Partaj / stabilirea unei cote superioare

R O M A N I A
TRIBUNALUL PENTRU MINORI SI FAMILIE BRASOV
DECIZIA CIVILA NR. 131/A                                                   
Sedinta publica din data de 04 decembrie 2012 Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra apelului civil de fata, care s-a dezbatut in sedinta publica din data de 19.11.2012, pentru cand partile prezente au pus concluzii in sensul celor consemnate prin incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta, din lipsa de timp pentru deliberare, a amanat pronuntarea pentru data de 26.11.2012, iar apoi pentru data de 04.12.2012.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa partilor.
Procedura este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei, dupa care,
      Instanta in urma deliberarii a pronuntat decizia de mai jos:
      

T R I B U N A L U L,

deliberand asupra apelului civil de fata, constata urmatoarele:

      Prin sentinta civila nr. ... iunie 2012 a Judecatoriei Brasov pronuntata in dosarul nr. ...197/2010, prima instanta a admis in parte actiunea civila formulata si precizata de reclamanta L.A., in contradictoriu cu paratul M.G.S. si a respins actiunea reconventionala formulata si precizata de reclamantul reconventional M.G.S., in contradictoriu cu parata reconventionala L.A.. 
      Prin aceeasi hotarare s-a constatat ca, in timpul casatoriei, partile au dobandit impreuna urmatoarele bunuri, in valoare totala de 162.319 lei:
      - apartament situat in mun. Brasov, str. ....., jud. Brasov, compus din doua camere, cu dependinte si cota de 15/672 din partile de uz comun, inscris in CF nr. ..... Brasov, nr. top ....., in valoare de 129.800 lei;
      - teren in suprafata de 1.850 mp si cota de 1/3 din drumul de acces (51 mp), situate in comuna ....., jud. Prahova in valoare de 23.781 lei;
      - teren in suprafata de 198 mp, situat in comuna ....., jud. Prahova, in valoare de 6.138 lei;
      - mobila de sufragerie compusa din: doua dulapuri tip servanta, o masa pentru 12 persoane si 4 scaune, in valoare totala de 150 lei;
      - un dulap cu trei usi, in valoare de 150 lei;
      - un birou, in valoare de 50 lei;
      - masina de spalat automata, in valoare de 250 lei;
      - frigider Arctic tip vechi, in valoare de 150 lei;
      - un cuier pentru hol, in valoare de 50 lei;
      - mobila tip vitrina compusa din: dulap cu doua usi, dulap tip soldat, si trei corpuri dulap cu vitrina, in valoare totala de 1.500 lei si
      - covor persan oval, in valoare de 300 lei.
      Prima instanta a constatat ca, la dobandirea acestor bunuri, reclamanta a avut o contributie de 75%, iar paratul a avut o contributie de 25%.
      S-a dispus partajarea bunurilor prin formarea a doua loturi, astfel:
      - lotul nr. 1, compus din apartamentul situat in mun. Brasov, str. ....., jud. Brasov, inscris in CF nr. ..... Brasov, nr. top ....., si toate bunurile mobile, in valoare totala de 132.400 lei, a fost atribuit reclamantei L.A. si
      - lotul nr. 2, compus din teren in suprafata de 1.850 mp si cota de 1/3 din drumul de acces (51 mp), situate in comuna ....., jud. Prahova, si teren in suprafata de 198 mp, situat in comuna ....., jud. Prahova, in valoare totala de 29.919 lei, a fost atribuit paratului M.G.S..
      Reclamanta a fost obligata sa-i plateasca paratului suma de 10.660,75 lei, reprezentand sulta valorica.
      S-a dispus inscrierea in CF nr. ..... Brasov, nr. top ....., a dreptului de proprietate al reclamantei L.A. asupra apartamentului situat in mun. Brasov, str. ....., jud. Brasov, cu titlu de drept de atribuire in urma partajului.
      S-a constatat ca urmatoarele bunuri mobile au calitatea de bunuri proprii ale reclamantei L.A.:
      - doua corpuri suspendate, un dulap tip soldat, un dulap tip servanta de vase, o masa si patru taburete, in valoare totala de 200 lei;
      - o chiuveta inox, in valoare de 70 lei;
      - o masca chiuveta, in valoare de 20 lei;
      - o canapea, in valoare de 50 lei;
      - un covor persan, in valoare de 30 lei;
      - doua plapumi, in valoare de 40 lei;
      - patru perne, in valoare de 40 lei;
      - patru lenjerii de pat, in valoare de 40 lei;
      - o canapea, in valoare de 500 lei si
      - televizor Platinium, in valoare de 200 lei.
