Uzucapiune. Regim de carte funciara. Prescriptie achizitiva inceputa sub regimul Decretului-lege nr. 115/1938. Aplicarea dispozitiilor referitoare la uzucapiune din Codul civil

Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 634 din 18 februarie 2011

Prin sentinta civila nr. 505/2008 pronuntata de catre Judecatoria Huedin s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului P.G.P., invocata de reclamanta A.A.C. si, in consecinta:
S-a respins actiunea civila extinsa si precizata formulata de reclamanta A.A.C., in contradictoriu cu paratul P.G.P., ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
S-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor P.L., P.M., G.D.P., invocata de reclamanta A.A.C..
S-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratului-reclamant reconventional P.G.P., in privinta cererii reconventionale precizate, invocata de reclamanta-parata reconventionala A.A.C. si, in consecinta:
S-a respins cererea reconventionala precizata formulata de paratul-reclamant reconventional P.G.P. in contradictoriu cu reclamanta-parata reconventionala A.A.C., ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa.
S-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratilor-reclamanti reconventionali P.M., G.D.P., in privinta cererii reconventionale, invocata de reclamanta A.A.C..
S-a respins actiunea civila precizata si extinsa formulata de reclamanta A.A.C. in contradictoriu cu Statul Roman prin Comuna Belis.
S-a admis in parte actiunea civila precizata si extinsa formulata de reclamanta A.A.C., in contradictoriu cu paratii P.C.A., G.A., P.L., P.M., G.D.P., S.K. cas. P.M., S.I., S.E. cas. G.G., S.I., K.K. minor, K.G. minor, K.I.I. minor si K.D., proprietari tabulari in CF 35 Magura.
S-a admis in parte cererea reconventionala precizata formulata de paratii reclamanti reconventionali P.M. si G.D.P. in contradictoriu cu reclamanta A.A.C. si, in consecinta:
S-a constatat ca prin posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica, sub nume de proprietar, de peste 30 de ani, parata G.A. si sotul sau G.D. au dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unei parcele de teren in suprafata de 17964 mp, situata in intravilanul satului P., nr. 97, com. Belis, jud. Cluj, care se identifica in regim de carte funciara ca fiind inscrisa in CF 35 Magura, sub o parte din nr. top 1602/80/a/l/l/l/l, in suprafata de 58925 mp, proprietari tabulari fiind paratii cu domiciliul necunoscut S.K. cas. P.M., S.I., S.E. cas. G.G., S.I., K.K. minor, K.G. minor, K.I.I. minor si K.D., citati prin publicitate.
S-a dispus dezmembrarea parcelei cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l, in suprafata de 58925 mp inscrisa in CF 35 Magura, conform completarii la raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de exp. C.G. si inscrierea drepturilor de proprietate, astfel:
- parcela cu nr. top nou 1602/80/a/l/l/l/l/l, in suprafata de 40961 mp, care se va reinscrie in CF 35 Magura, in favoarea vechilor proprietari tabulari;
- parcela cu nr. top nou 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp, care se va transcrie in CF nou Magura in favoarea paratei G.A. si sotului G.D..
S-a dispus intabularea in CF nou Magura a dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr. top nou 1602/80/a/1/1/1/1 /2, in suprafata de 17964 mp, in favoarea paratei G.A. si sotului G.D., cu titlu de drept de uzucapiune, ca bun comun.
S-a constatat dobandirea de catre parata G.A. a dreptului de proprietate, ca bun propriu, asupra constructiei casa de lemn pe fundatie din piatra, planseu din lemn, sarpanta din lemn cu invelitoare din sindrila, suprafata construita de 78,40 mp, compusa din camera, bucatarie si antreu, edificata asupra parcelei cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp, identificata in raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat.
S-a dispus inscrierea in CF asupra parcelei cu nr. top 1602/80/a/1 /l /1/1/2, in suprafata de 17964 mp a constructiei casa de lemn pe fundatie din piatra, planseu din lemn, sarpanta din lemn cu invelitoare din sindrila, suprafata construita de 78,40 mp, compusa din camera, bucatarie si antreu si intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia, in favoarea paratei G.A., ca bun propriu.
S-a constatat nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 725/28.04.1992 eliberat de Notariatul de Stat Judetean Cluj.
S-a respins ca prescris petitul privind obligarea la raport a paratilor P.M., P.L., G.D.P..
S-a constatat ca in masa succesorala a def. G.D., decedat la data de 13.11.1991, cu ultimul domiciliu in com. Belis, sat P., nr. 97, jud. Cluj, se include cota de 1/2 parte din imobilul teren situat in intravilanul satului P., nr. 97, corn. Belis, jud. Cluj, identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp, calitate de mostenitori legali acceptanti ai defunctului avand parata G.A. - sotie supravietuitoare, in cota de ¼ parte din masa succesorala (1/8 parte din imobil), paratii P.M., P.L., G.D.P. si numitul P.A., ca fii, impreuna in cota de 3/4 parte din masa succesorala-fiecare in cota de 3/16 parte din masa succesorala (impreuna cota de 3/8 parte din imobil, fiecare cota de 3/32 parte din imobil).
S-a dispus intabularea in CF a dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp in favoarea paratei G.A., in cota de 5/8 parte, cu titlu de drept de uzucapiune si mostenire si in favoarea paratilor P.M., P.L., G.D.P. si numitul P.A., impreuna in cota de 3/8 parte, cu titlu de drept de mostenire.
S-a constatat ca pe parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp numitul P.A. si sotia P.V. au edificat o constructiei noua de locuit, compusa din camera si camara de alimente, alipita constructiei vechi casa de lemn, identificata in raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat.
S-a dispus inscrierea in CF a constructiei si intabularea dreptului de proprietate asupra acesteia in favoarea numitilor P.A. si P.V., cu titlu de drept de construire, ca bun comun.
