor pagubitoare asupra integritatii corporale a partii vatamate, a prevazut rezultatul si, desi nu a urmarit producerea lui, a acceptat totusi posibilitatea producerii lui, constientizand, de asemenea, ca acesta este un functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu.
Fapta savarsita de inculpat este un ultraj in conditiile art.239 alin.2 si 5 Cod penal. Forma agravata a infractiunii exista intrucat infractiunea a fost savarsita prin acte de violenta si asupra unui agent de politie.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta a mai fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea a trei fapte de furt calificat, dar, intrucat aceasta condamnare a fost pentru fapte comise in timpul minoritatii, in cauza devin incidente dispozitiile art.38 Cod penal, astfel incat nu se va retine starea de recidiva a inculpatului.
Retinand vinovatia inculpatului, instanta urmeaza sa dispuna condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de ultraj prevazuta de art.239 alin.2 si 5 Cod penal.
La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea in vedere disp.art.72 alin.1 si art.52 Cod penal.
In conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanta va avea in vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat in baza art.181 alin.2 Cod penal, urmand sa se aiba in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un pericol social ridicat, motivat prin faptul ca a savarsit infractiunea pentru a-si asigura scaparea.
Instanta va avea totodata in vedere circumstantele privitoare la conduita si persoana infractorului, care este in varsta de 20 de ani si cunoscut cu numeroase antecedente penale. De asemenea, instanta va avea in vedere faptul ca pe parcursul urmaririi penale si in fata instantei de judecata, inculpatul a avut o atitudine partial sincera, recunoscand partial savarsirea faptei, cooperand cu organele de cercetare in vederea aflarii adevarului. De asemenea, instanta va avea in vedere si aspectele reliefate de consilierul de probatiune in cuprinsul referatului de evaluare referitor la persoana inculpatului, si anume faptul ca acesta are un copil minor in varsta de 4 ani, ca anterior retinerii, a fost angajat cu forme legale, realizand venituri constante suficiente pentru un trai decent in familie si ca  minorul este educat intr-un cadru familial lipsit de orice forma de violenta fizica, parintii avand un comportament de respect si intelegere. 
Avand in vedere toate aceste aspecte, instanta urmeaza sa retina in favoarea inculpatului circumstantele atenuante prevazute de art.74 alin.1 lit.c) si alin.2 si, facand aplicarea art.76 alin.1 lit.e) Cod penal, sa coboare pedeapsa aplicata inculpatului sub minimul special prevazut de norma de incriminare.
Avand in vedere circumstantele reale si personale ale cauzei si limitele de pedeapsa stabilite de lege, instanta apreciaza ca in ceea ce priveste cuantumul pedepsei inchisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 6 luni inchisoare. Instanta apreciaza ca aplicarea unei astfel de pedepse este de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 din Codul penal, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare eficient.
         In ceea ce priveste aplicarea pedepsei accesorii, in baza art.71 Cod penal, instanta va interzice inculpatului GF drepturile prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal, cu exceptia dreptului de a vota in cadrul alegerilor si lit.b) Cod penal, din momentul ramanerii definitive a prezentei hotarari si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei aplicate prin aceasta.
Instanta apreciaza ca, fata de prevederile art.3 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, si fata de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului dezvoltata pe marginea acestui articol (de exemplu, cauza Hirst contra Marii Britanii), o instituire a unei interdictii pentru inculpat de a vota in cadrul alegerilor parlamentare ar constitui o masura disproportionata, fata de natura infractiunii savarsite de inculpat si de persoana inculpatului. Potrivit Curtii Europene a Drepturilor Omului, "detinutii continua sa se bucure de toate drepturile si libertatile fundamentale garantate de Conventie, cu exceptia dreptului la libertate (_). Orice alt fel de restrictie la alte drepturi trebuie sa fie justificata". Curtea accepta ca o societate democratica are posibilitatea de a lua masuri pentru a se proteja impotriva activitatilor care urmaresc distrugerea drepturilor si libertatilor enuntate de Conventie, o situatie in care instituirea unor restrictii in privinta drepturilor electorale este apreciata ca justificata fiind aceea in care un individ a comis grave abuzuri in exercitarea functiilor publice, sau a avut un comportament prin care a pus in pericol starea de drept sau bazele democratiei. Instanta apreciaza ca prin savarsirea infractiunii care face obiectul prezentei cauze, dar si prin datele personale, inculpatul nu a pus in pericol grav ordinea de drept si, cu atat mai putin, bazele democratiei.