      A fost respinsa cererea reclamantei referitoare la calitatea de bunuri proprii a urmatoarelor bunuri mobile: mobila tip vitrina compusa din: dulap cu doua usi, dulap tip soldat, si trei corpuri dulap cu vitrina si un covor persan oval.
      Paratul M.G.S. a fost obligat sa plateasca reclamantei suma de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
      Paratul M.G.S. a fost obligat sa plateasca catre stat suma de 2.786,13 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar.

      Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca prin sentinta civila nr.                          /16 martie 2012 a Judecatoriei Brasov s-a dispus desfacerea casatoriei partilor incheiata la data de 04 mai 1988.
      Potrivit dispozitiilor art. 30 al. 1 C. fam., aplicabile in cauza potrivit art. 6 al. 2 din noul Cod civil, bunurile care au fost dobandite in timpul casatoriei sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune.
      Din extrasul de carte funciara depus la dosarul cauzei, coroborat cu contractul de vanzare cumparare nr. ......10.1989, rezulta ca imobilul situat in mun. Brasov, str. ....., jud. Brasov, compus din doua camere, cu dependinte, si cota de 15/672 din partile de uz comun, inscris in CF nr. ..... Brasov, nr. top ....., a fost dobandit de parti in timpul casatoriei si anume in data de 06 octombrie 1989.
      De asemenea, din contractele de vanzare cumparare nr. _ ianuarie 1994 si nr. _ decembrie 1998 rezulta ca partile au mai dobandit in timpul casatoriei si terenul in suprafata de 1.850 mp cu cota de 1/3 din drumul de acces (51 mp), situate in comuna ....., jud. Prahova, si respectiv terenul in suprafata de 198 mp, situat in comuna ....., jud. Prahova.
      In plus, partile au mai dobandit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri mobile: mobila de sufragerie compusa din doua dulapuri tip servanta, o masa pentru 12 persoane si 4 scaune, un dulap cu trei usi, un birou, masina de spalat automata, frigider Arctic tip vechi si un cuier pentru hol, precum si mobila tip vitrina compusa din dulap cu doua usi, dulap tip soldat, si trei corpuri dulap cu vitrina si un covor persan oval.
      Instanta de fond a retinut faptul ca mobila tip vitrina compusa din dulap cu doua usi, dulap tip soldat, precum si trei corpuri dulap cu vitrina si un covor persan oval au fost dobandite in timpul casatoriei, dupa despartirea in fapt, astfel cum mentioneaza reclamanta in cererea sa. Intrucat reclamanta nu a facut dovada ca le-a dobandit dupa divort si aceste bunuri au calitatea de bunuri comune, fiind dobandite in timpul casatoriei.
      Prin urmare, prima instanta a retinut ca toate aceste bunuri imobile si mobile au fost dobandite de parti in timpul casatoriei si au calitatea de bunuri comune. Pentru aceleasi considerente si pe cale de consecinta, judecatorul fondului a respins cererea reclamantei referitoare la calitatea de bunuri proprii a urmatoarelor bunuri mobile: mobila tip vitrina compusa din dulap cu doua usi, dulap tip soldat, precum si trei corpuri dulap cu vitrina si un covor persan oval.
      In privinta cotelor de contributie, instanta de fond a retinut urmatoarele:
      In speta, reclamanta a facut dovada celor sustinute in cererea de chemare in judecata, referitoare la cota sporita de contributie. Astfel, din declaratiile martorilor E.B., G.C., M.N., propusi de catre reclamanta - declaratii care se coroboreaza intre ele si de asemenea cu inscrisurile de la dosarul cauzei - rezulta ca pe toata durata casatoriei reclamanta a avut in permanenta un loc de munca stabil, a avut si cate doua locuri de munca in paralel si lucra in garzi de noapte. Reclamanta era singura care se ocupa de munca din gospodarie si de ingrijirea copiilor minori. Toate cheltuielile necesare ingrijiri medicale a copilului bolnav cronic au fost suportate de reclamanta si cu ajutorul bunicii materne, care se ocupa si de celalalt copil. Mama reclamantei i-a ajutat cu numeroase sume de bani si cu bunuri mobile atat pe ea cat si pe copii.
      Astfel, martora E.B., care a fost colega de serviciu cu reclamanta mai multi ani, a aratat faptul ca reclamanta a lucrat initial ca infirmiera si apoi ca asistenta, ca facea injectii si masaje pe bani la domiciliul pacientilor. A inlocuit-o contracost la locul de munca si i-a dat reclamantei aproximativ 300 lei pe saptamana. A mai aratat aceeasi martora ca reclamanta a fost ajutata financiar de mama ei.