S-a constatat ca in masa succesorala a def. P.A., decedat la data de 17.06.2001, cu ultimul domiciliu in com. Belis, jud. Cluj se include cota 3/32 parte din imobilul teren situat in intravilanul satului P., nr. 97, com. Belis, jud. Cluj, identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/1/1/1/1/2, in suprafata de 17964 mp, cota de 1/2 parte din constructia noua edificata asupra parcelei cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, si un numar de 141 actiuni nominative la SC H. SA, cu valoare nominala de 25 lei/actiune, emise in forma materializata, din care 31 bucati a cate o actiune, cu seriile de la 2836850 la 2836866, de la 2902286 la 2902294, de la 3089147 la 3089151 si 11 bucati a cate 10 actiuni cu seriile de la 1849061 la 1849170, fiind inscris la pozitia 4977 in Registrul Actionarilor, calitate de mostenitori legali ai defunctului avand sotia supravietuitoare P.V., in cota de ¼ parte din masa succesorala, reclamanta A.A.C. si paratul P.C.A., fii, impreuna in cota de ¾ parte din masa succesorala.
S-a constatat ca in masa succesorala a def. P.V., decedata la data de 13.09.2004, cu ultimul domiciliu in com. Belis, jud. Cluj, se include cota de ¼ parte din 3/32 parte din imobilul teren identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp, cota de 5/8 parte din constructia noua edificata pe aceasta, cota de 1/4 parte din un numar de 141 actiuni nominative la SC H. SA, cu valoare nominala de 25 lei/actiune, emise in forma materializata, din care 31 bucati a cate o actiune, cu seriile de la 2836850‘la 2836866, de la 2902286 la 2902294, de la 3089147 la 3089151 si 11 bucati a cate 10 actiuni cu seriile de la 1849061 la 1849170, calitate de mostenitori legali ai defunctei avand reclamanta A.A.C. si paratul P.C.A., fii, in cote-parti egale.
S-a dispus intabularea in CF a dreptului de proprietate asupra cotei de 3/32 parte din imobilul teren identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp si constructiei noi edificata pe aceasta, in favoarea reclamantei A.A.C. si paratului P.C.A., in cote-parti egale.
S-a dispus sistarea starii de indiviziune intre mostenitorii def. P.A.V., prin formarea a doua loturi si atribuirea acestora in natura, astfel:
- lotul nr. 1 - compus din cota de 3/32 parte din imobilul teren identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp si constructia noua edificata pe aceasta, care se atribuie in natura reclamantei A.A.C., fara plata vreunei sulte catre paratul P.C.A.;
- lotul nr. 2 - compus din 141 actiuni nominative la SC H. SA, cu valoare nominala de 25 lei/actiune, emise in forma materializata, din care 31 bucati a cate o actiune, cu seriile de la 2836850 la 2836866, de la 2902286 la 2902294, de la 3089147 la 3089151 si 11 bucati a cate 10 actiuni cu seriile de la 1849061 la 1849170, care se atribuie in natura paratului P.C.A., fara plata vreunei sulte catre reclamanta A.A.C..
S-a dispus intabularea in CF a dreptului de proprietate asupra cotei de 3/32 parte din imobilul teren identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp si constructiei noi edificata pe aceasta, in favoarea reclamantei A.A.C., cu titlu de drept de mostenire si partaj.
S-a constatat ca prin contractul de intretinere incheiat la data de 23.09.2005 parata G.A. s-a obligat sa transmita reclamantei A.A.C. dreptul sau de proprietate asupra cotei de 5/8 parte din imobilul teren, situat in intravilanul satului P., nr. 97, com. Belis, jud. Cluj, identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp si asupra constructiei casa de lemn pe fundatie din piatra, planseu din lemn, sarpanta din lemn cu invelitoare din sindrila, suprafata construita de 78,40 mp, compusa din camera, bucatarie si antreu, in schimbul prestarii de catre reclamanta a intretinerii paratei, pe timpul vietii acesteia, a intretinerii constand in asigurarea locuintei, alimente, imbracaminte, iluminat, incalzit, asistenta medicala in caz de nevoie, medicamente, iar la deces inmormantarea conform obiceiului locului.
S-a respins petitul din cererea reconventionala formulata de paratii-reclamanti reconventionala P.M. si G.D.P. privind anularea partiala a contractului de intretinere incheiat la data de 23.09.2005 intre parata G.A. si reclamanta A.A.C..
S-a dispus intabularea in CF a dreptului de proprietate asupra cotei de 5/8 parte din imobilul teren, situat in intravilanul satului P., nr. 97, com. Belis, jud. Cluj, identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp si asupra constructiei casa de lemn pe fundatie din piatra, planseu din lemn, sarpanta din lemn cu invelitoare din sindrila, suprafata construita de 78,40 mp, compusa din camera, bucatarie si antreu, in favoarea reclamantei A.A.C., cu titlu de intretinere si notarea obligatiei reclamantei de intretinere a paratei G.A..
S-a luat act de tranzactia incheiata la data de 22.05.2007 intre reclamanta A.A.C. si paratul G.D.P..
S-a dispus sistarea starii de indiviziune intre coproprietari, asupra imobilului teren, situat in intravilanul satului P., nr. 97, com. Belis, jud. Cluj, identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp si constructiilor existente pe acesta, conform vointei partilor si propunerii din completarea la raportul de expertiza tehnica judiciara efectuata de exp. C.G., in varianta 2 din raport, prin formarea de loturi, dupa dezmembrarea parcelei cu nr. top 1602/80/a/1/1/1/1/2, in suprafata de 17964 mp, conform raportului de expertiza tehnica judiciara efectuat de exp. C.G. si atribuirea acestora in natura, astfel:
- lotul nr. 1 - format din parcela cu nr. top nou 1602/80/a/l/l/l/1/2/1, teren in suprafata de 14964 mp si constructii edificate pe aceasta, se atribuie in natura reclamantei parate-reconventionale A.A.C., fara plata vreunei sulte catre ceilalti coproprietari;
- lotul nr. 2 - format din parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/1 /2/2, teren in suprafata de 3000 mp, se atribuie in natura paratei-reclamante reconventionale P.M., fara plata vreunei sulte catre ceilalti coproprietari.
S-a dispus intabularea in CF nou a dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr. top nou 1602/80/a/1/1/1/1 /2/1, teren in suprafata de 14964 mp si constructii edificate pe aceasta, in favoarea reclamantei parate-reconventionale A.A.C., cu titlu de drept de mostenire, intretinere si partaj.