Instanta apreciaza ca, intrucat inculpatul nu s-a folosit la savarsirea prezentei infractiuni de o functie pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfasura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsa accesorie, a dreptului prevazut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal este lipsita de obiect.
De asemenea, instanta retine ca fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probeaza incapacitatea acestuia de a exercita in mod corespunzator drepturile parintesti sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice inculpatului drepturile prevazute de art.64 alin.1 lit.d) si e) Cod penal.
In drept, fapta inculpatului GF, care in data _..2008, in incercarea de a-si asigura scaparea dupa comiterea unei actiuni de furt, a intrebuintat acte de violenta impotriva persoanei vatamate FD, functionar public (jandarm) aflat in exercitiul functiunii, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ultraj, prevazuta si pedepsita de art.239 alin.2 si 5 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii consta in actiunea de lovire a persoanei vatamate FD, functionar public (jandarm) aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. Momentul consumarii infractiunii este marcat de exercitarea actelor de violenta asupra persoanei vatamate. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin crearea unei stari de pericol pentru autoritatea cu care este investit agentul de politie, iar urmarea adiacenta, lezarea integritatii corporale a acestuia. Legatura de cauzalitate dintre actiunea de lovire si starea de pericol produsa rezulta din imprejurarile cauzei, fiind dovedita de probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul GF a savarsit infractiunea cu intentie indirecta, in acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.b) Cod penal. Astfel, din probele administrate, reiese ca inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor pagubitoare asupra integritatii corporale a partii vatamate, a prevazut rezultatul si, desi nu a urmarit producerea lui, a acceptat totusi posibilitatea producerii lui, constientizand, de asemenea, ca acesta este un functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu.
Fapta savarsita de inculpat este un ultraj in conditiile art.239 alin.2 si 5 Cod penal. Forma agravata a infractiunii exista intrucat infractiunea a fost savarsita prin acte de violenta si asupra unui jandarm.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta a mai fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea a trei fapte de furt calificat, dar, intrucat aceasta condamnare a fost pentru fapte comise in timpul minoritatii, in cauza devin incidente dispozitiile art.38 Cod penal, astfel incat nu se va retine starea de recidiva a inculpatului.
Retinand vinovatia inculpatului, instanta urmeaza sa dispuna condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de ultraj prevazuta de art.239 alin.2 si 5 Cod penal.
La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea in vedere disp.art.72 alin.1 si art.52 Cod penal.
In conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanta va avea in vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat in baza art.181 alin.2 Cod penal, urmand sa se aiba in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un pericol social ridicat, motivat prin faptul ca a savarsit infractiunea pentru a-si asigura scaparea.
Instanta va avea totodata in vedere circumstantele privitoare la conduita si persoana infractorului, care este in varsta de 20 de ani si cunoscut cu numeroase antecedente penale. De asemenea, instanta va avea in vedere faptul ca pe parcursul urmaririi penale si in fata instantei de judecata, inculpatul a avut o atitudine partial sincera, recunoscand partial savarsirea faptei, cooperand cu organele de cercetare in vederea aflarii adevarului. De asemenea, instanta va avea in vedere si aspectele reliefate de consilierul de probatiune in cuprinsul referatului de evaluare referitor la persoana inculpatului, si anume faptul ca acesta are un copil minor in varsta de 4 ani, ca anterior retinerii, a fost angajat cu forme legale, realizand venituri constante suficiente pentru un trai decent in familie si ca  minorul este educat intr-un cadru familial lipsit de orice forma de violenta fizica, parintii avand un comportament de respect si intelegere. 
