Reconstituire drept de proprietate pentru asociatii composesorale

Pronuntand  sentinta civila  nr. 1100/12.05.2009, Judecatoria Moinesti a respins ca  nefondata  plangerea formulata  de Asociatia Composesorala C. in contradictoriu cu paratele Comisia Judeteana Bacau si Comisia Locala Asau impotriva hotararii nr. 12687/18.11.2008 emisa de prima parata si, admitand  exceptiile  lipsei de interes si a lipsei calitatii  procesuale  pasive a intervenientei  R.N.P. – D.S. Bacau, a respins cererea de interventie in interes accesoriu  paratelor.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, a retinut judecatoria ca pe raza judetelor Harghita si Bacau, conform cartilor funciare, comunitatea  composesorala C. si S. au detinut mai multe suprafete de teren, ultimele notari in cartile funciare facandu-se in baza nationalizarii nr. 119/1948, reluate in februarie 2004.
Prin sentinta civila nr. 620/20.03.2000 a Judecatoriei Miercurea Ciuc                    s-a dispus inregistrarea Asociatiei Composesorale C. in Registrul special al persoanelor juridice.
Conform Statutului Composesoratului (filele 142 – 147 dosar) membrii composesoratului pot fi persoane fizice sau juridice .
Ulterior, prin sentinta civila nr. 1696/27.11.2006 a Judecatoriei Miercurea Ciuc, se constata ca Asociatia Composesorala C. este succesoarea in drepturi a fostului Composesorat C..
S-a retinut in motivarea acestei hotarari ca in comuna S. au fost doua composesorate, unul C. si unul S. care s-au infiintat dupa 1989, al doilea fiind Composesoratul A.
Asa cum reiese din foaia de proprietari a cartilor funciare cu                  inregistrarile pana in 1947, cele doua composesorate: C. si S. (actul A.) nu aveau delimitate proprietatile.
Reclamanta nu a dovedit ca acestea si-au delimitat proprietatile si                     nici ce bunuri ale membrilor composesori au fost preluate abuziv. Pe                            de alta parte reclamanta nu a dovedit ca mostenitorii fostilor membri                           ai Composesoratului C. sunt membri, conform statutului, ai actualului composesorat si ca au acceptat mostenirea autorilor.
Instanta a apreciat ca mentiunea din dispozitivul sentintei civile nr.1696/2006 a Judecatoriei Miercurea Ciuc „ca reclamanta este succesoarea in drepturi a fostului Composesorat C.” se refera numai la acele drepturi prevazute in actul de constituire, respectiv dreptul de proprietate asupra patrimoniului constituit, dreptul de a desfasura activitatile legale stabilite, dreptul la denumire, la organizare si reprezentare.
In lipsa altor mentiuni exprese in actul de constituire si statut si in lipsa unor dovezi certe ca fostii membri composesori au ca mostenitori pe                      actualii membri composesori, care fiecare au solicitat personal sau                               au mandatat pe reprezentantii composesoratului sa solicite reconstituirea dreptului de proprietate pe terenurile cu vegetatie forestiera pe care le-au                 avut, instanta constata ca reclamanta ca persoana juridica nu este                        indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate pe terenul fostului Composesorat C..
Aceasta cu atat mai mult cu cat din foaia de proprietari - din cartea funciara – din anul 1947 nu se stie cat apartinea fiecaruia din cele doua composesorate: C. si S. si nici daca cele doua composesorate infiintate dupa 2000, respectiv C. si A. au ca membri mostenitorii fostilor membri ai fiecaruia din vechile composesorate.
Pentru a dovedi aceste situatii, reclamanta in baza principiului disponibilitatii ar fi trebuit sa depuna toate dovezile, dar asa cum se poate observa, a depus doar Statutul Composesoratului C., fara registrul cu numarul membrilor si fara alte dovezi pentru a dovedi delimitarea proprietatii fiecarui composesorat vechi si respectiv nou.
Referitor la exceptia lipsei interesului intervenientei in interes alaturat Comisiei Judetene, invocate de reclamanta, instanta a constatat ca aceasta este intemeiata si a admis-o ca atare pentru urmatoarele considerente: intr-adevar, Directia Silvica Bacau este doar administrator al padurilor si exercita atributii de administrator si nu de proprietar si, de asemenea, aceasta nu are nici                               un fel de atributii privind reconstituirea dreptului de proprietate, asemanatoare sau similare cu atributiile Comisiei Judetene.