S-a dispus intabularea in CF nou a dreptului de proprietate asupra parcelei cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2/2, teren in suprafata de 3000 mp, in favoarea paratei-reclamante reconventionale P.M., cu titlu de drept de mostenire si partaj.
S-au respins alte pretentii ale reclamantei A.A.C..
S-au respins alte pretentii ale paratei-reclamante reconventionale P.M..
S-au compensat cheltuielile de judecata efectuate de parti.
In ceea ce priveste petitul de sistare a starii de indiviziune intre coproprietari, instanta a retinut urmatoarele:
La data de 22.05.2007 s-au prezentat personal in instanta si au depus la dosar o tranzactie reclamanta-parata reconventionala A.A.C. si paratii-reclamanti reconventionali P.G.P. si G.D.P.
Desi s-a solicitat instantei ca tranzactia sa faca parte din dispozitivul sentintei, se apreciaza ca aceasta nu se circumscrie dispozitiilor art. 271-273 C.proc.civ. din mai multe considerente. Fata de paratul P.G.P. instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive in cererea principala si exceptia lipsei calitatii procesuale active pentru cererea reconventionala. Neavand calitate procesuala, paratul-reclamant reconventional P.G.P. nu putea fi nici parte intr-o astfel de tranzactie. Reclamanta si-a precizat ulterior pozitia cu privire la tranzactia incheiata, mentionand ca, intr-adevar aceasta nu indeplineste conditiile art. 271-273 C.proc.civ.
In ceea ce-l priveste insa pe paratul G.D.P. instanta a apreciat ca inscrisul intitulat "Tranzactie" incheiat la data de 22.05.2007 consfinteste totusi invoiala partilor cu privire la partajarea masei succesorale, astfel ca urmeaza a tine cont de vointa partilor manifestata cu prilejul incheierii inscrisului.
De asemenea, instanta a avut in vedere imprejurarea ca parata P.L., prin raspunsurile la interogatoriu, a aratat ca nu are nici o pretentie la bunurile ce formeaza obiectul litigiului intrucat apreciaza ca in timpul vietii sale, tatal sau G.D. a inzestrat-o, astfel ca nu i se mai cuvin si alte bunuri.
Nu in ultimul rand, instanta a retinut ca odata stabilita calitatea de mostenitori a paratilor P.L. si G.D.P. si, implicit acceptata succesiunea, acestia nu mai pot renunta la succesiunea deja acceptata, cu atat mai mult cu cat se afla in afara termenului de optiune succesorala. in consecinta vointa acestora manifestata in fata instantei poate echivala cu un partaj voluntar asupra bunurilor supuse impartelii, dispunandu-se in consecinta.
Toti paratii-reclamanti reconventionali, precum si paratele P.L. si G.A. au fost de acord ca paratei P.M. ii revine din masa bunurilor supuse impartelii suprafata de 3.000 mp teren din parcela de teren in litigiu, partile neajungand insa la un consens cu privire la stabilirea amplasamentului acestei suprafete de teren.
In acest sens s-a efectuat si o cercetare la fata locului, concluziile fiind consemnate in procesul-verbal de cercetare la fata locului incheiat la data de 15.05.2008, identificandu-se pe langa cele doua variante redate in raportul de expertiza tehnica judiciara efectuata de exp. C.G. si in completarea la raport, alte doua variante de partajare in natura, ulterior intocmindu-se un supliment la raportul de expertiza.
S-a sustinut de catre parata-reclamanta reconventionala P.M. ca doreste sistarea starii de indiviziune prin atribuirea in lotul sau a parcelei de teren in suprafata de 3000 mp, in varianta 1 din raportul de expertiza efectuat de exp. C.G., intrucat aceasta fost vointa tatalui sau, pe de o parte, iar pe de alta parte a avut o folosinta faptica a acestei parcele.
Pentru a se dovedi folosinta faptica exercitata de parata P.M. s-a administrat proba testimoniala, in cauza fiind audiati martorii T.P. si P.M. Declaratiile martorilor sunt insa contradictorii, martorul T.P. declarand ca niciodata, dupa decesul lui G.D., parata P.M. nu a folosit vreo parcela de teren in Localitatea P. la nr. 97, cel care a folosit intregul teren fiind tatal reclamantei - P.A.. Martorul P.M. a declarat insa ca parata P.M. a folosit o parcela de teren de cea. 30 m latime si 40 m lungime, care i-a fost promisa de catre def. G.D., situata in Localitatea P. la nr. 97 si pe care a avut depozitata si piatra de constructie, insa amplasamentul parcelei nu corespunde schitelor care i-au fost prezentate spre vedere de catre instanta, respectiv variantele 1 si 2 din raportul de expertiza.
La formarea loturilor, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 673 in. 9 C.proc.civ., potrivit caruia se va tine cont, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri, cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
De asemenea, la formarea loturilor instanta a avut in vedere si constatarile facute cu prilejul deplasarii la fata locului, starea tensionata care exista intre parti, imprejurarea ca in lotul reclamantei A.A.C. va trebui sa revina parcela de teren pe care este amplasata constructia si care este pozitionata aproximativ la jumatatea parcelei ce urmeaza a fi partajata, faptul ca indiferent de varianta de partajare aleasa, toate parcelele de teren au deschidere la drumul judetean, ca exista o cale de acces din drumul judetean catre constructia existenta pe teren si care va reveni in lotul reclamantei (cale de acces care nu reprezinta un drum, dar care a fost folosit de foarte mult timp pentru accesul la constructie). Nu in ultimul rand s-a avut in vedere faptul ca parata P.M. nu a dovedit fara putere de tagada exercitarea unei folosinte a parcelei de teren in amplasamentul indicat de aceasta (varianta I din raportul de expertiza) si, pe cat posibil, se va alege acea varianta de partaj care va impiedica in opinia instantei orice alte litigii viitoare intre parti.
