Reconstituire drept proprietate pentru asociatii composesorale

            Prin sentinta civila nr. 1074/08.05.2009, Judecatoria Moinesti a respins  ca nefondata plangerea formulata de Asociatia Composesorala A.                 S.Harghita in contradictoriu cu paratele Comisia Judeteana Bacau si Comisia Locala Darmanesti, admitand cererea de interventie in interesul  Comisia Judeteana Bacau, cerere formulata  de Directia Silvica Bacau.
Pentru a pronunta aceasta sentinta a retinut judecatoria ca Asociatia Composesorala A.S. Harghita a avut in proprietate suprafata de 2279,59 ha teren din care 1991,75 ha teren vegetatie forestiera si 282,09 ha teren pasune.
Reclamanta este continuatoarea acestei asociatii conform incheierii               civile nr. 595/25 aprilie 2006 pronuntata de Judecatoria Miercurea Ciuc.
O parte din suprafata detinuta se afla pe teritoriul judetului Harghita                 iar o parte pe teritoriul judetului Bacau.
Din suprafata totala detinuta de Asociatia Composesorala pe teritoriul judetului Bacau, s-a restituit reclamantei, respectiv 1015,20 ha teren                      padure conf. Titlului de proprietate nr. 184201/31.03.2003, ramanand sa                      se mai restituie 143,96 ha teren padure si 127,31 teren pasune.
Reclamanta a formulat contestatie la Comisia Judeteana Bacau pentru            a-i fi restituite si aceste suprafete de teren solicitate.
Prin Hotararea nr. 12504/7.10.2008, Comisia Judeteana a respins contestatia nr. 14/2007 cu motivarea ca reconstituirea dreptului de proprietate              se face avand in vedere structura de proprietate existenta la momentul deposedarii abuzive de catre regimul comunist si ca nu exista nici o prevedere                in statutul Composesoratului care sa reglementeze situatia terenurilor persoanelor care au fost membri ai Composesoratului si nu au mostenitori               care sa fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.
Reclamanta nu a negat in instanta ca este reala situatia ca nu                            s-au formulat cereri de catre toti mostenitorii membrilor Composesoratului,                insa a motivat ca terenurile se restituie formei asociative si nu membrilor acesteia.
Consultandu-se tabelele nominale depuse la dosar de catre reclamanta                cu numele mostenitorilor membrilor Composesoratului care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, se observa ca la unele pozitii                              la rubrica numele si prenumele persoanei solicitante, s-a trecut Composesoratul A.
Conform prevederilor art. 26 din Legea nr. 1/2000 alin. (1), formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor                  si fanetelor, obsti de mosneni in devalmasie, obsti razesesti nedivizate, composesorate, obsti de cumparare, paduri graniceresti, paduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mentiunea la titular, dupa caz:                          "obste de mosneni", "obste de razesi", "composesorat", "paduri graniceresti", alte asociatii si forme asociative cu denumirea localitatii respective.
     Conform acestui articol alin. (22) suprafata restituita formelor                 asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri iar                        la alin. (23) se precizeaza �suprafata restituita membrilor formelor  asociative�.
Prin urmare, din continutul prevederilor legale, se retine ca terenurile                     se  restituie la cererea fostilor composesori sau a mostenitorilor acestora,                       pe baza actelor care le atesta aceasta calitate si nu la cererea formei                    asociative.
  Se impunea, deci, ca reclamanta sa faca dovada existentei mostenitorilor tuturor membrilor Asociatiei Composesorale, care au formulat cerere de reconstituire.
Impotriva acestei sentinte  a declarat  recurs in termen, motivat prin insasi  declaratia de recurs, scutit  de la plata texei  judiciare de timbru si a timbrului judiciar reclamanta, prin reprezentantii sai legali, solicitand modificarea in totalitate a sentintei  recurate si  admiterea plangerii  formulate impotriva hotararii nr. 12504/7.10.2008  a  Comisiei Judetene Bacau.