Avand in vedere aceste considerente privind atributiile intervenientei instanta a retinut ca aceasta nu are calitate procesuala pasiva in cauza.
Impotriva acestei sentinte, prin reprezentantul sau legal, Asociatia Composesorala C. a declarat recurs in termen, motivat  prin  cererea de recurs, scutit  de plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar                           (f. 21), solicitand in principal casarea sentintei recurate si trimiterea                    cauzei spre rejudecare Judecatoriei Moinesti, iar in subsidiar modificarea sentintei  in sensul  admiterii  actiunii, astfel  cum a  fost  formulata.
S-a aratat  in  motivarea recursului ca:
1.In mod  subiectiv, instanta de fond  a respins  cererea privind  efectuarea unei expertize, fara  a motiva aceasta  decizie  in vreun fel, dand curs  si  unor motive  de incompatibilitati prin antepronuntare  si  incalcand dreptul  recurentei  la aparare, delimitarea proprietatilor intre composesoratele C. si S. neputandu-se  efectua  decat prin  expertiza.
2.In mod criticabil a stabilit instanta ca nu s-a dovedit faptul  ca   mostenitorii  fostilor membrii ai composesorului C. ar fi membrii  actualului composesorat, ignorand dispozitiile  sentintei civile nr. 1696/2006                  si  incalcand dispozitiile art. 24 si 26 din Legea 1/2000, astfel cum a fost  modificata prin Legea 247/2005, retinand ca reclamanta ca persoana                   juridica nu este  indreptatita la  reconstituire.
3.Fata de motivele cuprinse in actiune, intemeiate pe art. 27 alin. 8                   din H.G. 890/2005 si motivele cuprinse in hotararea de invalidare,                                  prima instanta nu a retinut nici un aspect desi in mod real ar fi                                trebuit sa se raporteze doar la acele motive si critici aduse prin hotararea litigioasa, cu referire si la existenta unei asa-zise succesiuni vacante,                     aspect nedovedit, asa cum prevede  art. 85 din Legea 36/1995, intrucat                       in speta  nu exista  un certificat  de vacanta succesorala.
Formuland intampinare prin reprezentantul sau legal, Comisia                     Locala Asau a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu motivarea                         ca  nu a  fost  depusa  situatia   constructiilor  existente  la data  nationalizarii                  (la momentul preluarii de catre  stat); ca nu toate persoanele (autorii),                  fosti membri ai composesoratului din C., au mostenitori legali                         care sa faca  parte din  Actuala Asociatie composesorala C. si                          care sa fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor  forestiere.
In ceea ce priveste obligarea la plata cheltuielilor de judecata,                         s-a  solicitat prin intampinare respingerea acestui capat de cererea intrucat                     in conformitate cu dispozitiile art. 52 din Legea 18/1991 Comisia Locala                   este autoritate publica cu activitate administrativa si in consecinta                         nu are personalitate juridica  si nici  patrimoniu (f. 19).
Analizand actele si lucrarile  dosarului, instanta retine  urmatoarele:
Prin  plangerea inregistrata  sub nr. 385/260/28.01.2009 petenta ASOCIATIA COMPOSESORALA C., cu sediul in com. S.,   sat C., nr. 77, jud. Harghita, a solicitat in contradictoriu cu paratele COMISIA JUDETEANA BACAU PENTRU STABILIREA DREPTULUI                  DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR si COMISIA LOCALA ASAU PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, anularea Hotararii nr. 12687/18.11.2008 a Comisiei judetene, restituirea in natura a suprafetei de 2043,15 ha teren cu vegetatie forestiera, 47,59 ha pasune din pasunea Bolundus si 21,27 ha din pasunea S. si toate constructiile silvice, cantoane, brigazi, ursarii existente pe terenurile ce vor fi retrocedate; obligarea Comisiei Locale la punerea in posesie asupra imobilelor litigioase si obligarea Comisiei Judetene sa elibereze titlul de proprietate pentru imobilele litigioase.