Avand in vedere toate aceste aspecte, instanta urmeaza sa retina in favoarea inculpatului circumstantele atenuante prevazute de art.74 alin.1 lit.c) si alin.2 si, facand aplicarea art.76 alin.1 lit.e) Cod penal, sa coboare pedeapsa aplicata inculpatului sub minimul special prevazut de norma de incriminare.
Avand in vedere circumstantele reale si personale ale cauzei si limitele de pedeapsa stabilite de lege, instanta apreciaza ca in ceea ce priveste cuantumul pedepsei inchisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 6 luni inchisoare. Instanta apreciaza ca aplicarea unei astfel de pedepse este de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 din Codul penal, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare eficient.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta va avea in vedere considerentele mentionate anterior, astfel ca raportat la natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei, persoana inculpatului, apreciaza ca acesta este nedemn in exercitarea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a si lit.b) Cod penal, fiind justificata indepartarea acestuia de la activitati ce presupun increderea publica ori exercitiul autoritatii.
Instanta apreciaza ca inculpatul nu este nedemn in exercitarea dreptului de a alege si avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza I, c), d) si e) Cod penal.
Instanta a avut in vedere decizia nr.74/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie data in recurs in interesul legii, care a statuat ca interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a) teza I-lit.c) nu se va face automat si va fi supusa aprecierii instantei, in functie de criteriile prevazute de art.71 alin.3 Cod penal.
Avand in vedere ca infractiunile au fost comise de inculpat inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, cele doua infractiuni de ultraj fiind savarsite in concurs real, iar fiecare infractiune de ultraj fiind savarsita in concurs ideal cu infractiunea de talharie, in baza art.33 lit.a) si b) Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, instanta va contopi pedepsele aplicate inculpatului GF prin prezenta sentinta, acesta urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani inchisoare, cu interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a) teza a II-a si lit.b) pe durata executarii pedepsei principale.
In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, tinand seama de circumstantele personale ale inculpatului si de concluziile referatului de evaluare intocmit de catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Salaj, instanta apreciaza ca scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi atins si fara executarea efectiva a acesteia in regim de detentie, iar pronuntarea condamnarii constituie un avertisment suficient de puternic pentru indreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social si reeducat si fara izolare in regim de detentie.
Instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.861 alin.l si art.865 alin.2 Cod Penal, respectiv: pedeapsa aplicata inculpatului este de 3 ani, asadar se incadreaza in limita prevazuta de alin.2; experienta unui proces penal si riscul revocarii suspendarii cu consecinta executarii pedepsei intr-un loc de detentie, sunt apreciate de instanta ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat sa adopte in viitor o atitudine de respect fata de regulile de convietuire sociala, astfel incat scopul pedepsei poate fi realizat si fara executarea efectiva a acesteia.
In consecinta, in baza art.861 Cod penal, va dispune suspendarea executarii sub supraveghere a pedepsei ce-i va fi aplicata inculpatului, pe durata unui termen de incercare de 8 ani, termen stabilit potrivit dispozitiilor art.862 alin.1 Cod penal.
Va incredinta supravegherea inculpatului Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Salaj, iar in baza art.863 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de incercare, va obliga inculpatul sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Salaj;
b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
In baza art.359 Cod procedura penala, va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art.864 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere in cazul savarsirii de noi infractiuni sau al neindeplinirii cu rea-credinta a masurilor de supraveghere prevazute de lege si stabilite de instanta.
In baza art.71 alin.1 Cod penal, va interzice inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit.a) teza a II-a si lit.b) Cod penal pe durata executarii pedepsei principale, iar in baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se va suspenda si executarea pedepselor accesorii prevazute de art.64 lit.a) teza a II-a si lit.b) Cod penal.
Fata de inculpat a fost luata masura retinerii la data de 14.04.2009, pe o durata de 24 de ore si apoi masura arestarii preventive la data de 14.04.2009, fiind emis mandatul de arestare preventiva nr.4/J/14.04.2009 de Judecatoria Zalau, masura fiind verificata sub aspectul legalitatii si temeiniciei la primirea dosarului la instanta in baza art.3001 Cod procedura penala, prin Incheierea din _..2009.
