Ucidere din culpa

Prin sentinta penala 144/31.10.2008  pronuntata de Judecatoria Buhusi in ds. nr. 1188/199/2007 a fost condamnat inculpatul C.D., pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni:
1. ucidere din culpa, prevazuta de art.178 al.2 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a,c si 76 lit.d Cod penal, la pedeapsa de 1 an si 8 luni inchisoare.
2. vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 al.1,3 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a,c si 76 lit.e Cod penal, la pedeapsa de 2 luni inchisoare.
3. vatamare corporala grava din culpa, prevazuta de art.184 al.2,4 cu aplicarea art.74 lit.a, c si 76 lit.e Cod penal la pedeapsa de  5 luni inchisoare.
In baza art.33 lit.b si 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate in pedeapsa cea mai grea sporita cu 4 luni.
Pedeapsa de executat 2 ani inchisoare.
In baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
In baza art.82 Cod penal, a fost stabilit termen de incercare 4 ani.
A fost atrasa atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod penal.
S-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art.64 lit. a teza a IIa, b Cod penal, pe durata si in conditiile art.71 al.2 Cod penal.
In baza art.71 al.5 Cod penal s-a suspendat pedeapsa accesorie aplicata inculpatului.
In baza art.55 al.1, 50 din Lg.136/1995, a fost obligat asiguratorul de raspundere civila H.V.AG Viena Austria, prin mandatar  SC I.I. Broker de Asigurari SRL Bucuresti, la plata daunelor materiale si morale dupa cum urmeaza:
- 19.564,06 lei daune materiale si 4000 lei daune morale catre partea civila M.I..
- 19.727,58 lei daune materiale si 5500 lei daune morale catre partea civila M.A..
- 20.555,49 lei daune materiale si 26.000,00 lei daune morale catre partile civile M.I. si M.A..
- 1.544,14 Euro, ori contravaloarea in lei la data executarii, catre partile civile M.I. si M.A..
In baza art.55 al.1, 50 din Lg.136/1995 si art.313 din Lg.95/2006, a fost obligat acelasi asigurator prin mandatar la plata despagubirilor civile dupa cum urmeaza:
- 3.598,67 lei catre partea civila S.J.U. Bacau.
- 141,76 lei catre partea civila Serviciul de Ambulanta Bacau.
A fost obligat acelasi asigurator prin mandatar sa plateasca partilor civile M.I. si A. suma de 1000 lei cheltuieli judiciare reprezentand onorariu aparator ales.
In baza art.191 Cod pr.penala a fost obligat inculpatul sa plateasca statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 200 lei din care50 lei Ministerului Public si 150 lei Ministerului Justitiei.
S-a constatat ca inculpatul a avut aparator ales la instanta.
Pentru a dispune astfel, prima instanta a retinu ca la data de 08.09.2005, orele 1700, partea vatamata M.I. a plecat de la domiciliul sau cu autoturismul proprietate in care se aflau pe bancheta din spate sotia si fiica sa, respectiv partea vatamata M.A. si M.E..
La orele 17,20, circuland pe DN2 pe banda de langa axul drumului, la  circa 150 m de intersectia cu DJ 207F care duce spre comuna B.B., partea vatamata a redus viteza pentru a vira la stanga si a semnalizat aceasta intentie.
In zona respectiva carosabilul are o latime de 12 m., cu cate 2 benzi pe sensul de mers, banda 1 cu o latime de 2,5 m si banda 2 de langa axul drumului cu o latime de 3,5 m.
Ajungand in dreptul intersectiei, partea vatamata a oprit pentru a acorda prioritate la doua autoturisme ce veneau din sens invers, mentinand semnalizarea pe stanga, si s-a angajat in efectuarea manevrei de viraj, moment in care din spate a fost izbit de un autoturism marca condus de inculpatul C.D..
Din impact, autoturismul a fost proiectat pe contrasens, s-a rasturnat pe cupola, a derapat si a ajuns in aceeasi pozitie in santul din stanga.
In urma impactului, minora in varsta de 2,7 ani a fost proiectata prin geam pe carosabil, a fost transportata la S.J.U. Bacau cu un autoturism oprit la fata locului, unde a decedat dupa cateva ore.
Partile vatamate M.I. si M.A. au fost transportate la acelasi spital cu ambulanta.
Partea vatamata M.I. a prezentat o fractura incompleta  ram ischiopubian dreapta, factura costala C10, disjunctie acromioclaviculara, leziuni care au necesitat pentru vindecare 50-55 zile ingrijiri medicale.