In  cauza a formulat  cerere de interventie  in interes  accesoriu paratei Comisia Judeteana Bacau, intervenienta Directia Silvica Bacau                    (filele 29 – 30 dosar) prin care a solicitat respingerea actiunii, motivat de faptul                ca are ca atributie principala apararea fondului forestier, fiind mandatata                          in acest sens, ca terenurile solicitate apartin unor persoane fizice care                             nu sunt membri ai composesoratului si ca reclamanta in calitate de                        persoana juridica nu este indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate                in nume propriu, ci au acest drept persoanele fizice, mostenitori acceptanti                   ai succesiunii fostilor composesori.
Prin sentinta civila nr. 620/20.03.2000, Judecatoria Miercurea Ciuc a dispus  inregistrarea Asociatiei Composesorilor C. in registrul special  al  persoanelor juridice (f. 81 dosar judecatorie), iar prin sentinta civila  1696/27.11.2006 aceeasi instanta a constatat ca Asociatia Composesorala C. este succesoarea in drepturi a fostului Composesorat C. (f. 82 dosar  judecatorie).
Recurenta-reclamanta  a depus  la dosarul  primei  instante  lista  nominala a proprietarilor  si numarul  de drepturi, tabel  intocmit  in  noiembrie 1925,               cu modificarile ulterioare inregistrate in ianuarie 1929 (f. 61 - 69 dosar  judecatorie), precum si centralizator cu persoanele care solicita paduri  composesorale aflate pe teritoriul administrativ  al comunei Asau (f. 91 - 99 dosar judecatorie).
Primul motiv de recurs invocat  este neintemeiat; astfel, desi  cererea de administrare a probei cu expertiza topo-cadastrala a fost respinsa fara                            ca prima instanta sa motiveze aceasta solutie. (f. 177 dosar judecatorie),                  aceasta imprejurare nu constituie o antepronuntare sau o incalcare a dreptului la aparare, instanta avand posibilitatea sa aprecieze utilitatea, pertinenta                              si  concludenta fiecarui mijloc de proba solicitat, in temeiul art. 167 alin. (1) Cod procedura  civila.
Instanta a apreciat, insa, in mod gresit faptul ca administrarea probei                  cu expertiza nu este utila solutionarii cauzei in conditiile in care motiveaza solutia de respingere a actiunii aratand ca cele doua composesorate C.                 si S. nu aveau delimitate proprietatile, ca reclamanta nu a dovedit                      ce bunuri ale membrilor composesori au fost preluate abuziv si nici faptul                      ca mostenitorii fostilor membri ai Composesoratului C. sunt membri, conform statutului, ai actualului composesorat si ca au acceptat mostenirea autorilor si, de asemenea, in conditiile in care s-a multumit sa se                          pronunte asupra cererii de administrare de probe (cea cu expertiza) formulata               de recurenta-reclamanta, fara a pune in discutia partilor administrarea                        altor probe care ar fi condus la dovedirea aspectelor necesare solutionarii       cauzei.
Aceste dispozitii referitoare la composesorate, fostii composesori                      sau mostenitorii acestora sunt cuprinse in L. 18/1991 (art. 46) si in L. 1/2000 (art. 26 - 28).
Astfel, potrivit art. 46 din L. 18/1991 fostii composesori sau, dupa caz, mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate                        privata asupra terenurilor prevazute la art. 45, pe baza actelor care                                 le atesta aceasta calitate si in limitele suprafetelor prevazute in acele                          acte (alin.1). In cazurile in care terenurile care au apartinut composesoratelor                 si obstilor sunt situate pe raza teritoriala a mai multor localitati, cererea                          se face la fiecare dintre ele, pentru suprafata situata pe raza acestora                          (alin. 4), iar persoanele prevazute la alin. (1) vor formula cererile                               in termenul, cu procedura si in conditiile prevazute la art. 9 alin. (3) - (9)                  (alin. 5).