In baza art.350 alin.3 lit.b) Cod procedura penala, avand in vedere ca inculpatului i-a fost aplicata o pedeapsa cu suspendarea executarii sub supraveghere, instanta va dispune punerea sa de indata in libertate, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza, iar in baza art.88 Cod penal, va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului, retinerea si arestarea preventiva, din _.2009 pana la data punerii efective in libertate, respectiv data de _..2010.
II. In drept, fapta inculpatului OA care, in data de _.2009, pe timp de noapte, prin efractie si impreuna cu inculpatul GF, a patruns in magazinul partii vatamate __., de unde a sustras bunuri, insusindu-le, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prevazuta si pedepsita de art.208, art.209 alin.1 lit.a), g) si i) Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii consta in actiunea de luare a bunurilor din posesia partii vatamate, fara consimtamantul acesteia. Momentul consumarii infractiunii este marcat de iesirea bunurilor din patrimoniul partii vatamate si trecerea lor in stapanirea inculpatului. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin prejudiciul cauzat partilor vatamate, constand in iesirea din patrimoniul acestora a bunurilor sustrase si, corelativ, aproprierea acestora de catre inculpat. Legatura de cauzalitate dintre actiunea de sustragere si prejudiciul cauzat partilor vatamate rezulta din imprejurarile cauzei, fiind dovedita de probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul OA a savarsit infractiunea cu intentie directa, in acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese ca inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor pagubitoare asupra patrimoniului partilor vatamate, a prevazut rezultatul si a urmarit producerea lui, constientizand, de asemenea, ca a luat bunurile din posesia partii vatamate, fara consimtamantul acesteia.
Fapta savarsita de inculpat este un furt calificat in conditiile art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a), g) si i) Cod penal. Forma agravata a infractiunii exista intrucat infractiunea a fost savarsita impreuna cu o alta persoana, pe timp de noapte si prin efractie.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta nu a mai fost anterior condamnat, fiind la prima confruntare cu legea penala.
Retinand vinovatia inculpatului, instanta urmeaza sa dispuna condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a), g) si i) Cod penal.
La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea in vedere disp.art.72 alin.1 si art.52 Cod penal.
In conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanta va avea in vedere gradul de pericol social concret al faptei savarsite, persoana inculpatului, imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala si limitele de pedeapsa stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat in baza art.181 alin.2 Cod penal, urmand sa se aiba in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile concrete in care s-a comis fapta, urmarea produsa, precum si persoana si conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un pericol social ridicat, motivat prin faptul ca a savarsit infractiunea pe timp de noapte, prin efractie si impreuna cu o alta persoana.
Instanta va avea totodata in vedere circumstantele privitoare la conduita si persoana inculpatului, care este in varsta de 25 de ani, fara o ocupatie si un loc de munca si fara antecedente penale. De asemenea, instanta va avea in vedere faptul ca pe parcursul urmaririi penale si in fata instantei de judecata, inculpatul a avut o atitudine sincera, recunoscand savarsirea faptei, cooperand cu organele de cercetare in vederea aflarii adevarului, astfel incat urmeaza sa retina in favoarea acestuia circumstantele atenuante prevazute de art.74 alin.1 lit.a) si c) Cod penal si, facand aplicarea prevederilor art.76 lit.c) Cod penal, sa coboare pedeapsa aplicata inculpatului sub minimul special prevazut de lege.
Avand in vedere circumstantele reale si personale ale cauzei si ale inculpatei, precum si limitele de pedeapsa stabilite de lege, intre 3 si 15 ani, instanta apreciaza ca in ceea ce priveste cuantumul pedepsei inchisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 1 an inchisoare. Instanta apreciaza ca aplicarea unei astfel de pedepse este de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 din Codul penal, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare eficient.