Partea vatamata M.A. a prezentat politraumatism cu fractura frontala stanga, fractura de bazin stanga, fractura peroneu stanga operat, plaga contuza cu interesarea articulatiei gleznei dreapta, hematoame brate, leziuni care au necesitat 95-100 zile ingrijiri medicale.
Inculpatul a fost condus la spital unde i-au fost recoltate probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul fiind „absent”, rezultat identic cu cel din buletinul de analiza a probelor de sange recoltate de la partea vatamata M.I..
Martorul R.T. a aratat la urmarirea penala ca circula pe DN2 si a vazut la circa 100 m in fata lui autoturismul, care rula cu viteza redusa, si si-a dat seama ca acesta vrea sa vireze la stanga, motiv pentru care a semnalizat si l-a depasit pe partea dreapta, trecand pe banda 1. In momentul in care a vrut sa revina pe banda de langa axul drumului s-a uitat in oglinda din stanga pentru a se asigura si a vazut zburand prin aer parti ale autoturismelor intrate in coliziune. Martorul arata ca a oprit, a sunat imediat salvarea si s-a dus la locul accidentului. Acelasi martor a precizat ca nu a vazut autoturismul in trafic anterior accidentului.
Pe banda din dreapta inculpatului se afla prietenul acestuia, M.F., care in declaratia olograf data in prezenta aparatorului inculpatului, a aratat ca a observat la circa 100-1500 m in fata lor, pe aceeasi banda de mers, un  autoturism. A vazut ca acesta a semnalizat stanga, dupa care a incetinit viteza si a oprit langa axul drumului pentru a efectua virajul la stanga pe un drum secundar, dupa care inculpatul a franat energic, dar nu a mai putut evita impactul.
Raportul de expertiza tehnica efectuata in cauza a concluzionat ca inculpatul era singurul care putea evita accidentul prin reducerea vitezei de deplasare in raport cu distanta fata de autovehiculul din fata sa.
In ceea ce priveste viteza cu care se deplasa autoturismul condus de inculpat, expertiza a concluzionat ca aceasta nu se poate stabili cu exactitate, expertul calculand o viteza „probabila” de4 100,3 km/h in momentul premergator accidentului iar viteza la impact a fost de 64 km/h.
La urmarirea penala, inculpatul a aratat in prima declaratie olograf data in prezenta aparatorului sau, ca a observat la circa 50m inainte autoturismul , care se deplasa cu viteza redusa in fata sa, acesta a semnalizat intentia de a vira stanga, dar nu l-a putut observa mai devreme deoarece in spatele sau pe banda 1 circula la mica distanta un autoturism la care era atent „pentru a-i vedea manevrele”.
Inculpatul recunoaste ca a observat tarziu semnalizarea la stanga a autoturismului „” dar a motivat „ca din fata batea puternic soarele in parbriz” uitand ca el mergea spre N-E, iar la acel moment (luna septembrie, orele 17,20) soarele nu rasare, ci apune, si nu avea cum sa-i bata in parbriz.
Chiar daca ar fi fost o astfel de situatie, inculpatul trebuia sa adapteze viteza la conditiile de timp si drum pentru evitarea accidentului.
De altfel, inculpatul recunoaste ca accidentul s-a datorat culpei sale, dar si culpei partilor vatamate si a conducatorului autoturismului „”, motivand ca partile vatamate M.I. si M.A. nu purtau centuri de siguranta, victima M.E. nu statea intr-un dispozitiv de retinere (scaun) omologat,  partea vatamata M.I. nu a semnalizat inainte de 100 m intentia de a vira la stanga, iar soferul de pe „” a efectuat o depasire neregulamentara, pentru ca trebuia sa-l lase sa treaca pe banda 1 anterior impactului.
Expertul nu s-a pronuntat asupra consecintelor impactului privitor la leziunile ce ar fi fost suferite de catre minora M.E. daca aceasta ar fi fost transportata intr-un dispozitiv de retinere omologat. Aceste dispozitive sunt capabile sa reduca numarul si gravitatea leziunilor intr-o anumita masura si numai in anumite limite ale vitezelor de impact.
Totalitatea echipamentelor de siguranta pasiva dintr-un autovehicul chiar daca reduc substantial amploarea si gravitatea leziunilor nu garanteaza viata.
Chiar daca victimele nu ar fi purtat dispozitivele de siguranta la care inculpatul face referire, lipsa lor nu se poate enumera printre cauzele care au condus la producerea accidentului, nefacand deci parte din dinamica producerii accidentului asa cum a concluzionat expertul.
