Public

Prin sentinta penala nr. 480/26.08.2010, pronuntata de Judecatoria Onesti in dosarul nr.2270/270/2010, s-a dispus in baza art. 197 alin.1 Cod Penal raportat la art. 37 lit. a Cod Penal condamnarea inculpatului C.V la o pedeapsa de :
7 (sapte) ani si 3 (trei) luni inchisoare, pentru comiterea infractiunii de „viol”.
              In baza art.  65 alin. 2 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. e Cod Penal pe o durata de 4 ani , dupa executarea pedepsei principale.
              In baza art. 192 alin. 2 Cod Penal raportat la art. 37 lit. a Cod Penal s-a dispus  condamnarea inculpatului C.V. la o pedeapsa de:
4 (patru) ani  inchisoare, pentru comiterea infractiunii de „violare de domiciliu” in dauna partii vatamate C.O., la data de 13/14.03.2010;
          In baza art. 192 alin. 2 Cod Penal raportat la art. 37 lit. a Cod Penal  condamnarea inculpatului C.V. la o pedeapsa de:
4 (patru) ani  inchisoare, pentru comiterea infractiunii de „violare de domiciliu” in dauna partii vatamate L.E., la data de  06.02.2010;
          In baza art. 180 alin. 2 Cod Penal raportat la art. 37 lit. a Cod Penal  condamnarea inculpatului C.V. la o pedeapsa de :
1  (un) an  inchisoare, pentru comiterea infractiunii de „lovire sau alte violente” in dauna partii vatamate L.E., la data de 06.02.2010;
  In baza art. 192 alin. 2 Cod Penal raportat la art. 37 lit. a Cod Penal  condamnarea inculpatului C.V. la o pedeapsa de:
4 (patru) ani  inchisoare, pentru comiterea infractiunii de „violare de domiciliu” in dauna partii vatamate C.O., la data de 28.01.2010 ;
          In baza art. 61 alin . 1 teza a II a Cod Penal s-a revocat beneficiul liberarii conditionate privind pedeapsa de 4 ani inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 653/06.08.2007 si in baza art. 61 alin. 1 teza a III a Cod Penal a contopit restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara (579 zile) cu fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta hotarare (o pedeapsa de 7 (sapte) ani si 3 (trei) luni inchisoare, 3 pedepse de 4 ani inchisoare si o pedeapsa de 1 an inchisoare) .
         Inculpatul  C.V.  executa pedeapsa rezultanta de 7 ( sapte) ani si 3 (trei) luni inchisoare  .
              In baza art. 71 alin.2 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a  teza a II a si lit.b Cod Penal.
 In baza art.350 Cod procedura penala s-a mentinut starea de arest a inculpatului si in baza art. 88 Cod Penal s-a dedus din pedeapsa rezultanta durata retinerii   si perioada arestarii preventive de la 14.03.2010,ora 16,30, la  zi.            
          S-a luat act ca partile vatamate  C.O. si  L.E.  nu s-au constituit parti civile in procesul penal.
           In temeiul art.189 Cod procedura penala s-a dispus plata din fondul Ministerului Justitiei catre B.A. Bacau a sumei de 200 lei reprezentand onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu .
          In temeiul art. 191 alin 1 Cod Procedura Penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat in faza de urmarire penala si in faza de judecata incluzand suma de 136 lei contravaloarea expertizei medico-legale , ce urmeaza a se vira in contul RO92TREZO615041XXX000436 la Trezoreria Bacau pentru Spitalul Judetean de Urgenta Bacau.
Pentru a dispune astfel, prima instanta a retinut urmatoarele: 
La data de 05.02.2010 partea vatamata C.O. in  varsta de 74 ani, domiciliata in jud. Bacau a sesizat organele de politie cu privire la faptul ca in seara zilei de 28.01.2010, in jurul orelor 23.00, C.V. a patruns fara drept in locuinta sa dupa ce in prealabil a spart geamul unei camere. I-a reprosat formularea unei plangeri penale anterioare, in 2007, in baza careia acesta a fost condamnat pentru viol la pedeapsa inchisoii. In aceeasi noapte au intretinut raporturi sexuale.
Partea vatamata, in finalul plangerii, solicita efectuarea de cercetari fata de C.V., doar pentru comiterea infractiunii de violare de domiciliu (fila 9 dosar urmarire penala).