      Martora M.N., care a fost nasa de cununie a partilor, a relatat ca terenurile au fost cumparate din bani imprumutati de reclamanta de la CAR, deoarece paratul era fie somer, fie nu avea loc de munca, iar cand a lucrat nu lucra niciodata ore suplimentare.
      De asemenea, si martorul G.C. a confirmat sustinerile reclamantei, aratand ca aceasta a realizat venituri suplimentare din munca suplimentara pe care o desfasura in afara orelor de program, ca mama reclamantei i-a acordat acesteia ajutor financiar si la ingrijirea copiilor. Martorul a mai aratat ca reclamanta a fost cea care a suportat costurile pentru ingrijirea si tratarea copilului bolnav.
      Acelasi martor a mai aratat ca banii pe care paratul ii obtinea din indemnizatia de somaj ii cheltuia pe jocuri de noroc si alte jocuri de carti si in alte scopuri personale pe care paratul le avea in relatiile extraconjugale pe care le intretinea.
      Instanta retine ca, din declaratiile martorilor propusi de reclamanta coroborate cu actele de la dosar, mai rezulta ca, pentru plata avansului la cumpararea apartamentului s-au folosit banii rezultati in urma organizarii nuntii care s-a facut cu eforturile financiare ale mamei ei, la care s-au adaugat banii primiti de la mama ei si de la parintii paratului care le-au dat fiecare cate 10.000 lei. Diferenta de pret a fost achitata in rate lunare care erau retinute din salariul ei. De asemenea, pentru cumpararea terenurilor, reclamanta a facut un imprumut la CAR, ratele lunare fiindu-i retinute din salariu.
      De asemenea, la stabilirea cotei de contributie, instanta de fond a avut in vedere si faptul ca mobila tip vitrina compusa din dulap cu doua usi, dulap tip soldat, respectiv trei corpuri dulap cu vitrina si covorul persan oval, au fost cumparare de reclamanta pe cheltuiala sa, dupa separarea in fapt.
      In privinta martorilor A.S. si A.S.S., propusi de parat, instanta retine ca declaratiile acestora sunt indirecte, intrucat toate aspectele relatate le cunosc doar de la parat. Martorul A.S. nu a fost niciodata in casa partilor, iar martorul A.S.S. a fost ultima data in vizita in casa partilor in urma cu mai multi ani.
      Asadar, avand in vedere considerentele mai sus expuse, cu privire la cota de contributie la dobandirea bunurilor comune, prima instanta a retinut ca reclamanta a avut o cota de contributie superioara de 75%, iar paratul de 25%.
      Astfel cum rezulta din raportul de expertiza tehnica nr. _../2010, intocmit de expert D.C., apartamentul situat in mun. Brasov, str. ....., jud. Brasov, compus din doua camere, cu dependinte si cota de 15/672 din partile de uz comun, inscris in CF nr. ..... Brasov, nr. top ....., are o valoare de 129.800 lei si nu este comod partajabil in natura.
      Cu privire la terenuri, instanta de fond a retinut ca, potrivit raportului de expertiza tehnica nr. _../2012, intocmit de expert F.A., terenul in suprafata de 1.850 mp si cota de 1/3 din drumul de acces (51 mp), situate in comuna ....., jud. Prahova, au valoarea de 23.781 lei, iar terenul in suprafata de 198 mp, situat in comuna ....., jud. Prahova, are valoarea de 6.138 lei. Prima instanta a retinut aceste valori, intrucat sunt cele mai apropiate de valorile practicate in prezent pe piata imobiliara, asa cum de altfel mentioneaza si expertul in lucrare.
      In privinta bunurilor mobile, judecatorul fondului a avut in vedere valorile indicate de reclamanta, intrucat paratul nu le-a contestat, aratand in sedinta publica din data de 20 aprilie 2012, ca este de acord cu aceste valori.
      In ceea ce priveste modalitatea de partajare, prima instanta a avut in vedere dispozitiile art.  6739 C. pr. civ., retinand ca imobilele nu sunt comod partajabile in natura, precum si faptul ca reclamanta detine o cota de proprietate mult mai mare decat a paratului cu privire la toate bunurile si locuieste in apartament impreuna cu copiii, iar terenurile se afla in posesia paratului.
