Uzucapiune

Prin cererea inregistrata cu nr. 5149/180/2008 la Judecatoria Bacau , reclamantii D.S., D.D.  si F.C. au chemat in judecata in calitate de parat municipiul Bacau prin Primar pentru ca prin hotarare judecatoreasca sa se constate ca au dobandit prin uzucapiunea de 30 de ani proprietatea asupra  suprafetei de 151,58 mp teren situat in mun. Bacau.
Prin sentinta civila nr.3229/27.03.2009 s-a respins actiunea ca nefondata.
Instanta de fond a retinut ca potrivit deciziei nr.349/1958 a Sfatului Popular al orasului Bacau s-a atribuit autorilor reclamantilor, in mod gratuit si in folosinta vesnica, suprafata de 481 mp de teren in Bacau, lotul nr.162. Prin Ordinul Prefectului nr.112/2004, in baza dispozitiilor Legii nr.18/1991, tatalui reclamantilor i s-a atribuit in proprietate aceasta suprafata de teren, situata in Bacau.
Martorii audiati au relatat ca terenul pe care se afla casa reclamantilor a fost ingradit chiar de la constructia casei si stapanit de catre autorii reclamantilor in mod neintrerupt, iar dupa decesul acestora, de catre reclamanti.
Raportul de expertiza realizat in cauza de catre expert A.G. a concluzionat ca terenul stapanit de reclamanti si situat in  Bacau are 633 mp, rezultand o diferenta de 151 mp fata de4 suprafata atribuita in proprietate prin Ordinul Prefectului.
Uzucapiunea (prescriptia achizitiva) reprezinta nasterea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra unui bun imobil prin posesia acestuia de catre o persoana in conditiile si termenul prevazut de lege.
Potrivit art. 1890 din Codul civil, �Toate actiunile atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si fara sa i se poata opune reaua-credinta.� Aceasta norma reglementeaza uzucapiunea de 30 de ani, iar pentru ca aceasta sa poata sa-si produca efectele este necesar sa fie indeplinite doua conditii: posesia sa fie utila, adica o posesie propriu-zisa si neviciata; de asemenea, posesia sa fie exercitata neintrerupt timp de 30 de ani, indiferent daca posesorul este de buna-credinta sau de rea-credinta.�
In speta, dupa cum s-a aratat, autorii reclamantilor au primit terenul in litigiu in folosinta.
In aceasta situatie,chiar daca, asa dupa cum reiese din probe, reclamantii folosesc acest teren, in conformitate cu  prevederile din Codul civil, actele exercitate asupra unui bun apartinand altuia, in speta paratilor, sub nume precar, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar.
In cauza, proprietarul a transmis  autorilor reclamantilor doar dreptul de folosinta asupra terenului, adica posibilitatea de a intrebuinta bunul si da a culege fructele produse de catre acest bun si, conform art.1857 din Codul civil,  �Posesorul care poseda nu sub nume de proprietar nu poate sa schimbe el insusi, fie prin sine singur, fie prin alte persoane interpuse, calitatea unei asemenea posesiuni.�
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii care au aratat in motivarea acestuia ca prima instanta nu a motivat care sunt probele pe care se intemeiaza atunci cand retine ca terenul a  fost doar in folosinta si s-a exercitat o posesie sub nume de proprietar si ca a interpretat gresit probele administrate in cauza.
In drept , s-au invocat prevederile art. 304 pct.7,8 si 9 din Codul de procedura civila.
Recursul a fost legal timbrat cu 5 lei timbru judiciar si 768,94 lei taxa de timbru.
Intimata-parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului deoarece instanta de fond a apreciat corect probele administrate in cauza.
In recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizand recursul formulat prin prisma motivelor invocate, instanta retine ca acesta este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Prin decizia nr.349/24.06.1958 a Sfatului Popular al Orasului Bacau ( fila 14 din dosarul de fond) s-a atribuit in mod gratuit si in folosinta vesnica parintilor reclamantilor L. si D.D. suprafata de teren de 481 mp teren situata in Bacau.
Prin Ordinul Prefectului 112/13.05.2004 tatalui reclamantilor D.D. i s-a atribuit in proprietate aceasta suprafata de teren situata in Bacau , in temeiul art.36 al.2 si 6 din Legea nr.18/1991.
In fapt, suprafata de teren stapanita de catre autorul reclamantilor pana la data decesului acestuia in 26.12.2007 , a fost mai mare cu 151 mp teren. Aceasta suprafata de teren face corp comun cu cea atribuita prin decizia nr.349/24.06.1958 si respectiv prin Ordinul Prefectului 112/13.05.2004 iar din declaratiile martorilor audiati in cauza  rezulta ca a fost ingradita si stapanita inca de la inceput din1958 intreaga suprafata de teren.
In consecinta, nu se poate retine faptul ca pentru suprafata de 481 mp reclamantii au stapanit ca detentori precari iar pentru diferenta de 151 mp teren ca adevarati proprietari.
Prin urmare, in mod corect a constatat instanta de fond ca nefiind intrunite conditiile prescriptiei achizitive sub aspectul exercitarii unei posesii utile, sub nume de proprietar.
De asemenea, se poate retine ca instanta de fond a expus in considerentele sentintei probele in baza carora a stabilit situatia de fapt si de drept, in speta nefiind intrunit motivul de recurs prevazut de art. 304  pct 7 cod procedura civila.
Fata de cele mai sus aratate instanta va respinge recursul ca nefondat.