Partea vatamata M.I. a semnalizat cu circa 100 m intentia de virare la stanga, intentie rezultata si din reducerea vitezei cu 100-150 m inainte de oprire, fapt relatat de martorii audiati in cauza.
Cu privire la conducatorul autoturismului „” mentionam ca nu exista nici o obligatie a acestuia de a incetini viteza si de a acorda prioritate inculpatului in depasire, pentru ca nu putea cunoaste intentiile acestuia.
Inculpatul era singurul care trebuia sa reduca viteza si sa respecte o distanta in concordanta cu viteza autovehiculului din fata, astfel incat sa nu intre in coliziune cu acesta.
La instanta, inculpatul nu a dorit sa dea  declaratie.
Din probatoriul administrat in cauza, rezulta vinovatia inculpatului, apararile acestuia fiind aparari de circumstanta infirmate de altfel de probe.
Fata de circumstantele reale dar si cele personale ale inculpatului, instanta in baza art.81 Cod penal, a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
S-a stabilit termen de incercare potrivit art.82 Cod penal si s-a atras atentia asupra dispozitiilor art.83 Cod penal.
Potrivit art.71 al.5 Cod penal pe durata  suspendarii conditionate a executarii pedepsei […] se suspenda si executarea  pedepselor accesorii.
Aplicarea pedepselor accesorii trebuie realizata in baza art.71 si 64 Cod penal  dar si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului, a protocoalelor  Aditionale a jurisprudentei CEDO, care fac parte din dreptul intern in conformitate cu dispozitiile art.11 al.2 si 20 din Constitutia Romaniei.
In cauza Hirst contra Marea Britanie CEDO a statuat ca interzicerea dreptului de a vota incalca art.3 din Protocolul aditional, astfel ca instanta a constatat ca aplicarea acestei pedepse accesorii nu se impune.
De asemenea in cauza Sabou  Parcalab contra Romaniei CEDO a statuat ca interzicerea drepturilor  parintesti incalca art.8 al Conventiei, instanta constatand ca nu se impune aplicarea nici a  acestei pedepse accesorii.
Prin urmare, instanta, a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art.64 lit.a teza aIIa,b Cod penal pe durata si in conditiile art.71 al.2 Cod penal.
In baza art.71 al.5 Cod penal a suspendat pedeapsa accesorie aplicata inculpatului.
Partile vatamate M.I. si M.A. au fost transportate, cu ambulanta la Spitalul Judetean Bacau, unde au fost internate la sectia ortopedie si respectiv neurologie si apoi ortopedie in perioada 08-09-22.09.2005.
Serviciul de Ambulanta Bacau si Spitalul Judetean Bacau s-au constituit parti civile cu c/val transportului partilor vatamate si respectiv c/val serviciilor medicale, conform adresei  5687/14.07.2008 a Serviciului de Ambulanta Bacau si adresei  nr.12750/30.08.2007.
In cauza, a participat ca asigurator de raspundere civila H.V. AG Austria fost D.A. prin mandatar SC I.I. Broker de Asigurare SRL Bucuresti.
In baza art.55 al.1 si 50 din  Lg.136/1995 si 313 din Lg.95/2006 a fost obligat asiguratorul la plata despagubirilor civile catre partile civile Spitalul Judetean  de Urgenta Bacau si Serviciul de Ambulanta Bacau.
In ceea ce priveste latura civila instanta a retinut urmatoarele:
Partea vatamata M.I. s-a constituit parte civila cu suma de 40.000 Euro, din care 10.000 Euro daune materiale si 30.000 Euro daune morale, ca urmare a vatamarii sale corporale.
La randul ei, partea vatamata M.A. s-a constituit parte civila ca urmare  a vatamarii sale corporale grave cu suma de 60.000 Euro din care 14.000 Euro daune materiale si 46.000 Euro daune morale.
Impreuna cu cele doua parti vatamate s-au constituit parti civile pentru decesul fiicei sale cu suma de 1.400.000 Euro, din care 8500 Euro daune materiale si 1.351.500 Euro daune morale si cu 2000 Euro reprezentand diferenta de valoare intre suma de 50 mil.lei vechi primita de la mandatarul  asiguratorului si prejudiciul real al autoturismului  avariat.
In dovedirea laturii civile partile vatamate au depus acte (filele 121-215) si au solicitat proba cu martorii V.E. si M.E..