      Prin urmare, instanta de fond a dispus partajarea bunurilor prin formarea a doua loturi, astfel:
      - lotul nr. 1, compus din apartamentul situat in mun. Brasov, str. ....., jud. Brasov, inscris in CF nr. ..... Brasov, nr. top ....., si toate bunurile mobile, in valoare totala de 132.400 lei, a fost atribuit reclamantei L.A. si
      - lotul nr. 2, compus din teren in suprafata de 1.850 mp si cota de 1/3 din drumul de acces (51 mp), situate in comuna ....., jud. Prahova si teren in suprafata de 198 mp, situat in comuna ....., jud. Prahova, in valoare totala de 29.919 lei, a fost atribuit paratului M.G.S..
In vederea egalizarii loturilor, corespunzator cotelor de 75% si respectiv 25% la dobandirea bunurilor comune, prima instanta a obligat reclamanta la plata catre parat a sumei de 10. 660,75 lei, cu titlu de sulta.
      In temeiul dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 7/1996, s-a dispus inscrierea in CF nr. ..... Brasov, nr. top ....., a dreptului de proprietate al reclamantei L.A. asupra apartamentului situat in mun. Brasov, str. ....., jud. Brasov, cu titlu de drept de atribuire in urma partajului.
      Potrivit dispozitiilor art. 30 C. fam., aplicabile in cauza potrivit art. 6 al. 2 din noul Cod civil "calitatea de bun comun nu trebuie dovedita". Persoana care contesta calitatea de bun comun trebuie sa rastoarne prezumtia legala a comunitatii de bunuri prevazuta de art. 30 C. fam., caz in care ii revine si sarcina probei.
      Potrivit dispozitiilor art. 31 lit. b C. fam., aplicabile in cauza potrivit art. 6 al. 2 din noul Cod civil, bunurile dobandite prin donatie sunt bunuri proprii, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune. Donatiile sunt acte juridice cu titlu gratuit facute in considerarea persoanei gratificate, deci sunt acte incheiate intuituu personae. Bunurile dobandite prin donatie sunt proprii pentru a se respecta vointa dispunatorului, care - daca nu a dispus altfel - nu poate fi presupus ca a inteles sa avantajeze si pe sotul celui gratificat.
      In speta, reclamanta a facut dovada celor sustinute in cererea de chemare in judecata, referitoare la calitatea de bunuri proprii a urmatoarelor bunuri: doua corpuri suspendate, un dulap tip soldat, un dulap tip servanta de vase, o masa si patru taburete, o chiuveta inox, o masca chiuveta, o canapea, un covor persan, doua plapumi, patru perne, patru lenjerii de pat, o canapea si televizor Platinium. Astfel, din declaratiile martorilor propusi de catre reclamanta, declaratii care se coroboreaza intre ele si de asemenea cu inscrisurile de la dosar, rezulta ca reclamanta a primit bunurile cu titlu de donatie de la mama ei, pentru sporirea confortului copiilor.
      Prin urmare, instanta de fond a retinut ca reclamanta a rasturnat prezumtia legala a comunitatii de bunuri prevazuta de art. 30 C. fam., dovedind ca bunurile respective au fost primite cu titlu de donatie de la mama ei.
      Vazand si dispozitiile art. 274 C. pr. civ., paratul aflat in culpa procesuala, a fost obligat sa plateasca reclamantei suma de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocatial.
      In baza art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, prima instanta a obligat paratul sa plateasca statului suma de 2.786,13 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, respectiv taxa judiciara de timbru pentru care reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar, suma calculata corespunzator cotei de proprietate de 25% apartinand paratului.

      Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termenul prevazut de art. 284 al. 1 C. pr. civ., paratul - reclamant reconventional M.G.S., prin care a solicitat:
- admiterea apelului;
- schimbarea, in parte, a hotararii atacate, in sensul retinerii unei cote egale de contributie a partilor de 50 % la dobandirea bunurilor comune;
- stabilirea unei sultei valorice corespunzatoare acestor cote. 
      In motivarea apelului promovat, paratul - reclamant reconventional a aratat, in esenta, ca aportul sotilor la dobandirea bunurilor comune se stabileste in raport de veniturile obtinute de acestia prin munca, de sumele de bani proprii alocate achizitionarii de bunuri comune. Din aceasta perspectiva, este de observat ca ambii soti au participat in mod sensibil egal la dobandirea bunurilor comune, fara sa existe diferente majore de participare a partilor la dobandirea acestor bunuri. Astfel, trebuie remarcat ca veniturile din munca ale reclamantei, potrivit actelor de la dosar, nu sunt mai mari decat ale paratului, astfel incat sa fie justificata aprecierea ca reclamanta a contribuit in general cu sume mai mari la dobandirea bunurilor comune, dupa cum nici sumele primite de la parinti nu difera. Spre exemplu, pentru achizitionarea apartamentului in litigiu, ambii soti au primit sume egale de bani de la parintii lor, cate 10.000 de lei. In rest, ajutorul parintilor nu este cuantificat pentru a putea fi relevant, in conditiile in care si paratul a primit un ajutor indirect de la parintii sai, achizitionand de la acestia terenurile in litigiu la un pret derizoriu, sporul de valoare profitand in egala masura si reclamantei.