“Nu am reclamat la politie, ca ma ducea la doctor, dar, in prezent nu am pretentie ca C.V. a avut raporturi sexuale cu mine, reclam sa i se puna in vedere sa nu mai vina la mine si sa faca puscarie, eu vreau sa stau linistita, fara frica”.
Cu prilejul audierii din data de 05.02.2010, C.O. explica modalitatea frauduloasa in care C.V. i-a incalcat libertatea de a-si folosi locuinta, dreptul la inviolabilitatea domiciliului (fila 10 dosar urmaire penala).
C.O. este audiata si pe 22.02.2010, data la care isi mentine plangerea formulata impotriva lui C.V., solicitand trimiterea in judecata a acestuia pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu (fila 11 dosar urmarire penala).
  In fapt rezolutia infractionala a luat nastere in mintea inculpatului pe fondul existentei unei dorinte de razbunare. In 2007, prin aceeasi modalitate de patrundere in locuinta, a intretinut raporturi sexuale cu numita C.O. fara consimtamtntul ei, fiind condamnat de autoritatile in drept la 4 ani inchisoare. Dupa liberarea conditionata din 06.10.2009, C.V. s-a deplasat din nou la imobilul partii vatamate, realizand acelasi mod de operare (pe timp de noapte si prin efractie). A spart in prealabil geamul unei camere din fata, a patruns in dormitor si a intretinut raporturi sexuale cu victima.
 Din materialul probator, reise ca inculpatul C.V. a savarsit infractiuneade violarede domiciliu in cele doua modalitati – patrundere fara drept si  refuzul de a parasi locuinta la cererea proprietarei.
 La data de 06.02.2010 partea vatamata L.E., a formulat plangere impotiva inculpatului C.V. si a aratat ca inculpatul a patruns fara drept in locuinta sa si la cererea expresa de a parasi imobilul, a lovit-o cu pumnul in zona fetei (fila 12 dosar urmarie penala).
 L.E. corespundea tipologiei victimei preferate de C.V., fiind o persoana in varsta care locuia singura. Din depozitia acesteia (file 13,14 dosar urmarire penala), se retine faptul ca inculpatul a desfasurat in ziua respectiva acte pregatitoare, o anumita “familiaizare” cu obiectul material al faptelor sale, profittnd si de disponibilitatea partii vatamate.
“La data de 06.02.2010, in jurul orelor 14.00, la locuinta mea a venit numitul C.V., care m-a intrebat daca am nutret de vanzare pentru animale. I-am spus acestuia ca nu am nutret de vanzare, l-am poftit in casa,   s-a asezat pe un scaun si l-am servit cu o placinta si un pahar cu vin, dupa care a plecat”.
 In continuare L.E. relateaza modul violent in care C.V. a patruns in imobilul  in care seafla impreuna cu nepotul, in varsta de 6 ani, precum si consecintele opunerii sale asupra integitatii coporale si sanatatii. “In jurul orelor 23.00, fiind in dormitor impreuna cu un nepot de 6 ani, ma pregateam de culcare, usa fiind asigurata cu un foraib si un surub, am auzit dintr-o data o bufnitura in usa, acesta mi-a zis sa tac, mi-a pus mana in gat si m-a lovit cu pumnul peste gura, peste spate cu un bat pe care il avea in mana. L-am imbrancit si m-am luptat cu el pana l-am scos afara din dormitor” (file 13,14 dosar urmarire penala).
Pentru a sustine aspectele reclamate, L.E. a atasat la dosarul cauzei in original certificatul medico-legal nr.43/A1/09.02.2010 emis de C.M.L.Onesti (fila 6 dosar).
Potrivit inscrisului medical, la data examinarii de specialitate, prezenta diagnosticul policontuzii cu echimoza regiunea cervicala dreapta si toacala stanga, sindrom vertiginos cefalagic post-traumatism cranio cerebral. Leziunile au putut fi produse pin lovire cu corpuri si mijloace contondente si au necesitat 4-5 zile ingijiri medicale pentru vindecare. Nu s-a impus spitalizarea, iar partea vatamata in faza de urmarire penala nu a formulat pretentii civile.
De asemenea, la data de 14.03.2010 partea vatamata C.O., in varsta de 74 de ani, domiciliata jud. Bacau a formulat plangere penala, solicittnd efectuarea de cercetari fata de C.V., sub aspectul savarsirii infractiunilor de  viol si violare de domiciliu.
