Comercial

Prin actiunea comerciala inregistrata la data de _.2009 pe rolul Judecatoriei Zalau sub numarul _.2009, reclamanta SC AR S.A., in contradictoriu cu parata SC. GS.R.L., a solicitat instantei ca, in urma administrarii probatoriului necesar solutionarii cauzei, sa dispuna obligarea paratei la plata contravalorii in lei din ziua platii a sumei de 1580 euro, respectiv la plata sumei de 6789,26 lei,  precum si la plata dobanzii legale, calculate pana la data achitarii integrale a debitului, si a cheltuielilor de judecata.
Prin Sentinta civila nr. _./2009 Judecatoria Zalau a admis exceptia necompetentei teritoriale invocata din oficiu, declinandu-si competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Jibou unde cererea a fost inregistrata sub numarul _./2009.
In motivare reclamanta arata ca la data de _01.2007 intre S.C. A S.A., in calitate de asigurator, si S.C G S.A., in calitate de asigurat, s-a incheiat Conventia de asigurare nr. _ pentru asigurarea de raspundere civila de tip RCA, cu valabilitate in perioada 01.01.2007-31.12.2007.
Potrivit cap. IV din Conventia de asigurare s-a stabilit ca primele de asigurare sa fie achitate in patru rate, dupa cum urmeaza: rata 1-scadenta la data de _.01.2007; rata 2-scadenta la data de _.03.2007; rata 3-scadenta la data de _.06.2007; rata 4-scadenta la data _.09.2007.
Prin cap. V din aceeasi conventie s-a stipulat ca, in situatia in care oricare din ratele anterior mentionate nu este achitata la scadenta, detinatorul auto este neasigurat de la data scadentei ratei respective si pana la achitarea efectiva si integrala a ratei.
In data de _.07.2009, autoturismul proprietatea societatii parate a fost implicat intr-un accident de circulatie in Italia, societatea de asigurari fiind obligata la plata de despagubiri in cuantum total de 1580 Euro.
La data de _.07.2009 cea de-a treia rata, scadenta la data de 25.06.2009, nu era achitata, astfel ca la data producerii accidentului autoturismul proprietatea paratei nu mai era in asigurare.
In drept au fost invocate dispozitiile Cap. IV si V din conventia de asigurare nr. _../2007, art. 998, 999 din Codul civil, iar in probatiune a depus dosarul de dauna _..SJ/2007 in copie.
Parata a depus intampinare prin care invoca nulitatea conventiei nr. _./..2007  intrucat are o clauza prohibita de legislatia in materie, ceea ce ar echivala cu lipsa cauzei.
In acest sens, se sustine ca prevederile din Cap. V contravin dispozitiilor legale, respectiv celor cuprinse in art. 4 alin. 2 din Normele nr. 28/2006, potrivit carora contractul de asigurare poate cuprinde clauze suplimentare, in conditiile in care acestea nu reduc sau nu restrictioneaza drepturile unei parti, prejudiciate, ce decurg din asigurarea obligatorie.
Se arata ca, in cauza, raspunderea asiguratorului a fost angajata  prin conventia nr. _/2007, pentru perioada 01.01.2007-21.12.2007. Obligatia de a plati despagubirea este stabilita de lege in sarcina asiguratorului, aceasta neputand fi plasata in sarcina asiguratului intrucat s-ar ajunge la imbogatirea fara justa cauza a asiguratorului.
Se mai sustine ca modalitatea de plata a ratelor nu poate exonera asiguratorul de aceasta obligatie contractuala.
In drept, parata a invocat art. 966, 968 din Codul civil.
Analizand inscrisurile existente la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarele:
La data de _.01.2007, intre reclamanta, in calitate de asigurator, si parata, in calitate de asigurat, s-a incheiat Conventia de asigurare nr. _/2007 pentru asigurare de raspundere civila de tip RCA., cu valabilitate pe perioada 01.01.2007-31.12.2007 .
Prin aceasta conventie s-a stabilit ca primele de asigurare sa fie achitate in maximum 4 rate scadente astfel: ...01.2007. ...03.2007, ...06.2007, ...09.2007.
Potrivit Cap. V pct. 1, “ daca oricare din ratele prevazute la cap. IV nu este achitata la scadenta, detinatorul autovehiculului este neasigurat de la data scadentei ratei respective si pana la data achitarii efective si integrale a acesteia. In aceasta situatie,  asiguratorul nu acorda despagubiri pentru pagubele acordate tertilor prin accidente de autovehicule produse in perioada respectiva, asigurarile incheiate nefiind valabile. Daca totusi va fi obligata la plata unor despagubiri, partile semnatare ale prezentei conventii, de comun acord, convin ca aceste despagubiri sa fie recuperate de A de la asiguratul care nu si-a respectat obligatiile de plata a primelor de asigurare."