      Se mai precizeaza, prin motivele de apel, si faptul ca instanta de fond a dat relevanta unor criterii subiective si neconcludente cum ar fi munca in gospodarie si de ingrijire a copiilor, plata ratelor la anumite bunuri din salariul reclamantei, criterii nelegale deoarece, pe baza lor, nu poate fi cuantificata contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune. Totodata, achizitionarea unor bunuri in timpul casatoriei cu imprumut de la CAR, indiferent ca a fost facut de unul sau altul dintre soti, nu are relevanta in stabilirea cotei de contributie, intrucat nu pot fi admise criterii arbitrare, fara relevanta economica.
      Din ansamblul probatoriului administrat in cauza rezulta cu evidenta faptul ca ambii soti au contribuit in egala masura la dobandirea bunurilor comune, veniturile partilor fiind sensibil egale, dupa cum si contributiile personale ale parintilor au fost egale, astfel ca prezumtia de contributie egala nu a fost rasturnata in cauza, iar daca se justifica o contributie mai mare pentru reclamanta, aceasta trebuie stabilita pe baza unui calcul matematic riguros, ceea ce in speta lipseste, procentul de contributie stabilit de catre instanta de fond pentru reclamanta fiind arbitrar.
      Cota de contributie se stabileste raportat la intreaga masa a bunurilor comune, astfel incat achizitionarea de bunuri in perioada separatiei in fapt nu conduce automat la sporirea cotei de contributie pentru sotul care le-a achizitionat, urmand sa se stabileasca daca valoarea acestora in ponderea valorii totale a bunurilor dobandite in timpul casatoriei influenteaza cota de contributie, lucru care in speta nu a fost stabilit in concret, operand in continuare prezumtia de contributie egala la dobandirea bunurilor comune pentru ambii soti.     
      In drept, paratul - apelant a invocat prevederile art. 296 si art. 6735 C. pr. civ.
      Paratul M.G.S. nu a solicitat administrarea vreunei probe in apel, conform celor consemnate in incheierea de sedinta de la termenul de judecata din data de 19 noiembrie 2012 (f. 50-52 dosar TMF).
      Legal citata, intimata - reclamanta L.A. a depus intampinare, in conformitate cu dispozitiile art. 115-118 C. pr. civ., raportat la art. 289 al. 2 C. pr. civ., prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata (f. 15-18 dosar TMF).
      Prin intampinare s-a aratat ca veniturile obtinute de reclamanta in perioada 1992-2001 au fost mai mari decat ale apelantului, intrucat acesta din urma s-a aflat in somaj tehnic si a beneficiat de 75% din salariu, adica 167 lei/lunar, in timp ce timp ce intimata - reclamanta a obtinut un venit mediu lunar de 350 de lei. In perioada 2003-2004, reclamanta a avut un venit de 15.402 lei, iar paratul de 7.079 lei, fiind astfel vorba de o diferenta de 8.000 de lei. Reclamanta mai precizeaza ca a avut doua locuri de munca, facand in plus injectii si masaje la domiciliu, in timp ce apelantul nu a lucrat niciodata ore suplimentare. Pentru a face fata cheltuielilor in perioada in care a lucrat ca infirmiera, in afara orelor de program reclamanta facea garzi, pentru a spori si a beneficia de un salariu mai mare. De asemenea, pentru orele lucrate sambata si duminica reclamanta a beneficiat de un salariu dublu, orele fiind platite cu spor de 100%.    
      Totodata, intimata - reclamanta mai precizeaza ca a primit ajutor financiar de la mama sa, care a ajutat-o la cresterea copiilor, in timp ce parintii apelantului nu au oferit niciun fel de ajutor material in timpul casatoriei.
      In privinta achizitionarii imobilului - apartament, din probele administrate in cauza rezulta ca avansul pentru cumpararea acestui bun imobil a fost achitat de ambele parti cu contributia parintilor lor, fiecare familie contribuind cu 10.000 de lei, dar celelalte rate au fost suportate din salariul reclamantei iar diferenta de pret pentru apartament, in suma de 30.625 de lei, a fost achitata de aceasta, prin retinerea unei sume lunare din salariu pe statul de plata. Pentru plata terenurilor, reclamanta arata ca a luat imprumut de la Casa de Ajutor Reciproc, suma de bani pe care partea a restituit-o personal.