In fapt, asa cum rezulta din mateialul probator administrat, C.O. a devenit in timp, incepand cu anul 2007, o victima constanta a inculpatului C.V., tinta sigura pentru satisfacerea frustrarilor generate de incapacitatea acestuia de a se adapta social, de a presta o activitate  utila in slujba comunitatii si de a-si intemeia o familie.
Astfel, in noptile de 03/04.05.2007 si 08/09.05.2007 C.V. a patruns fara drept in curtea si locuinta partii vatamate, intretinand raporturi sexuale prin constrangere cu aceasta.
In noaptea de 28/29.01.2010, in jurul orelor 23.00, C.V. s-a deplasat la imobilul numitei C.O., a patruns in interior prin spargerea unui geam si utilizand violenta a intretinut raporturi sexuale cu aceasta.
Teama, frica, rusinea au impiedicat-o pe victima sa depuna plangere privind infractiunea de viol. Decizia de a sesiza in acest sens organele competente a fost dificila, deoarece la suferintele morale si fizice ocazionate de activitatea specifica savarsirii unei astfel deinfractiuni, se adaugau si actele previzibile sau necunoscute ei, determinate de actul de publicitatepe care va trebui sa-l faca propriei intimitati.
O astfel de atitudine a partii vatamate a incurajat activitatea infractionala a inculpatului, care in seara zilei de 13.03.2010, in jurul orelor 21.00, a patruns in curtea locuintei acesteia, pe poarta pe care a deschis-o tragand zavorul. Apoi, prin scoaterea din balamale a usii de acces, a intrat in camera unde   se odihnea victima. Intregul camp infractional era cunoscut deinculpat, fapt ce a constituit un ascendent psihic pentzru acesta. Auzind zgomot de usa si cainii latrand, C.O. s-a trezit si a aprins lumina inainte ca inculpatul sa intre in camera. Recunosctndu-l s-aspeiat si a tipat. C.V., profiztnd de varsta victimei, de starea de sanaptate precara  si, in consecinta de imposibilitateade a se apara, a trantit-o pe dusumea si a dezbracat-o cu forta de hainele cu care era imbracata. La randul sau s-a dezbacat si a incercat sa intretina raporturi sexuale orale si anale, insa nu a reusit datorita opunerii partii vatamate. Folosindu-se de forta fizica, a intretinut apoi, de trei ori raporturi sexuale normale, fara consimtamantul victimei, pana in jurul orelor 24.00. In tot acest timp, C.O. a initiat un dialog de aparare, explicandu-i inculpatului starea sa de sanatate, precum si consecintele grave, reprobabile ale comportamentului pe care il manifesta, fara insa ca demersurile sale sa aiba succes.
Referitor la aceste aspecte, cu prilejul audieilor, C.O. a declarat ca: “i-am cerut sa ma lase in pace, spunandu-i ca sunt bolnava, am 75 de ani si depind de medicamentele pe care le am pe masa si pe care i le-am aratat. Nu m-a ascultat, s-a suit pe mine...” “M-a ridicat apoi... intretintnd raport sexual cu mine pe la spate...” “M-a pus din nou in pat si a mai intretinut inca de doua ori relatii sexuale cu mine in intervalul orelor 21.00 – 24.00” (file 7,8 dosar urmarire penala).
Desi victima i-a solicitat inculpatului, in repetate randuri, sa paraseasca imobilul, a refuzat, intentia declarata fiind aceea de a ramane pana dimineata. Ulterior, asigurat fiind in mod vebal, ca nu va fi reclamat pentru viol si violare de domiciliu, a acceptat sa plece, adresandu-i insa amenintari victimei ce vizau siguranta membrilor familiei sale. ”Cand a plecat m-a amenintat ca daca imi iubesc fata si baiatul, sa nu-l reclam la politie”.
A doua zi dimineata C.O. a sesizat organele de politie, prin formularea unei plangeri penale(fila 5 dosar umarire penala) si a povestit vecinilor L.V., L.V. si A.G., faptul ca a fost violata de C.V., dupa ce acesta a patruns  fara drept in locuinta sa.
Situatia de fapt retinuta a fost confirmata prin probele administrate nemijlocit in fata instantei, respectiv declaratiile partilor vatamate, declaratiile martorilor, constatari medico-legale, expertize, etc.,
    Fiind legitimat si interogat in fata instantei inculpatul  C.V.  s-a prevalat de dreptul la tacere si a refuzat sa dea declaratie in fata instantei, dar  a aratat ca-si mentine declaratiile date in faza de urmarire penala.  