Fata de toate considerentele expuse, avand in vedere dispozitiile art. 728, 741 C. civil, tinand seama de pozitia tuturor partilor, precum si de dispozitiile art. 673 ind. 9 C.proc.civ. si apreciind ca nu se impune sulta pentru egalizarea loturilor, ambele loturi depasind cota-parte ce s-ar cuveni atat reclamantei, cat si paratei P.M., urmare a pozitiei exprimate de paratii G.D.P. si P.L., instanta a dispus sistarea starii de indiviziune intre coproprietari, asupra imobilului teren, situat in intravilanul satului P., nr. 97, corn. Belis, jud. Cluj, identificat prin parcela cu nr. top 1602/80/a/l/l/l/l/2, in suprafata de 17964 mp si constructiilor existente pe acesta, conform vointei partilor si propunerii din completarea la raportul de expertiza tehnica judiciara efectuata de exp. C.G., in varianta 2 din raport.
In temeiul art. 20 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, republicata, instanta a dispus intabularea in CF nou a dreptului de proprietate al partilor.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata efectuate de parti, instanta a dispus compensarea acestora, pentru urmatoarele considerente.
Potrivit art. 274 alin. 1 C.proc.civ. partea care cade in pretentii va fi obligata la cerere sa plateasca cheltuielile de judecata.
Art. 276 C.proc.civ. prevede ca atunci cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare dintre ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor, iar art. 277 C.proc.civ. arata ca atunci cand sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit interesului ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.
In speta, cheltuielile de judecata cu taxa timbru, onorarii avocati si onorarii experti au fost suportate de catre reclamanta-parata reconventionala A.A.C. si de catre parata-reclamanta reconventionala P.M.. Conform conventiei partilor, reclamanta a aratat ca nu are pretentii la cheltuieli de judecata din partea paratilor G.D. si P.G.. Atat actiunea principala, cat si cererea reconventionala au fost admise numai in parte. Actiunea principala contine petite care profita numai reclamantei. Paratele G.A. si P.L. au recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantei, fiind astfel aplicabile dispozitiile art. 275 C.proc.civ.
Dand eficienta si art. 277 C.proc.civ. anterior enuntat cheltuielile de judecata au fost compensate.
Considerentele instantei referitoare la celelalte petite nu vor fi reluate avand in vedere limitele investirii care decurg din cererea formulata, neprezentand relevanta pentru instanta de recurs.
Prin Decizia civila nr. 542/A din 04.11.2010 pronuntata de Tribunalul Cluj s-a admis in parte apelul declarat de apelanta parata P.M., impotriva Sentintei civile nr. 505 din 24.06.2008 pronuntata in dosar nr. 3/242/2005 al Judecatoriei Huedin, pe care a schimbat-o in parte in sensul ca s-a dispus sistarea starii de indiviziune intre coproprietari asupra imobilului teren situat in intravilanul satului P. nr. 97 com. Belis, identificat cu parcela cu nr. top 1602/80/a/1/1/1/1/2 in suprafata de 17964 mp si a constructiilor existente pe acesta conform vointei partilor si propunerii din raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de expert C.G. in varianta 1 din raportul initial f. 156-175 vol. I fond prin formare de loturi si atribuirea in natura dupa cum urmeaza:
Lotul nr. 1 format din parcela cu nr. top nou 1602/80/a/1/1/1/1/2/1 teren in suprafata de 14964 mp si constructiile edificate pe acesta s-a atribuit in natura reclamantei Adam Adela Calina fara plata vreunei sulte
Lotul nr. 2 format din parcela cu nr. top nr. 1602/80/a/1/1/1/1/2/2 in suprafata de 3000 mp s-a atribuit paratei P.M. fara plata vreunei sulte .
S-au mentinut restul dispozitiilor sentintei apelate.
A fost obligata intimata reclamanta sa plateasca apelantei parata suma de 204,825 lei cheltuieli de judecata in apel.
Referitor la solutia pronuntata asupra petitelor care fac si obiectul recursului, tribunalul a retinut urmatoarele:
 In cursul judecarii dosarului in apel a decedat parata G.A. fiind introdusi in cauza mostenitorii acesteia. Totodata dupa ramanerea cauzei in pronuntare la fond a decedat si parata P.L. fiind introdusi in apel si mostenitorii acesteia.
 In ce priveste restul bunurilor solicitate a fi incluse in masa succesorala prin actiunea reconventionala precizata respectiv cota de 1/2 parte din terenul situat la domiciliul actual a lui P.G.P. ,cota de 1/2 parte din terenul de la Sardi ,cota de 1/2 parte din terenul de la Inosesti si casa construita de catre defunct si mutata de catre P.G.P. la domiciliul sau actual tribunalul a apreciat ca sub acest aspect in primul rand nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare sau schimbarea solutiei.
 Astfel in ce priveste terenurile sus mentionate din depozitiile martorilor audiati in apel rezulta intr-adevar ca aceste terenuri au fost folosite de catre defunctii G.D. si G.A. incepand cu aproximativ 60 de ani in urma respectiv incepand cu anii 1950 fiind folosite dupa decesul lui G.D. de catre P.G.P. - terenul de la domiciliul sa;Petrusel Lucretia - terenul de la Inosesti chiar din timpul vietii defunctului ,G.D. jr. -terenul situate In Sardii .
 Rezulta asadar ca aceste terenuri au inceput sa fie folosite de cei doi defuncti in perioada de actiune a Decretului Lege 115/1938.
 Posesia a fost exercitata de catre acestia pana la decesul lui G.D. in anul 1991 si continuata apoi de catre partile sus mentionate conform depozitiilor martorilor .
 Prima instanta a retinut ca in speta uzucapiunea aplicabila este cea reglementata de Codul civil intrucat atunci cand reclamanta a formulat actiunea exista o practica judiciara constanta care admitea actiunile intemeiate pe uzucapiunea de cod civil si care reprezenta astfel o speranta legitima .