      De asemenea, reclamanta mai precizeaza ca a suportat singura si in totalitate tot ceea ce tine de munca in gospodarie, cresterea si educarea copiilor, partile avand trei copii, dintre care un copil cu probleme grave de sanatate. Reclamanta a fost cea care a platit meditatiile fetitei G.M., i-a cumparat rechizite, carti, aparatura electronica si televizor, intrucat paratul a trecut foarte rar pe la domiciliul comun in ultimii trei ani si doar arareori a platit 25% din valoarea utilitatilor. Totodata, reclamanta arata ca a achitat singura impozitul pe apartament si a suportat din propriile venituri lucrarile de intretinere curente ale casei, fara ca paratul sa contribuie in vreun fel.
      In final, se arata ca hotararea primei instante este legala si temeinica, judecatorul fondului facand o analiza adecvata probatoriului administrat in cauza.
      In apararea sa, intimata - reclamanta a solicitat, iar instanta de control judiciar a incuviintat, in acord cu prevederile art. 167 C. pr. civ., raportat la art. 292 si 295 al. 2 C. pr. civ., administrarea probei cu inscrisuri - sentinta civila nr. _. mai 2008 a Judecatoriei Brasov, pronuntata in dosarul nr. _./197/2008 (f. 21-22 dosar TMF).          

      Analizand sentinta atacata, prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul constata ca apelul promovat de paratul - reclamant reconventional M.G.S. este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi aratate in continuare:
      
      Apelul promovat in cauza priveste doar cota de contributie a partilor la dobandirea bunurilor comune, stabilita de prima instanta la 25% pentru parat si 75% pentru reclamanta, cote pe care apelantul le apreciaza ca fiind egale, de 50% pentru fiecare dintre parti.
      Tribunalul constata ca in mod intemeiat prima instanta a retinut o contributie superioara a reclamantei L.A. la dobandirea de catre fostii soti a bunurilor comune, din depozitiile testimoniale administrate in fata instantei de fond reiesind ca, pe langa salariul castigat de la locul de munca, in calitatea sa de infirmiera iar apoi asistenta medicala la spital, intimata - reclamanta realiza si alte venituri suplimentare din sedinte de kineto-terapie, efectuand masaje si injectii la domiciliu. Totodata, astfel cum rezulta din declaratia martorilor E.B., G.C. si M.N., ascultati in fata primei instante, reclamanta a primit ajutor financiar si din partea mamei sale, pentru a fi in masura sa-si achite imprumuturile facute la Casa de Ajutor Reciproc, pentru achizitionarea unor bunuri necesare gospodariei si traiului comun al familiei (f. 82-87 dosar fond).   
      Tot acest probatoriu administrat in fata primei instante confirma contributia superioara a reclamantei la dobandirea, in timpul casatoriei cu paratul, a bunurilor comune mobile si imobile, a caror existenta, valoare si modalitate de partajare, astfel cum au fost stabilite de judecatorul fondului, nu se contesta de catre parti prin prezentul apel.
      Cu toate acestea, instanta de control judiciar apreciaza ca fiind neintemeiat procentul de 75% retinut in favoarea reclamantei la dobandirea bunurilor comune, respectiv de 25% al paratului.
      Astfel, fara a nega aportul evident superior al intimatei L.A. in tot ceea ce priveste contributia sa efectiva la dobandirea bunurilor comune, constand in activitatea suplimentara remunerata realizata in afara orelor de program de la serviciu, din munca efectuata pentru sustinerea gospodariei si ingrijirea celor trei copii ai cuplului (in conditiile in care unul dintre copii - A.S.  prezinta grave probleme de sanatate care necesita o supraveghere permanenta si o ingrijire atenta), precum si din ajutorul material dat de mama reclamantei pentru intregirea veniturilor familiei, instanta de control judiciar apreciaza acest aport ca ridicandu-se la 65% in favoarea reclamantei, iar nu la 75%, astfel cum a stabilit judecatorul fondului.