 Din probele administrate in cauza rezulta ca inculpatul a exercitat fata de partea vatamata acte de constrangere fizica si psihica, determinand-o pe aceasta, aflata intr-o  stare evidenta de tulburare ,in care nu putea sa se opuna constrangerii exercitate de inculpat , sa aiba contact sexual cu acesta.
Raportul sexual s-a consumat fara consimtamantul partii vatamate C.O., incalcandu-i-se  libertatea si inviolabilitatea sexuala a acesteia, prin constrangere morala, inculpatul urmarind infrangerea rezistentei fizice a partii vatamate.
 In raport de cele prezentate, s-a retinut ca din raportul de  constatare medico-legala-fila 9 dosar u.p. intocmit in cauza, rezulta ca partea vatamata nu prezenta la data examinarii semne de violenta in sfera genitala  sau la nivelul corpului. De asemenea, rezultatul examenului  de laborator a pus in evidenta prezenta spermatozoizilor, fapt ce confirma existenta unui act sexual  consumat in ultimele 24-48 ore. 
Constatarile raportului medico-legal se completeaza cu declaratiile martorilor audiati in fata instantei.  Astfel, martorul L.V. -fila 46 dosar i-a declarat ca este vecin cu partea vatamata C.O. si prin luna martie 2010, a aflat de la   aceasta ca a fost din nou violata de catre inculpatul C.V.. Tot acest martor a declarat ca a discutat cu inculpatul la sediul politiei si acesta ar fi recunoscut ca a violat-o pe partea vatamata. De asemenea, martorul L.V. ( fila 45 dosar i. ) a declarat ca prin luna martie 2010 a auzit de la vecini ca inculpatul C.V. a patruns fara drept in locuinta partii vatamate si a intretinut relatii sexuale cu aceasta. 
     Infractiunea de viol presupune un contact sexual fara consimtamantul persoanei cu care se doreste a se avea raport sexual. Aceasta nesocotire a vointei victimei se poate face prin constrangere sau amenintare sau prin profitarea de imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa ori de a se apara.
In ceea ce priveste constrangerea, aceasta poate fi fizica sau morala, ea trebuie sa fie efectiva si susceptibila sa paralizeze total sau partial rezistenta victimei. Nu intereseaza daca victima a opus sau nu rezistenta, fiind suficient sa existe refuzul exprimat al acesteia.
Constrangerea morala presupune o amenintare de o asemenea intensitate incat ii inspira victimei o temere atat de puternica incat sa infranga rezistenta sau opozitia acesteia. Nu este necesar ca victima sa opuna rezistenta, expunandu-se producerii raului cu care a fost amenintata; daca ea a ajuns la convingerea ca acest rau nu mai poate fi evitat decat prin acceptarea actului sexual, cerinta legii referitoare la exercitarea constrangerii este indeplinita.
Amenintarea trebuie sa fie serioasa si apta sa alarmeze victima. Aceasta aptitudine a amenintarii se apreciaza in concret, raportat la obiectul amenintarii, persoana faptuitorului, structura psihica a victimei si imprejurarea ca aceasta din urma, datorita starii sale psihice, a fost mai usor intimidata si a „acceptat” actul sexual pentru a evita raul cu care este amenintata. „Acceptarea” de catre partea vatamata a actului sexual prin incetarea opunerii fizice cand aceasta ar fi inutila sau renuntarea la opunere sub imperiul amenintarii nu are semnificatia de consimtamant valabil.
          In cauza, antecedentele inculpatului, care a suferit si o alta condamnare pentru o infractiune de viol impotriva aceleiasi parti vatamate, coroborate cu declaratiile partii vatamate, sunt de natura a convinge instanta ca si simpla prezenta a acestuia la locuinta partii vatamate, la o ora atat de tarzie in noapte, in absenta oricarei alte persoane a putut exercita o constrangere morala asupra partii vatamate. De altfel, aceasta concluzie este sustinuta si de sentimentul de temere mentionat de partea vatamata in declaratiile sale, raportat si la amenintarile proferate de invinuit.
In aceste conditii, raportat la declaratiile inculpatului din faza de urmarire penala, dar si la concluziile raportului de constatare medico-legala care atesta existenta unui raport sexual intre inculpat si partea vatamata C.O., instanta a apreciat ca savarsirea infractiunii de viol de catre inculpat impotriva partii vatamate este dovedita cu prisosinta, fiind intrunite toate elementele constitutive ale acesteia.