 In realitate practica judiciara constanta apreciata de catre prima instanta ca fiind in speta o “speranta legitima" in sensul art. 1 din CEDO admitea actiunile in uzucapiune pe codul civil pentru ipotezele in care posesia a inceput in perioada de actiune a Decretului Lege 115/1938 ,posesie care nu putea duce la dobandirea dreptului prin uzucapiune conform art. 27 si 28 din acest act normativ dar a continuat si dupa abrogarea acestor doua texte de lege prin Legea 7/1996 .Altfel spus posesia era considerata a fi un fapt juridic in curs de desfasurare iar pentru efectele juridice produse sub imperiul noii reglementari apreciata a fi codul civil se aplicau prevederile acestui nou act normative .In acest sens este si decizia LXXXVI din 2007 data de catre ICCJ intr-un recurs in interesul legii care interpreteaza legea pentru prescriptiile incepute sub Decretul Lege 115/1938 si implinite dupa intrarea in vigoare a Legii 7/1996.
 In cazul in care insa faptul juridic al posesiei a inceput si s-a terminat inainte de intrarea in vigoare a Legii 7/1996 aceasta practica judiciara nu era aplicabila chiar daca actiunea s-a introdus dupa intrarea in vigoare a Legii 7/1996 intrucat ar fi insemnat o aplicare retroactiva a prevederilor codului civil la un fapt juridic terminat inainte de intrarea in vigoare a legii noi .Aceasta este situatia si in speta. G.D. a posedat intre 1949-1950-1991. Dupa 1991 posesia a fost exercitata de catre copii sai mai sus indicati. Posesia exercitata de el si de sotia sa s-a desfasurat integral sub incidenta legii vechi -Decretul -Lege 115/1938 astfel ca acesta posesie nu poate fi valorificata nici in practica judiciara apreciata a fi in speta “o speranta legitima" pentru a duce la dobandirea dreptului de proprietate.
 Chiar si in ipoteza in care s-a retine ca aceasta speranta legitima s-ar aplica indiferent de data implinirii prescriptiei intrucat practica judiciara anterioara admitea uzucapiunile de cod civil indiferent de data implinirii prescriptiei tribunalul a apreciat ca aceste 3 terenuri nu intra in masa succesorala ramasa dupa defunctul G.D. .
 Astfel in raspunsurile la interogator mostenitorii lui G.D. respectiv apelanta P.M. P.L., G.A., G.D., reclamanta intimata si paratul P.C.A. in calitate de mostenitori a lui P.A.,actiunea necontestata de celalalt mostenitor a lui P.A., imprejurare ce atesta confirmarea antecesorului lor) au aratat ca aceste trei terenuri au fost date ca zestre lui P.G.P. ,lui P.L. si lui G.D.P.. Existenta acestor donatii a fost recunoscuta si de catre P.G.P.
 Aceasta dare ca zestre reprezinta o donatie nula absolut pentru lipsa formei autentice .Aceste donatii au fost insa conform celor mai sus indicate confirmate de catre toti mostenitorii astfel ca in baza art. 1167 alin. 3 C.civ aceasta confirmare acopera lipsa formei autentice .Cata vreme aceste terenuri au fost donate de catre defunct copiilor sai mai sus mentionati ele nu pot fi incluse in masa succesorala dupa G.D. si impartite intre mostenitori .Motivul 2 de apel vizeaza aceste pretentii care insa se dovedesc pentru aceste trei terenuri neintemeiate .
 Aceeasi este situatia si pentru casa construita de catre G.D. si mutata la domiciliul lui P.G.P. .Aceasta casa a fost donata acestui fiu,strain de mostenire, donatie confirmata de catre toti mostenitorii lui G.D. .
 Prima instanta a respins toate solicitarile indicate in motivul 2 de apel ca fiind nedovedite apreciind ca in speta se impunea efectuarea unei probatiuni constand in expertiza ,si apreciind totodata ca in masura in care nu se efectueaza o expertiza de identificare a terenurilor in regim de cf administrarea probatiunii testimoniale este irelevanta .
 Acest rationament este corect intrucat era posibil ca in urma identificarii in regim de cf sa se constate existenta unei intabulari recente a unui drept de proprietate care ar fi ridicat probleme din perspectiva constatarii unei uzucapiuni bazata pe o posesie din intervalul de timp 1950-1991. Acest rationament acopera si constructia mai sus indicata, regimul juridic al constructiei fiind influentat de regimul juridic al terenului pe care este edificata .Ca atare nu se poate retine ca instanta nu a judecat cauza in fond si ca s-ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare .
 In urma suplimentarii probatiunii in apel cu martori si expertiza de identificare in regim de cf a terenurilor sus mentionate solutia pentru pretentiile indicate in motivul 2 de apel se impune a fi mentinuta pentru considerentele mai sus expuse respectiv pentru cele 3 terenuri nu se poate retine uzucapiunea de cod civil pentru perioada 1950-1991, dar chiar si daca s-ar retine aceasta uzucapiune aceste terenuri cat si constructia au facut obiectul unor donatii valabile neputand fi incluse in masa succesorala dupa defunctul G.D. si impartite intre mostenitori. Totodata pentru aceste donatii actiunea pentru raportul lor a fost respinsa ca prescrisa iar solutia sub acest aspect nu a fost apelata .Ca atare si acest motiv de apel este neintemeiat .
 In ce priveste motivul 3 de apel privind partajarea in natura a terenului inclus in masa succesorala prin hotararea primei instante si plata unei sulte pentru celelalte terenuri, primul teren are o suprafata de 17.964 mp .Din acest teren apelantei parate ii revine cota de 3/32 parte asa cum a stabilit prima instanta ceea ce inseamna suprafata de 1684 mp .Intrucat i s-a atribuit din acest teren o suprafata de 3000 mp iar celelalte bunuri pentru care apelanta a solicitat sulta nu intra in masa succesorala rezulta ca acesta nu este indreptatita la nici o sulta primind oricum mai mult decat cota sa parte din mostenire .
 In ceea ce priveste amplasarea acestei parcele de 3000 mp existenta autorizatiei de construire nr. 5/1973 este irelevanta in speta .Astfel aceasta autorizatie de construire a fost valabila timp de un an de la data eliberarii ei .In acest interval de timp apelanta nu a edificat nici o constructie astfel ca ea si-a pierdut valabilitatea .Totodata o eventuala vointa a defunctului ca apelanta sa isi construiasca casa pe cei 3000 mp indicati in varianta I din expertiza efectuata in cauza nu este suficienta pentru ca aceasta suprafata sa se atribuie apelantei in cadrul unui partaj judiciar o asemenea vointa si dorinta nefiind un criteriu legal de partajare . Din aceeasi perspectiva sustinerile paratilor P.G. si G.D. in sensul confirmarii vointei lui G.D. sen. sunt irelevante in speta .In masura in care vointa acestui defunct nu a luat forma unei donatii ca si in cazul celorlalte terenuri, partajarea terenului se realizeaza strict pe criteriile legale de partajare .