      Pentru a retine astfel, tribunalul are in vedere aspectele care rezulta din copiile carnetelor de munca ale partilor aflate la dosarul de fond, in sensul in care veniturile din munca ale paratului au fost substantial mai mari in perioada anilor 1986 - 2000, iar dupa aceea veniturile obtinute din salariu de fostii soti au fost relativ apropiate (f. 18-24, 89-95 dosar fond). Astfel, cu titlu de exemplu, tribunalul constata ca in anul 1994, reclamanta a realizat un castig din salariu cuprins intre 55.175 si 86.500 de lei vechi, in timp ce apelantul - parat a realizat un venit din munca situat intre 111.600 si 193.400 de lei vechi. Aceeasi situatie exista si in anul 1995 (intre 93.400 si 106.000 lei vechi reclamanta, respectiv intre 197.300 si 280.400 lei vechi paratul). Totodata, astfel cum am aratat, dupa anul 2000, veniturile partilor, conform celor consemnate in carnetele de munca, s-au egalizat, astfel, in anul 2005 reclamanta a realizat un venit lunar din salariu in cuantum de 627 de lei, in timp ce paratul a obtinut un castig de 637 de lei lunar.
      Fata de toate acestea, intrucat neintelegerile dintre soti au aparut, astfel cum rezulta din considerentele hotararii de divort, doar in anul 2006, dupa nasterea celui de-al treilea copil, in conditiile in care partile au incheiat casatoria in anul 1988 (f. 29-31 dosar TMF), tribunalul constata ca in speta nu s-a dovedit cu certitudine faptul ca pe toata durata casatoriei paratul ar fi folosit castigurile obtinute din munca in interes personal (pentru a achizitiona bauturi alcoolice, pentru a participa la jocuri de noroc si a intretine relatii extraconjugale), acest comportament al paratului, astfel cum a fost descris de martorii audiati de prima instanta, fiind de data mai recenta, fara a se putea stabili cu certitudine perioada exacta in care paratul a folosit doar pentru sine veniturile obtinute din munca.
      In speta, insa, bunurile imobile - ce reprezinta categoria cea mai importanta si mai de valoare dintre bunurile dobandite de parti in timpul casatoriei - au fost achizitionate in perioada anilor 1989 (apartamentul), respectiv 1994 si 1998 (terenurile). Prin urmare, se naste prezumtia participarii minimale a apelantului la tot ceea ce reprezinta cheltuielile generate de gospodaria comuna a fostilor soti si la achizitionarea bunurilor comune doar dupa anul 2006, reclamanta insasi precizand in cuprinsul cererii de divort faptul ca "neintelegerile au aparut dupa nasterea celui de-al treilea copil, de cand paratul este implicat intr-o relatie extraconjugala, acesta nemaiimplicandu-se in mod efectiv in cresterea si educarea copiilor [_] si nu mai contribuie cu bani la sustinerea gospodariei" (f. 30 dosar TMF).
      Astfel, instanta de control judiciar constata, raportat la cele mai sus expuse, ca aportul reclamantei la dobandirea bunurilor comune in timpul casatoriei, este de 65%, procentul de 75% stabilit de judecatorul fondului fiind excesiv.
      In continuare, tribunalul specializat retine ca, pentru a se constata o contributie mai mare a uneia dintre parti la dobandirea bunurilor comune este necesar ca acest aport sa fie dovedit in mod concret si fara alte dubii. In speta, contributia superioara a reclamantei la dobandirea bunurilor comune este de natura evidentei, toate probele administrate in cauza facand dovada ca aceasta parte s-a implicat mai mult in intretinerea gospodariei, in cheltuielile generate de cresterea si educarea copiilor, suportand si in costurile pentru ingrijirea si tratamentul medical al copilului bolnav al partilor, la toate acestea contribuind si ajutorul material oferit de mama reclamantei. Totodata, o parte dintre bunurile mobile obiect al partajului - mobila tip vitrina compusa din: dulap cu doua usi, dulap tip soldat, si trei corpuri dulap cu vitrina, in valoare totala de 1.500 lei, respectiv covorul persan oval, in valoare de 300 lei - au fost achizitionate de reclamanta pe cheltuiala sa, dupa despartirea in fapt a partilor. Prin urmare, nu pot fi primite sustinerile apelantului in sensul in care o contributie mai mare a uneia dintre parti ar trebui stabilita pe baza unui calcul matematic riguros, intrucat munca in gospodarie, ajutorul material dat de unul sau altul dintre membrii familiei (care nu este atestat prin vreun inscris, avand in vedere existenta raporturilor de rudenie), ori achizitionarea de bunuri dupa separarea in fapt a partilor si suportarea in mod exclusiv de catre reclamanta a cheltuielilor legate de tot ceea ce inseamna intretinerea gospodariei (alimente, impozite, utilitati) si de cresterea, educarea, tratamentul medical al copiilor, sunt aspecte ce nu pot fi calculate in mod strict, dar trebuie avute in vedere la stabilirea aportului sotilor la dobandirea bunurilor comune, procentul de contributie al fiecarei parti fiind o chestiune de fapt ce ramane la aprecierea instantei, pe baza probelor administrate in cauza.