In ceea ce priveste formele asociative de proprietate, cu diferite                  denumiri, asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor si fanetelor,                        art. 26 din L. 1/2000 arata ca obstilor de mosneni in devalmasie,                            obstilor razesesti nedivizate, composesoratelor, obstilor de cumparare,                 padurilor graniceresti, padurilor urbariale, comunelor politice, cooperativelor,                 li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului                legal al acestora, cu mentiunea la titular, dupa caz: "obste de mosneni",                  "obste de razesi", "composesorat", "paduri graniceresti", alte asociatii                             si forme asociative cu denumirea localitatii respective (alin. 1).
    Formelor asociative li se va restitui in intregime suprafata avuta                         in proprietate (alin. 2) iar in cazul in care forma asociativa a fost in                    devalmasie, fara specificarea cotei-parti pentru fiecare asociat deposedat, suprafata ce se restituie se stabileste in cote-parti egale, in limitele prevazute                                      la alin. (2) (alin.21), suprafata restituita formelor asociative cuprinzand numai terenurile pentru care s-au formulat cereri (alin.22).
     Alin.23 al aceluiasi articol stabileste ca suprafata restituita membrilor formelor asociative nu se cumuleaza cu suprafata dobandita conform prevederilor art. 24 alin. (1) si ale art. 29 alin. (1).
     Dispozitiile legale urmatoare reglementeaza modul de administrare a terenurilor forestiere precum si procedura de infiintare a formelor asociative, astfel:
     Art. 27: Administrarea si exploatarea terenurilor forestiere prevazute                  la art. 26 din prezenta lege se face in conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislatia statului roman in perioada anilor 1921 - 1946,                  in masura in care nu contravin legislatiei in vigoare.
     Art. 28: In vederea organizarii administrarii terenurilor forestiere prevazute la art. 26 din prezenta lege si a determinarii responsabilitatilor                       cu privire la administrarea lor, persoanele indreptatite se vor reorganiza,                        in baza acestei legi, in formele asociative initiale (alin. 1).
     In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei                         legi un comitet ad-hoc va solicita judecatoriei in a carei raza teritoriala                      sunt situate terenurile recunoasterea formelor asociative de administrare                          si de exploatare a terenurilor forestiere (alin. 2).
     Comitetul ad-hoc va prezenta judecatoriei, o data cu cererea, un statut                in forma autentica sau certificata de avocat, in care se vor stabili                         structura acestora, organele de conducere, modul de administrare a                                                 terenurilor forestiere, in conditiile legii, drepturile si obligatiile membrilor, raspunderi, sanctiuni, modul de dizolvare, precum si alte prevederi                    specifice (alin. 3).
     Prin hotarare judecatoreasca formele asociative de administrare in              comun, constituite in conditiile si cu respectarea regimului silvic prevazut                   de lege, redobandesc calitatea de persoana juridica. Hotararea judecatoreasca               va fi inscrisa intr-un registru special tinut de judecatorie (alin. 4).
     Suprafetele forestiere aflate in proprietate comuna, conform                            naturii acestora, raman in proprietate indiviza pe toata durata existentei lor                  (alin. 5).
     Membrii formelor asociative aflati in devalmasie sau indiviziune                        nu pot instraina propriile cote-parti unor persoane din afara acestora (alin. 6).
     Terenurile acestor forme asociative nu pot fi instrainate in nici un mod,              in intregime sau in parte (alin. 7).
     In cazul dizolvarii formelor asociative proprietatea indiviza a acestora                 va trece in proprietatea publica a consiliilor locale in raza carora se afla terenurile respective (alin. 8).
Analizand aceste texte, se poate stabili, asadar ca asociatia composesorala are calitatea de administrator si poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate in numele membrilor ei, reconstituire care se va face cu respectarea dispozitiilor art. 26 sus-citat.
In aceste conditii, instanta era datoare sa stabileasca care dintre                      membrii actualei asociatii composesorale a solicitat reconstituirea dreptului                     de proprietate separat si sa admita cererea formulata in numele membrilor                         pentru diferenta de teren, cu precizarea cotelor cuvenite, astfel cum cer dispozitiile legale citate anterior.
Cum pentru clarificarea acestor aspecte este necesara administrarea                        de noi probe, inclusiv expertiza, probe ce nu se pot administra in recurs,                potrivit art. 305 C.p.c., in temeiul art. 312 alin. (5) c.p.c. instanta va admite recursul si, casand sentinta civila recurata, va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.