Martora V.E. a aratat ca s-a ocupat de inmormantarea fiicei partilor vatamate, inmormantare care a costat aproximativ 300.000 lei vechi in care este inclus praznicul, plata preotilor, scoaterea victimei din spital. Pentru pomenirile ulterioare s-au implicat rudele partilor vatamate.
Partea vatamata M.A. a suferit doua operatii si a fost ingrijita de o persoana. De la spital venea o persoana pentru masaj, dar nu cunoaste suma cu care au fost platite cele doua persoane.
Partile vatamate au urmat tratament la Mangalia si Slanic Moldova. De la partile vatamate stie ca acestea aveau in casa 20.000 Euro, bani ce au fost cheltuiti cu aprovizionarea, menajul, medicii.
Banii de inmormantare au fost imprumutati de la prieteni, iar ea (martora) le-a imprumutat 130.000 lei vechi.
Martora M.E.  a aratat ca a ingrijit-o pe partea vatamata M.A., timp de 6 luni si a fost platita cu 5000 lei vechi/luna. Martora facea menajul (spalat, mancare) si tinea gospodaria. De la Policlinica venea  o persoana care-i facea masaj partii vatamate dar nu stie cu cat a fost platita.
Stie ca partile au facut cheltuieli cu inmormantarea si pomenirile ulterioare (inmormantarea costand aproximativ 300.000 lei vechi) iar moartea fetitei le-a afectat psihic pe partile vatamate.
Si partea vatamata M.I. a facut tratament, intrucat mergea greu.
Partile vatamate au depus retete medicale, facturi de la inmormantare, bonuri fiscale, pentru cheltuieli efectuate ulterior, costul biletelor de tratament, diferenta dintre salariu si concediu medical  pentru partea vatamata M.A..
Instanta a avut in vedere chitantele aflate la filele 125-179, 182-192, dosar instanta.
In ceea ce priveste chitanta aflata la fila 180, aceasta reprezinta onorarul pentru aparator ales, care a fost cuprins in cheltuielile judiciare efectuate de parti.
In ceea ce priveste sumele solicitate ce urmeaza a fi efectuate in viitor instanta nu le-a acordat, acestea fiind cheltuieli viitoare, pe care partile vatamate au deschisa calea unei actiuni civile, acestea nefiind dovedite la data pronuntarii hotararii.
Partile vatamate au mai aratat ca au mai facut si alte cheltuieli (transport, alimentatie suplimentara, vizita medici, tratament kineto, cu ritualurile religioase) in suma de 7500 lei RON dar nu detin acte.
Cu toate acestea, instanta, fata de numarul de in zile ingrijiri medicale si leziunile suferite, apreciaza ca cele doua parti au mai facut unele cheltuieli (alimentatie suplimentara, medici, tratament) care vor fi de 1000 lei RON pentru partea vatamata M.I. si 1500 lei RON pentru partea vatamata M.A., asa cum au fost apreciate, celelalte cheltuieli nefiind dovedite.
S-a mai solicitat c/val unor eventuale interventii chirurgicale si a tratamentelor, cheltuieli ce nu au fost precizate de parti.
Cu privire la plata sumei de 2000 Euro reprezentand diferenta dintre c/val autoturismului  distrus in accident si suma primita ca despagubire , instanta a retinut potrivit actelor depuse la dosar ca acest autoturism a fost cumparat cu 3000 Euro, iar partile vatamate au primit 5000 lei RON despagubiri, echivalentul a 1455,86 euro, instanta a obligat asiguratorul la plata diferentei.
In ceea ce priveste daunele morale, instanta a apreciat ca partile vatamate individual si impreuna sunt indreptatite la plata daunelor morale dar intr-un cuantum apreciat de instanta, cele solicitate fiind exagerate.
Asiguratorul de raspundere civila, este chemat in  procesul penal potrivit dispozitiilor Lg.136/1995 sa suporte prejudiciile cauzate de catre conducatorul de autovehicule. Ratiunea legiuitorului, este tocmai aceea de a se  preveni imposibilitatea de insolvabilitate a persoanei culpabile de producerea unui accident.
Fata de cele ce preced, instanta in baza art.55 al.1, 50 si 49 din Lg.136/1995, a obligat asiguratorul la plata daunelor materiale si morale pentru fiecare parte vatamata si impreuna, asa cum au fost dovedite si apreciate de instanta.
A fost obligat de asemenea  acelasi asigurator la plata despagubirilor civile catre partile civile M.I. si M.A., reprezentand diferenta dintre c/val autoturismului  si suma primita drept despagubire de parti.