      Astfel, fata de considerentele mai sus expuse, in temeiul art. 296 C. pr. civ.,  tribunalul urmeaza a admite apelul declarat de apelantul - parat reclamant reconventional M.G.S., in contradictoriu cu intimata - reclamanta parata reconventionala L.A., impotriva sentintei civile nr. ... iunie 2012 a Judecatoriei Brasov, pronuntata in dosarul nr. ...197/2010, hotarare care va fi schimbata in parte, in ceea ce priveste cota de contributie a partilor la dobandirea bunurilor comune.
      Pe cale de consecinta, urmeaza a se constata ca la dobandirea bunurilor comune reclamanta a avut o contributie de 65% iar paratul de 35%, iar reclamanta va fi obligata sa plateasca in favoarea paratului suma de 26.892,65 lei, reprezentand sulta egalizatoare.
      Vor fi pastrate restul dispozitiilor sentintei atacate.
      In temeiul dispozitiilor art. 274 al. 1, raportat la art. 276 C. pr. civ., intimata urmeaza a fi obligata la plata sumei de 1.400 de lei in favoarea apelantului, reprezentand cheltuieli de judecata in apel, constand din onorariu de avocat - 500 de lei, respectiv taxa judiciara de timbru si timbru judiciar - 900 lei. Pentru a decide astfel, in sensul reducerii cheltuielilor suportate de apelant in prezenta cauza, tribunalul constata, pe de o parte, ca sistarea starii de devalmasie profita ambelor parti, iar pe de alta parte ca, desi apelul paratului a fost admis, instanta de control judiciar nu a avut in vedere sustinerile apelantului referitoare la cota de contributie egala a fostilor soti la dobandirea bunurilor comune. Astfel, intimata - reclamanta se afla in culpa doar in ceea ce priveste o aportul sau la dobandirea bunurilor comune, care nu este de 75%, cum a solicitat prin cererea de chemare in judecata, ci de 65%, astfel cum s-a aratat prin prezenta.
      In temeiul art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, intimata - reclamanta va fi obligata la plata catre stat a sumei de 1.751 de lei, reprezentand taxa judiciara de timbru pentru care apelantul a beneficiat de reducere, potrivit incheierii de sedinta din data de 16 noiembrie 2012 (f. 46-48 dosar TMF), prezenta constituind titlu executoriu conform art. 21 al. 1 din acelasi act normativ.
      Totodata, instanta va mentine in sarcina apelantului obligatia de a achita in continuare suma de cate 437,75 de lei in lunile decembrie 2012, ianuarie si februarie 2013, inclusiv, astfel cum s-a stabilit prin incheierea de sedinta din data de 16 noiembrie 2012, reprezentand taxa judiciara de timbru, prezenta hotarare constituind titlu executoriu cu privire la aceste sume. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
D E C I D E:

      Admite apelul declarat de apelantul - parat reclamant reconventional M.G.S., in contradictoriu cu intimata - reclamanta parata reconventionala  L.A., impotriva sentintei civile nr. ... iunie 2012 pronuntata de Judecatoria Brasov, in dosarul nr. ...197/2010, pe care o schimba in parte in ceea ce priveste cota de contributie a partilor la dobandirea bunurilor comune, si in consecinta:
      Constata ca la dobandirea bunurilor comune reclamanta a avut o contributie de 65% iar paratul de 35% si obliga reclamanta sa plateasca in favoarea paratului suma de 26.892,65 lei, reprezentand sulta egalizatoare. 
      Pastreaza restul dispozitiilor sentintei atacate.
      Obliga intimata la plata sumei de 1.400 de lei in favoarea apelantului, reprezentand cheltuieli de judecata in apel, constand din taxa judiciara de timbru si timbru judiciar (900 de lei) si onorariu de avocat (500 de lei).
      In temeiul art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, obliga intimata la plata catre stat a sumei de 1.751 de lei, reprezentand taxa judiciara de timbru pentru care apelantul a beneficiat de reducere, prezenta constituind titlu executoriu conform art. 21 al. 1 din acelasi act normativ.
      Mentine in sarcina apelantului obligatia de a achita in continuare suma de cate 437,75 de lei in lunile decembrie 2012, ianuarie si februarie 2013, inclusiv, astfel cum s-a stabilit prin incheierea de sedinta din data de 16 noiembrie 2012, reprezentand taxa judiciara de timbru, prezenta constituind titlu executoriu. 
Cu drept de recurs in termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 04 decembrie 2012.