 In ce priveste folosinta faptica a terenului de catre apelanta probele pe care le-a administrat in fata primei instante respectiv depozitiile aflate la f. 272-275 vol I sunt contradictorii asa cum a retinut si prima instanta martorii indicand amplasamente diferite ca fiind amplasamentul folosit de catre apelanta .In consecinta in speta nu se poate retine ca apelanta a folosit amplasamentul indicat in varianta I a raportului de expertiza si ca acest criteriu ar justifica atribuirea in favoarea ei a acestui amplasament .
 In ceea ce priveste calea de acces materializata de catre expert si in suplimentul la raportul de expertiza si constatata de catre prima instanta cu ocazia deplasarii la fata locului prima instanta a retinut ca aceasta nu reprezinta un veritabil drum.
 Practic aceasta cale de acces reprezinta o parte din terenul uzucapat folosit in prezent cu destinatia de cale de acces cu o amenajare minima pentru aceasta destinatie .O eventuala atribuire a terenului de 3000 mp catre apelanta in varianta I nu ar duce asadar la inchiderea nici unui drum de acces ci doar ar impiedica pe reclamanta intimata sa mai foloseasca o parte a terenului ce ii revine pentru a ajunge la constructie, fiind obligata sa ajunga la constructie folosind o alta cale de acces in interiorul terenului sau .Ca atare existenta acestei cai de acces nu este decisiva in partajarea propriu zisa in sensul ca aceasta cale de acces sa fie neaparat atribuita reclamantei intimate cita vreme ambele terenuri au deschidere la calea publica iar amenajarea unui drum de acces din calea publica se face cu costuri minime asa cum indica expertul in suplimentul la raportul de expertiza.
 In acest supliment la raportul de expertiza s-a relevat un aspect neindicat pana la aceea data de catre expert respectiv existenta a doua retele electrice de medie tensiune pe terenul uzucapat .Aceste doua retele strabat terenul atribuit apelantei intr-o asemenea modalitate incit o folosire a acestui teren in vederea edificarii unei constructii este imposibila .In aceasta situatie atribuirea suprafetei de 3000 mp in varianta dispusa de prima instanta dezavantajeaza in mod evident pe apelanta care primeste un lot pe care nu il poate folosi decat in scopuri limitate in timp ce reclamanta intimata primeste un teren pe care il poate folosi pentru orice destinatie si pastrand si calea de acces existenta .
 Trebuind sa aleaga intre dezavantajul reclamantei intimate de a amenaja o noua cale de acces spre constructie ,cale de acces care implica costuri minime si dezavantajul apelantei de a i se atribui un teren impropriu unor destinatii mai precis celei mai importante destinatii pentru acest teren intravilan,aceea de a realiza o constructie - tribunalul a apreciat ca se impune partajarea terenului in asa modalitate incit suportarea dezavantajului creat prin existenta acestor retele sa fie suportata in egala proportie de ambele copartase adica ambele sa aiba teren strabatut de aceste linii si ambele teren care sa poata fi folosit pentru construire,disconfortul amenajarii unei noi cai de acces fiind minim si ca atare nedecisiv in alegerea variantei de partajare .Varianta 1 din raportul de expertiza initial corespunde acestor cerinte de a da copartasilor bunuri imobile de aceeasi destinatie si valoare .Singurul dezavantaj al acestei variante este asa cum s-a aratat mai sus ca reclamanta intimata trebui sa isi amenajeze o alta cale de acces din drumul judetean dar aceasta cale de acces se poate amenaja cu costuri minime iar suportarea acestor cheltuieli este mai putin pagubitoare decat acordarea catre apelanta a unui teren aflat sub linii electrice si impropriu construirii .
 Avand in vedere aceste considerente tribunalul a apreciat ca motivul de apel 3 este fondat partial in ce priveste partajarea terenului uzucapat astfel ca in temeiul art. 296 C.pr.civ a admis partial apelul sub acest aspect si a schimbat sentinta primei instante in parte partajand acest teren conform variantei I din raportul de expertiza initial intocmit de expert C.G..
 In ce priveste cheltuielile de judecata in apel pentru motivele de apel admise taxa de timbru si timbrul judiciar in apel sunt 9,65 lei .O alta cheltuiala efectuata pentru admiterea apelului in sensul schimbarii variantei de partajare este suplimentul la raportul de expertiza pentru care s-a incuviintat un onorar de 400 lei achitat de catre apelanta.
 Restul cheltuielilor de judecata dovedite constand in taxa de timbru si timbru judiciar ,onorar experti sunt aferente motivelor de apel respinse respectiv motivului 2 si 3 privind sulta .
 Apelanta nu a facut dovada achitarii unui onorar avocatial dar oricum pentru pretentiile respinse in apel acesta nu putea fi acordat ,iar pentru cel aferent partajului avand in vedere ca acest partaj profita si apelantei s-ar fi impus compensarea respectiv fiecare copartas urmand sa isi suporte propriile cheltuieli facute in acest sens cu titlu de onorar avocatial.
 Ca atare in temeiul art. 298,274,276 C.pr.civ tribunalul a obligat intimate reclamanta sa plateasca apelantei parate 1/2 parte din cheltuielile de judecata sus mentionate apreciind ca aceste cheltuieli trebuie suportate in mod egal fiind utile partajului si de ele beneficiind si apelanta cit si intimate reclamanta .In consecinta a obligat intimata reclamanta la suma de 204,825 lei cheltuieli de judecata in apel .
 Intimata apelanta nu a facut dovada cheltuielilor de judecata constand in onorariu avocatial suportat in apel si care in masura respingerii motivelor de apel ii putea fi acordat .