 Asa cum reiese din declaratia de accident (f.12), la data de _.07.2007, autoturismul marca Mercedes cu nr. de inmatriculare _..,  cuprins in Anexa la Conventia nr. _.2007, a fost implicat intr-un accident de circulatie in Italia in urma caruia  a fost avariat un alt autoturism.
In urma acestui accident, reclamanta a fost obligata la plata de despagubiri in valoare de 1580 Euro (f.20, 17).
Cea de-a treia rata, scadenta la data de _.06.2007, nu a fost achitata la scadenta, ci doar in data de  _..07.2007, ulterior producerii accidentului, astfel ca, potrivit  prevederilor Cap. V din Conventia de asigurare, la data de _..07.2009 parata avea calitatea de neasigurat.
In temeiul celorlalte prevederi ale aceluiasi capitol, reclamanta a formulat prezenta actiune in regres.
Instanta constata  ca, in cauza, in conformitate cu prevederile art. 727 din Codul de procedura civila, s-a incercat solutionarea amiabila a litigiului, reclamanta facand dovada concilierii directe si depunand procesul verbal de conciliere (f.3,4 si5).
Potrivit art. 9 din Legea nr. 136/1995, prin contractul de asigurare asiguratul se obliga  sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta din urma se obliga ca, la producerea unui anumit risc sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea, sau suma asigurata, la termenele si in limitele convenite.
Asadar, o particularitate a raporturilor de asigurare, specifica caracterului sinalagmatic al contractului de asigurare, este obligatia asiguratului de a-si executa el mai intai obligatia de plata a primelor de asigurare, prestatia asiguratorului fiind conditionata de aceasta operatiune prealabila.
Obligatia asiguratorului la despagubiri ar fi fara cauza atata vreme cat asiguratul nu si-a executat propria obligatie de plata a primelor de asigurare.
Art. 15 din aceeasi lege prevede ca asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare la termenele stabilite in conditiile de asigurare. Aceasta obligatia naste in sarcina asiguratorului obligatia corelativa de informare asupra consecintelor juridice ale neplatii sumelor cu titlu de prima de asigurare. In acest sens, art. 17 din Legea nr. 136/1995 prevede ca asiguratorul este obligat sa informeze asiguratul despre consecintele neplatii la termenul de plata si sa prevada aceste consecinte in contractul de asigurare.
In cauza, asiguratorul si-a indeplinit obligatia instituita in sarcina sa de articolul mai sus mentionat, iar prin prevederile Cap. V din Conventia nr. _./2007  partile au stabilit de comun acord tocmai limitele in care asiguratorul poate fi obligat la plata despagubirilor, fara a se incalca prevederile art. 4 alin. 2 din Normele privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule emise prin Ordinul nr. 113.133/28.11.2006.
Chiar normele mai sus indicate prevad ca asiguratorul nu este obligat sa acopere prejudiciile produse in afara valabilitatii asigurarii. Un astfel de caz este si situatia in care asiguratul nu plateste prima de asigurare.
Legea nr. 193/2000 stabileste clar prevederile contractului de asigurare care pot fi considerate clauze abuzive, fara ca prevederile Cap. V din conventia in discutie sa se regaseasca printre acestea, cauza contractului fiind, asadar, una legala.
Parata solicita instantei sa constate nulitatea conventiei de asigurare determinata de lipsa cauzei. Acest argument nu poate fi primit de catre instanta. In cauza, scopul mediat al asiguratului este dat de dorinta acestuia de a obtine acoperirea eventualelor pagube, iar, in ceea ce-l priveste pe asigurator, scopul mediat este acela de a obtine plata primei de asigurare.
Doar o persoana lipsita de discernamant ar putea incheia un contract fara cauza, motivul determinant al incheierii contractului.
Mai mult, chiar daca instanta ar constata nulitatea conventiei de asigurare, aceasta produce efecte juridice exclusiv in raporturile dintre asigurat si asigurator, tertul pagubit fiind protejat prin obligatia asiguratorului de a-i acorda despagubirile. In acest caz, asiguratorul ar fi obligat la plata despagubirilor catre persoana prejudiciata, pastrand insa regresul impotriva asiguratului atat pentru primele de asigurare scadente si neplatite, cat si pentru contravaloarea sumelor platite tertului pagubit cu titlu de daune.
Pentru considerentele de mai sus instanta va admite actiunea reclamantei si va respinge cerea paratului privind constatarea nulitatii Conventiei nr. _/2007.