In privinta pedepsei accesorii, instanta va avea in vedere considerentele mentionate anterior, astfel ca raportat la natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei, persoana inculpatului, tinand cont de dispozitiile Deciziilor nr.51/2007 si 74/2007 ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntate in recurs in interesul legii, de prevederile art.3 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului dezvoltata pe marginea acestui articol (cauza Hirst contra Marii Britanii), precum si de dispozitiile ale art.868 alin.1 lit.f) si alin.2 Cod penal, apreciaza ca nu se impune interzicerea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a si lit.b) Cod penal. De asemenea, instanta apreciaza ca inculpatul nu este nedemn in exercitarea dreptului de a alege si avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza I, c), d) si e) Cod penal.
Sub aspectul modalitatii de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanta considera ca nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare in regim de detentie, motiv pentru care urmeaza sa analizeze indeplinirea in cauza a conditiilor necesare aplicarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, prevazute de art.81 Cod penal. In consecinta, pedeapsa inchisorii ce urmeaza sa fie executata este de 1 an inchisoare, incadrandu-se in dispozitiile art.81 alin.1 lit.a) Cod penal. Din fisa de cazier existenta la dosar rezulta ca inculpatul nu are antecedente penale si, in consecinta, nu este recidivist, indeplinind astfel cerinta prevazuta de art.81 alin.1 lit.b) Cod penal.
In privinta scopului preventiv si educativ al pedepsei consacrat de art.52 Cod penal, instanta considera ca acest scop poate fi atins fara a fi necesara executarea in regim de detentie, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, intrucat acestuia i s-a atras atentia asupra gravitatii si a consecintelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatului. Dincolo de acest rol al condamnarii, instanta apreciaza ca executarea efectiva a pedepsei nu se justifica, intrucat aceasta ar avea o inraurire hotaratoare asupra aspectelor personale si profesionale ale inculpatului, or, rolul condamnarii este tocmai acela de a atrage atentia asupra importantei respectarii relatiilor in societate, rol care nu s-ar realiza in totalitate in cazul executarii pedepsei in regim de detentie.
Ca urmare, constatand ca sunt indeplinite in mod cumulativ toate conditiile reglementate de art.81 Cod penal, instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pe durata unui termen de incercare de 3 ani, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal.
In acelasi timp, avand in vedere ca pedepsele accesorii sunt alaturate pedepsei principale a inchisorii, constand in interzicerea unor drepturi pe durata executarii pedepsei si ca instanta urmeaza a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale aplicate inculpatului, in baza art.71 alin.3 Cod penal, instanta va suspenda si executarea pedepselor accesorii.  
In baza art.359 Cod procedura penala, va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod penal, a caror nerespectare are drept urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei. Pe cale de consecinta, in ipoteza in care inculpatul nu va savarsi o noua infractiune pe parcursul termenului de incercare si nici nu se va pronunta revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, acesta va fi reabilitat de drept la expirarea termenului de incercare, conform art.86 Cod penal.  
Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca partile vatamate _. S.R.L., GDT si FD nu s-a constituit parti civile in cauza, astfel incat va lua act de aceasta pozitie a partilor vatamate.
De asemenea, tot sub aspectul laturii civile, instanta constata ca in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, prin adresa din data de _.2009, Spitalul  Judetean Salaj s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 152,39 lei reprezentand cheltuieli efectuate cu ingrijirile medicale acordate pacientului FD (fila 82).
Instanta constata ca in conformitate cu prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, Spitalul Judetean de Urgenta Salaj are calitatea de parte civila in cauza, iar din inscrisurile depuse la dosar de aceasta, apreciaza ca pretentiile sale civile sunt intemeiate, partea civila facand dovada cheltuielilor ocazionate de ingrijirile medicale acordate partii vatamate FD.
Prin urmare, fata de prevederile art.313 din Legea nr.95/2006, instanta urmeaza sa oblige pe inculpatul GF la plata sumei de 152,39 lei, in favoarea Spitalului Judetean de Urgenta Salaj, reprezentand contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru partea vatamata FD.
In baza art.191 alin.1 si 2 Cod procedura penala, instanta va obliga inculpatii GF si OA la plata sumei totale de 1.800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, reprezentand cheltuieli efectuate cu administrarea si conservarea mijloacelor de proba, precum si cu asigurarea asistentei juridice obligatorii a inculpatului, potrivit dispozitivului sentintei.