 Impotriva deciziei civile nr. 542/A/04.11.2010, pronuntata de Tribunalul Cluj a declarat recurs reclamanta A.A.C. solicitand admiterea recursului si in urma rejudecarii cauzei respingerea apelului cu consecinta mentinerii in tot a sentintei pronuntate de judecatorie, cu cheltuieli de judecata.
 In motivare s-a aratat ca instanta de apel a pronuntat o hotarare nelegala, incalcandu-se competenta altei instante, a fost interpretat gresit actul juridic dedus judecatii schimbandu-se natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia, decizia cuprinzand motive contradictorii ori straine de natura pricinii si fiind date cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii, fiind incidente motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 3, 7, 8 si 9 C.pr.civ. In mod gresit nu s-au acordat cheltuielile de judecata desi au fost respinse ca nefondate majoritatea motivelor de apel.
 Instanta de apel s-a pronuntat pe fondul unei cereri fata de care nu era competenta in lipsa improcesuarii proprietarului necitat in conditiile in care partile nu au inteles sa extinda actiunea fata de proprietarul tabular. Nu are relevanta faptul ca in final instanta a respins acest capat de cerere, relevant fiind aspectul mentionat anterior.
 In conditiile in care apelanta nu a cerut constatarea dobandirii prin uzucapiune de catre G.D. a dreptului de proprietate asupra terenurilor, aceasta nu putea cere pentru prima data in apel acest lucru, iar instanta de apel nu putea sa se considere competenta sa o judece.
 Singurul motiv serios pentru care a fost apelata hotararea primei instante a fost modul in care s-a stabilit amplasamentul parcelei in suprafata de 3.000 m.p. care i-a revenit paratei reclamante.
 Instanta de apel a transat aceasta problema in mod gresit interpretand gresit actul juridic dedus judecatii.
 Astfel, din dosar rezulta ca in fata primei instante reclamanta a contestat dreptul paratei P.M. la suprafata de 3.000 m.p. teren cu motivarea ca a primit prin masa succesorala, la fel ca ceilalti indreptatiti bunuri in valoare acoperitoare cotei sale. Totusi dupa pronuntarea sentintei reclamanta a acceptat solutia de atribuire a unei suprafete de teren paratei tocmai pentru a stinge litigiul. Pentru a decide astfel a fost avut in vedere si amplasamentul stabilit de catre prima instanta pentru terenul atribuit paratei reclamante.
 Instanta de apel a schimbat hotararea primei instante alegand o alta varianta de amplasare a acestei parcele, sprijinindu-se in analiza si deliberarea sa pe motive straine de natura pricinii. Instanta de apel a avut o gresita reprezentare a variantei alese de catre prima instanta, apreciind eronat ca amplasamentul este cel mentionat de catre expert in varianta II din completarea la raportul de expertiza, desi in realitate era vorba despre varianta II din raportul de expertiza initial.
 Interpretarea gresita a actului juridic dedus judecatii rezulta si din aceea ca instanta trebuia sa analizeze amplasamentul pentru suprafata de 1.684 m.p. cuvenita si nicidecum pentru suprafata excedentara. Chiar daca s-ar aprecia in mod corect ca reclamanta neatacand cu apel sentinta a fost de acord cu aceasta suprafata, nu se poate intoarce impotriva sa aceasta atitudine prin stabilirea amplasamentului diferentei de 1.316 m.p. peste drumul de acces pe care l-a avut intotdeauna in folosinta.
 Instanta de apel face o gresita aplicare a legii in momentul alegerii variantei de partaj, nerespectand prevederile art. 6739 C.pr.civ., netinand cont de acordul partilor, marimea cotei parti ce se cuvine fiecaruia, natura bunurilor adica categoria de folosinta drum a unei parti din parcele si de faptul ca unii dintre coproprietari au facut constructii pe teren, drumul fiind special construit pentru accesul la constructii. In consecinta, instanta de apel dispune partajul dupa alte ratiuni, straine de natura pricinii, concluzionand ca existenta caii de acces de care se prevaleaza reclamanta nu este decisiva la partajare.
 Tot un motiv strain de natura pricinii este aspectul descoperit in suplimentul la raportul de expertiza, respectiv existenta a doua retele electrice de medie tensiune pe terenul uzucapat in conditiile in care parcela nu este una si aceeasi cu cea atribuita prin sentinta, ci o propunere nevalidata de prima instanta.
 In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, in mod gresit s-a apreciat ca reclamanta intimata trebuie sa plateasca apelantei ½ din cheltuielile de judecata, considerandu-se ca aceste cheltuieli trebuie suportate in mod egal, partajul profitand ambelor parti.
 In aparare intimata P.M. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
 Analizand recursul declarat de catre reclamanta A.A.C. impotriva deciziei civile nr. 542/2010 a Tribunalului Cluj, Curtea retine urmatoarele:
 In ceea ce priveste prima critica adusa deciziei, cea referitoare la modul in care instanta de apel a inteles sa solutioneze petitul avand ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune se apreciaza, in concordanta cu opinia recurentei exprimata in sedinta publica din 11.02.2011 prin reprezentant, ca aceasta este lipsita de interes in conditiile in care instanta de apel a respins acest petit, nemaiimpunandu-se a se cerceta considerentele avute in vedere de catre instanta de apel in acest sens. De asemenea, reclamanta nu are interes sa invoce faptul ca acest petit a fost solutionat fara a fi improcesuati proprietarii tabulari, in conditiile in care situatia s-ar prezenta astfel, singura persoana prejudiciata fiind proprietarul tabular sau mostenitorii acestuia, prejudiciul nefiind insa unul efectiv in conditiile in care hotararea pronuntata astfel nu ii este opozabila.
 Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, cel privind varianta de partajare aleasa de catre instanta de apel, se apreciaza ca acesta nu se poate circumscrie pct. 8 al art. 304 C.pr.civ., text de lege invocat de catre recurenta, neexistand un act juridic dedus judecatii care sa fie interpretat gresit de catre instanta.
 Motivul se poate circumscrie insa pct. 9 al art. 304 C.pr.civ., text de lege de asemenea indicat de catre recurenta, aceasta in conditiile in care s-ar concluziona ca instanta a incalcat sau interpretat gresit prevederile art. 6739 C.pr.civ. care reglementeaza criteriile care trebuie avute in vedere de catre instanta la formarea si atribuirea loturilor.