A fost obligat, de asemenea, asiguratorul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partile vatamate M.I. si A., reprezentand  onorariu aparator B., pentru celalalt avocat S.C., partile prin aparator nedepunand la dosar nici o chitanta de plata a onorarului.
Impotriva acestei hotarari au declarat apel si asiguratorul „D.A.” , partile civile M.I. si M.A. precum si Parchetul de pe langa Judecatoria Buhusi.
Acesta din urma a criticat hotararea ca fiind netemeinica intrucat, avand in vedere consecintele tragice ale acestui accident, comis din culpa exclusiva a inculpatului, asa cum a retinut si instanta de judecata nu se impunea  retinerea de circumstante atenuante si reducerea pedepselor sub limita minima prevazuta de lege.
Avand in vedere ca incalcarea legilor de circulatie pe drumurile publice a devenit destul de frecventa si cu consecinte din cele mai grave, considera ca trebuie reorientata si practica instantelor de judecata, in sensul de  a aplica pedepse mai aspre nu numai in cuantum, dar si in modalitatea de executare, doar astfel de pedepse putand sa atinga si scopul preventiv prevazut de lege.
Referitor la latura civila, instanta a obligat asiguratorul de raspundere civila la plata in lei a sumelor reprezentand daune materiale si morale, desi partile civile M.I. si M.A., avand in vedere inflatia, au solicitat plata acestor sume in euro, precum si dobanda legala de la data producerii accidentului (08.09.2005) si pana la executare – fl. 56-57 ds. instanta.
Instanta  a obligat asiguratorul la plata in lei a daunelor, fara sa se pronunte deci la toate solicitarile din cererea partilor civile – fl. 56-57.
Referitor la cuantumul daunelor morale, la care asiguratorul de raspundere civila a fost obligat catre partile civile M.I. si M.A., ca urmare a decesului fiicei lor, apreciaza ca acest cuantum nu a avut in vedere prejudiciul  real si cel incercat de cele doua parti civile.
Ca atare, considera ca se impunea obligarea intr-un cuantum mai mare a daunelor morale, ca o compensatie pentru suferinta prilejuita de accident.
Partile civile au criticat hotararea sub aspectul laturii civile deoarece  relativ la pretentiile solicitate prin actiunea civila, apreciaza ca instanta de fond a facut o gresita apreciere a probelor, sub aspectul intinderii prejudiciului material si moral.
De asemenea, apreciaza ca hotararea instantei nu se incadreaza in practica instantelor din Romania, cu privire la acordarea daunelor materiale si morale in situatii generate de savarsirea de infractiuni care au ca rezultat decesul sau vatamarea persoanelor.
In raport de limitele legale de acordare a despagubirilor conform legislatiei asigurarilor din Romania, apreciaza ca despagubirile acordate nu reflecta  nu reflecta prejudiciul real suferit de partile civile.
Sustine punctul de vedere expus si la instanta de fond, in sensul in care, aplicabil in cauza ar fi plafonul stabilit pentru dezdaunare de legea asiguratorului strain.
A avut in vedere faptul ca:
1.asiguratorul acorda despagubiri in baza contractului de asigurare, cu cel mai mare nivel de despagubiri dintre cel prevazut in legislatia ce guverneaza stabilirea prejudiciului si cel prevazut in contractul de asigurare  art. 49 alin. 1 Legea 136/1995.
2. sub aspectul civil, s-a nascut un raport de drept international privat, avand in vedere ca fapta a fost savarsita inainte de aderare, astfel incat, legea aplicabila in materia despagubirilor este legea sediului asiguratorului – art. 103,109,121,,125  din Lg. 105/1992.
3. prin aplicarea plafonului stabilit de legislatia asigurarilor din Romania, s-ar opera o discriminare in raport de cetatenia victimei, de locul savarsirii faptei in raport cu acelasi asigurator, de situatia victimei prejudiciate inainte si dupa aderare, precum si intre consecintele unei fapte cauzatoare de prejudiciu in raport de data savarsirii acesteia si data pronuntarii unei hotarari.
In subsidiar in conditiile aplicarii legislatiei romane in vigoare la data savarsirii faptei, solicita acordarea de despagubiri la limita maxima (de 50.000 lei) a plafonului stabilit prin OUG 108/2004.
Solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale sub aspectul laturii civile, in sensul acordarii despagubirilor de 50.000 lei.
Asiguratorul a solicitat diminuarea despagubirilor la care a fost obligata de catre instanta de fond.