S-a aratat in motivarea recursului ca  potrivit  Arhivelor  Nationale, Asociatia Composesorala al carei  continuator de drept  este recurenta, a fost  expropriata  in 1948 cu 2279,59 ha din care  1991,75 ha cu vegetatie forestiera si 282,09 ha pasune, astfel incat, in spiritul art. 26 alin. 2 din Legea 1/2000, suprafata de 2279,59 ha trebuie restituita in totalitate Asociatiei Composesorale A.S., forma asociativa fiind cea careia i se restituie proprietatiile si nu membrilor composesori, in acest sens fiind si dispozitiile art. 26  alin. 1 din Legea 1/2000.
 Din registrul cadastral al parcelelor comunei Sanmartin si                             din Registrul composesoral  se poate observa ca din terenurile  situate  in judetul Bacau s-au restituit 1015,20 ha padure cu titlul de proprietate nr. 184201/31.03.2003 si 163,44 ha padure, respectiv 1816 ha pasune                           prin hotararea atacata, astfel incat, din totalul suprafetei de padure                           expropriata de 1322,66 ha au ramas de restituit 143,96 ha                                           iar din totalul suprafetei de pasune de 165,37 ha au ramas de restituit                           127,31 ha.
Prima instanta se mai  arata in motivare, a trecut  la   interpretarea gresita  a art. 26  alin.1 Legea 1/2000, extinzand intelesul  alin.22 si 23 din Legea 1/2000, in sensul ca  suprafata ce se  restituie cuprinde  numai  terenurile  pentru  care s-au   formulat  cereri. Or, temeiul restituirii il constituie alin. 2 al art. 26 si nu 23 iar alin. 7 din art. 28 subliniaza inca o data ca terenurile se restituie                        formei asociative si nu membrilor.
Formuland intampinare prin reprezentantul sau legal, Directia Silvica Bacau a solicitat respingerea recursului ca nefondat intrucat terenurile  forestiere                     sunt solicitate de persoane care nu fac dovada ca sunt mostenitorii                          fostilor membri ai composesoratului A., conditie esentiala in                    reconstituirea dreptului  de proprietate (art. 8 din Legea 18/1991).
Composesoratul, ca forma de organizare, are drept scop administrarea, conservarea si exploatarea patrimoniului membrilor composesori, or, in lipsa                       mostenitorilor fostilor  membri, composesoratul nu poate  fi mandatat de catre  alte persoane care nu fac dovada ca  sunt mostenitorii vechilor membrii                       (f. 17, 18).
Examinand actele si lucrarile  dosarului, instanta constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 1074/08.05.2009 Judecatoria Moinesti a                  respins plangerea formulata de Asociatia Composesorala A.S. retinand ca  se impunea ca reclamanta sa faca dovada existentei  mostenitorilor tuturor   membrilor  asociatiei  care au  formulat cerere de reconstituire.
Retinerile instantei sunt, insa, gresite avand in vedere dispozitiile referitoare la composesorate, fostii composesori sau mostenitorii acestora,  cuprinse in L. 18/1991 (art. 46) si in L. 1/2000 (art. 26 - 28).
Astfel, potrivit art. 46 din L.18/1991 fostii composesori sau,                             dupa caz, mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de                   proprietate privata asupra terenurilor prevazute la art. 45, pe baza actelor                     care le atesta aceasta calitate si in limitele suprafetelor prevazute in acele                        acte (alin. 1). In cazurile in care terenurile care au apartinut composesoratelor                si obstilor sunt situate pe raza teritoriala a mai multor localitati, cererea                           se face la fiecare dintre ele, pentru suprafata situata pe raza acestora (alin. 4)                  iar persoanele prevazute la alin. (1) vor formula cererile in termenul,                             cu procedura si in conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9) (alin. 5).