 Analizand aceste criterii, respectiv acordul partilor, marimea cotei parti ce se cuvine fiecarui coproprietar, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, edificarea unor constructii de catre unii dintre coproprietari inainte de a se cere imparteala, eventuale imbunatatiri facute cu acordul coproprietarilor, raportat la considerentele deciziei atacate se constata ca instanta de apel a avut in vedere toate criteriile prevazute de acest text de lege si altele incidente raportat la specificul cauzei, fiind respectat pe deplin textul art. 6739 C.pr.civ.
 In ceea ce priveste sustinerile recurentei referitoare la intinderea lotului atribuit paratei, astfel cum aceasta insasi a aratat, nu pot fi avute in vedere la judecarea recursului, in conditiile in care prin neatacarea sentintei judecatoriei reclamanta a acceptat intinderea lotului paratei. Tinand cont de pozitia procesuala a reclamantei, evident ca instanta de apel la alegerea amplasamentului lotului paratei nu putea avea in vedere ca in realitate suprafata cuvenita paratei ar fi de 1.684 m.p., iar nu 3.000 m.p. Chiar daca reclamanta nu a inteles sa declare apel impotriva sentintei pronuntate de judecatorie, din considerente de buna-credinta si in vederea stingerii litigiului, aceasta avea posibilitatea, dupa ce a luat la cunostinta de motivele de apel invocate de catre parata, sa uzeze de calea procedurala pusa la dispozitie de art. 293 C.pr.civ. in vederea apararii intereselor sale.
 Astfel, asa cum s-a aratat mai sus, instanta de apel avand in vedere la pronuntarea solutiei criteriile prevazute de art. 6739 C.pr.civ., pe care le-a analizat detaliat raportat la situatia faptica din dosar, celelalte critici formulate de catre recurenta privind starea de fapt retinuta de catre instanta de apel nu pot fi avute in vedere, acestea neputandu-se circumscrie unor critici de nelegalitate ale deciziei, in conditiile abrogarii pct. 10 si pct. 11 ale art. 304 C.pr.civ., starea de fapt stabilita prin hotararea atacata nemaiputand fi cenzurata de catre instanta de recurs, urmand a fi retinuta ca atare de catre aceasta.
 Referitor la sustinerea recurentei in sensul ca instanta de apel a avut in vedere la pronuntarea solutiei o premisa gresita, neretinand varianta aleasa de catre prima instanta in momentul partajarii, ci o alta varianta, se apreciaza ca nici aceasta nu este intemeiata. Din sentinta civila nr. 505/2008 a Judecatoriei Huedin rezulta ca partajarea terenului a fost facuta conform propunerii din completarea la raportul de expertiza tehnica judiciara, in varianta II din raport, aceasta varianta fiind criticata de catre parata prin apelul declarat.
 In vederea alegerii unei variante optime de partaj instanta de apel a inteles sa solicite efectuarea unui supliment la raportul de expertiza tehnica judiciara, supliment aflat la filele 204 si urm. din dosarul instantei de apel, din acest supliment, respectiv planul de situatie intocmit, rezultand ca varianta aleasa de catre prima instanta este cea relevata in acest plan.
 In cazul in care recurenta aprecia ca nu aceasta este varianta retinuta de catre judecatorie la efectuarea partajului, avand in vedere ca intr-adevar raportat la modul in care a fost identificata varianta aleasa prin dispozitivul sentintei ar putea exista discutii in sensul ca ar fi varianta II din raportul initial sau varianta II din suplimentul efectuat de catre prima instanta, aceasta avea obligatia sa invedereze acest aspect instantei de apel dupa comunicarea suplimentului la raport. Neintelegand sa procedeze astfel rezulta ca a acceptat concluziile raportului de expertiza care a avut in vedere faptul ca prima instanta a ales ca varianta de partaj varianta nr. II evidentiata in planul de situatie anexat la fila 206 din dosarul tribunalului, in aceste conditii aceasta nemaiputandu-se prevala in recurs de o eventuala intelegere gresita de catre instanta de apel a dispozitivului sentintei pronuntate de judecatorie.
 In ceea ce priveste cheltuielile de judecata se constata ca in mod corect au fost acordate acestea apelantei. Cheltuielile aferente pretentiilor respinse nu au fost acordate, iar in ceea ce priveste pretentiile admise de catre instanta de apel, respectiv alegerea unei noi variante de partajare, s-a apreciat ca acestea trebuie suportate in mod egal de catre copartajanti, fiind cheltuieli utile partajului si deci ambilor copartajanti, in consecinta fiind obligata intimata sa suporte ½ parte din aceste cheltuieli.
 Tinand cont de faptul ca parata a fost cea care a declarat apel impotriva sentintei pronuntate de judecatorie in ceea ce priveste varianta de partajare, instanta de apel admitand apelul sub acest aspect si alegand o alta varianta de partajare, se apreciaza ca in aceasta situatie ar fi aplicabile dispozitiile art. 274 C.pr.civ., partea cazuta in pretentii, adica intimata, recurenta in prezentul dosar trebuind sa suporte integral cheltuielile de judecata prilejuite de judecarea apelului, in apel nemaiputandu-se aprecia ca acestea se suporta in parti egale, profitand ambilor copartajanti, acest rationament fiind valabil doar in fata primei instante. Neputandu-se insa agrava situatia recurentei in propria cale de atac, solutia referitoare la petitul de acordare a cheltuielilor de judecat astfel cum a fost pronuntata prin decizia atacata va fi mentinuta ca legala.
Avand in vedere considerentele de mai sus, Curtea in temeiul art. 312 alin. 1 C.pr.civ. va respinge recursul declarat de reclamanta A.A.C. impotriva deciziei civile nr. 542/A din 4 nov. 2010 a Tribunalului Cluj, pe care o va mentine ca legala.

Nota. Aceasta decizie nu respecta decizia nr. LXXXI din anul 2007 a sectiilor Unite ale Inaltei curti de Casatie si Justitie privind legea aplicabila in materie de uzucapiune, dand prioritate jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la o practica discutabila a instantelor judecatoresti.