Tribunalul, analizand sentinta penala apelata , sub toate aspectele, in fapt, in drept, precum si din perspectiva motivelor de apel invocate, constata ca sunt fondate si urmeaza a fi admise apelurile promovate de partile civile si de parchetul de pe langa Judecatoria Buhusi in privinta cuantumului daunelor morale.
Consideram ca valoarea acestora ar trebui majorata, raportandu-se la enorma suferinta pricinuita partilor vatamate, parinti – prin pierderea vietii fiicei lor minore, de numai 2 ani, prin actiunea ilicita a inculpatului.
Cu privire la normele legale aplicabile, tribunalul, urmeaza sa aiba in vedere, ca legislatia aplicabila in cauza este cea nationala potrivit pct. 8, 11 si 15 din Anexa nr. 1 la Recomandarea nr. 5 de la Geneva (adoptata la 25 ianuarie 1949 de Subcomitetul de transport rutier a Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite in scopul facilitarii circulatiei rutiere intre stat diferite in care legislatia impune obligativitatea incheierii asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii cauzate prin accidente de autovehicule) precum si prevederile art. 3 al. 4 din Regulamentul General al Consiliului Birourilor (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 192 din 31.07.2003 pg. 29), aceste riscuri si limite sunt cele prevazute de legislatia statului pe teritoriul caruia se produce accidentul. Asigurarea Carte Verde se asimileaza in fiecare stat in cadrul Sistemului International  Carte Verde in care autovehiculul asigurat produce un accident, cu o asigurare de raspundere civila pentru prejudicii cauzate tertilor prin accidente de autovehicule eliberata in statul respectiv. Pentru cazul in speta, avand in vedere ca valabilitatea contractului de asigurare a fost constatata, obligatiile contractuale ale asiguratorului sunt cele prevazute de legislatia in acest domeniu din Romania (Lg. Nr. 136/1995 Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 3108/2004).
In ceea ce priveste motivul de apel al Parchetului de pe langa Judecatoria Buhusi privind netemeinicia retinerii de circumstante atenuante in favoarea inculpatului, de catre instanta de fond, precum si a modalitatii de executare a pedepsei, tribunalul apreciaza ca acest motiv de apel nu este fondat, raportat la conduita sincera a inculpatului, la comportamentul pe care acesta l-a avut fata de familia suferinda, astfel ca instanta de fond a facut o justa aplicare a criteriilor de individualizare prev. de art. 72 cod penal precum si art. 74 li. a,c cod penal.
De asemenea, consideram justificata retinerea  dispozitiilor art. 81,81 cod penal fiind intrunite conditiile prevazute de aceste arle, in favoarea inculpatului.
Apelul asiguratorului urmeaza a fi respins ca nefondat, acesta este obligat la acordarea tuturor despagubirilor materiale si morale pricinuite de asigurat, in speta, inculpatul, prin fapta sa, in limita plafonului de 5.000.000.000 lei stabilit de anexa nr. 3 din „Normele privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor obligatorii de raspundere civila pentru pagubele produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizatia asiguratorilor pentru practicarea asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule” aplicabil anului 2005.
Atata timp cat nivelul despagubirilor acordate de prima instanta, nu au depasit acest plafon, urmeaza a fi respins apelul.
I. In temeiul art. 379 pct. 2 lit. „a” din Cod procedura penala, va admite apelurile declarate de Parchetul de le langa Judecatoria Buhusi si apelantele parti civile M.I. si M.A. impotriva sentintei penale nr. 144/ 31.10.2008 pronuntata de Judecatoria Buhusi in dosarul nr. 1188/199/2007 cu privire la cuantumul daunelor morale acordate de prima instanta partilor civile M.I. si M.A..
Va desfiinta sentinta penala apelata sub acest aspect.
Va retine cauza spre rejudecare si in fond:
Va majora cuantumul daunelor morale acordate partilor civile M.I. si M.A. de catre prima instanta de la 26000 lei la 35000 lei.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
Va constata ca intimata inculpata a avut aparator ales.
In temeiul art. 192 al. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat in apelul parchetului si al partilor civile vor ramane in sarcina acestuia.
II. In temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala, va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta asigurator „D.A” impotriva sentintei penale nr. 144/31.10.2008 pronuntata de Judecatori Buhusi in dosarul nr. 1188/199/2007.
In temeiul art. 192 al. 2 Cod procedura penala va obliga apelanta asiguratoare la plata sumei de 100 lei catre stat cu titlu de cheltuieli judiciare.