In ceea ce priveste formele asociative de proprietate, cu diferite               denumiri, asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor si fanetelor,                     art. 26 din L. 1/2000 arata ca obstilor de mosneni in devalmasie, obstilor razesesti nedivizate, composesoratelor, obstilor de cumparare,                                padurilor graniceresti, padurilor urbariale, comunelor politice, cooperativelor,                     li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului               legal al acestora, cu mentiunea la titular, dupa caz: "obste de mosneni",                      "obste de razesi", "composesorat", "paduri graniceresti", alte asociatii si forme asociative cu denumirea localitatii respective (alin.1).
    Formelor asociative li se va restitui in intregime suprafata avuta in                 proprietate (alin.2) iar in cazul in care forma asociativa a fost in devalmasie, fara specificarea cotei-parti pentru fiecare asociat deposedat, suprafata ce se restituie se stabileste in cote-parti egale, in limitele prevazute la alin. (2) (alin.21), suprafata restituita formelor asociative cuprinzand numai terenurile pentru care s-au formulat cereri (alin.22).
    Alin.23 al aceluiasi articol stabileste ca suprafata restituita membrilor formelor asociative nu se cumuleaza cu suprafata dobandita conform prevederilor art. 24 alin. (1) si ale art. 29 alin. (1).
    Dispozitiile legale urmatoare reglementeaza modul de administrare a terenurilor forestiere precum si procedura de infiintare a formelor asociative, astfel:
    Art. 27: Administrarea si exploatarea terenurilor forestiere prevazute la art. 26 din prezenta lege se face in conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislatia statului roman in perioada anilor 1921 - 1946, in masura in care nu contravin legislatiei in vigoare.
    Art. 28: In vederea organizarii administrarii terenurilor forestiere prevazute la art. 26 din prezenta lege si a determinarii responsabilitatilor cu privire la administrarea lor, persoanele indreptatite se vor reorganiza, in baza acestei legi, in formele asociative initiale (alin. 1).
    In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi                   un comitet ad-hoc va solicita judecatoriei in a carei raza teritoriala sunt situate terenurile recunoasterea formelor asociative de administrare si de exploatare                    a terenurilor forestiere (alin.2).
   Comitetul ad-hoc va prezenta judecatoriei, o data cu cererea, un statut in forma autentica sau certificata de avocat, in care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, in conditiile legii, drepturile si obligatiile membrilor, raspunderi, sanctiuni, modul de dizolvare, precum si alte prevederi specifice (alin.3).
    Prin hotarare judecatoreasca formele asociative de administrare in comun, constituite in conditiile si cu respectarea regimului silvic prevazut de lege, redobandesc calitatea de persoana juridica. Hotararea judecatoreasca va fi inscrisa intr-un registru special tinut de judecatorie (alin.4).
    Suprafetele forestiere aflate in proprietate comuna, conform naturii acestora, raman in proprietate indiviza pe toata durata existentei lor (alin.5).
    Membrii formelor asociative aflati in devalmasie sau indiviziune nu pot instraina propriile cote-parti unor persoane din afara acestora (alin.6).
    Terenurile acestor forme asociative nu pot fi instrainate in nici un mod, in intregime sau in parte (alin.7).
              In cazul dizolvarii formelor asociative proprietatea indiviza a acestora va trece in proprietatea publica a consiliilor locale in raza carora se afla terenurile respective (alin.8).
   Analizand aceste texte, se poate stabili, asadar, ca asociatia composesorala are calitatea de administrator si poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate in numele membrilor ei, reconstituire care se va face cu respectarea dispozitiilor art.26 sus-citat.
    In aceste conditii, instanta era datoare sa stabileasca care dintre membrii actualei asociatii composesorale a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate separat si sa admita cererea formulata in numele membrilor pentru diferenta de teren, cu precizarea cotelor cuvenite, astfel cum cer dispozitiile legale citate anterior.
   Cum pentru clarificarea acestor aspecte este necesara administrarea                  de noi probe, inclusiv expertiza, probe ce nu se pot administra in recurs,                   potrivit art. 305 Cpc, in temeiul art. 312 alin. (5) c.p.c. instanta va admite recursul si, casand sentinta civila recurata, va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.