In ceea ce priveste infractiunea de violare de domiciliu, in dauna partilor vatamate C.O. (de 2 ori) si L.E.  instanta a apreciat ca si comiterea acestor fapte de catre inculpat, in mod repetat, este dovedita, prin recunoastere si prin declaratiile martorilor audiati in fata instantei. Astfel, martorul L.S. (fila 42 dosar i.), vecin cu partea vatamata L.E., a declarat ca partea vatamata a venit la domiciliul sau foarte speriata, spunand ca un barbat a intrat peste ea in casa si a luat-o la bataie. De asemenea, martorii C.G. si L.E. au declarat cum au perceput situatia de fapt, in mod indirect, din povestirile partii vatamate. In toate cazurile, inculpatul a patruns in locuinta, fortat (fara acordul  partilor vatamate) prin distrugerea geamului sau scoaterea usii din balamale (partea vatamata- C.O.) si prin impingerea usii (parte vatamata- L.E..) De altfel, la infractiunea de violare de domiciliu nu intereseaza modul efectiv in care se realizeaza patrunderea, respectiv nu este necesar sa fie o patrundere fortata in locuinta, ci este suficient ca aceasta sa se faca fara consimtamantul persoanei vatamate. Or, inculpatul nu a cerut nici un acord din partea victimelor, ci a intrat pur si simplu, abuziv, peste acestea in casa, fara a avea nici un drept in acestsens.
         Si in ceea ce priveste infractiunea de lovire sau alte violente,  fapta comisa in dauna partii vatamate L.E., instanta a constatat ca din probele administrate (certificat medico-legal , declaratii martori) pe parcursul cercetarii judecatoresti rezulta ca inculpatul C.V. a aplicat un pumn in fata partii vatamate (in zona gurii) si a lovit-o peste spate cu un bat.
Astfel, fata de starea de fapt expusa, instanta a retinut ca inculpatul   C.V. a intretinut un act sexual cu partea vatamata  C.O., prin constrangerea morala a acesteia, actiunea acestuia intrunind, IN DREPT, elementele constitutive ale infractiunii de viol prevazuta art. 197 alin. 1 Cod Penal, atat sub aspectul laturii obiective , cat si subiective.
Sub aspectul laturii subiective inculpatul a actionat cu vinovatie, sub forma intentiei directe deduse din aceea ca a avut reprezentarea clara a faptei savarsite si a rezultatului ,urmarind producerea acestuia.
De asemenea, fata de starea de fapt expusa, instanta a retinut ca inculpatul C.V. a patruns fara drept si fara consimtamant in locuintele partilor vatamate C.O. (28.01.2010, 14.03.2010) si L.E. (06.02.2010), in timpul noptii, actiunile acestuia intrunind, IN DREPT, elementele constitutive ale infractiunilor de violare de domiciliu , prevazute de art. 192 alin. 2 Cod Penal, atat sub aspectul laturii obiective, cat si subiective.
       Sub aspectul laturii obiective, instanta a retinut ca elementul material al infractiunii consta in actiunea de patrundere fara drept in locuintele partilor vatamate. Momentul consumarii infractiunii este marcat de patrunderea fara drept a inculpatului in locuinta partii vatamate, fara consimtamantul acesteia. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin incalcarea libertatii partii vatamate privind domiciliul acesteia, iar legatura de cauzalitate dintre actiunea ilegala de patrundere si urmarea imediata rezulta din imprejurarile cauzei, fiind dovedita de probatoriul administrat.
          Sub aspectul laturii subiective, inculpatul C.V. a savarsit infractiunile de violare de domiciliu cu intentie  directa, in acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a ) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese ca inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor acesteia, a prevazut rezultatul si a urmarit producerea lui, constientizand, de asemenea, ca a patruns in locuintele partilor vatamate, fara consimtamantul acestora.
         Faptele savarsite de inculpat se incadreaza in infractiunea de   violare de domiciliu, in forma agravata,  in conditiile art.192 alin.2 Cod penal. Forma agravata a infractiunii exista intrucat faptele au fost comise  in timpul noptii (in jurul orelor 23,00 ).
          Avand in vedere situatia de fapt retinuta, IN DREPT, fapta  inculpatului  C.V. de a fi exercitat impotriva partii vatamate   L.E. acte de violenta care i-au provocat vatamari corporale constand in leziuni vindecabile in  4-5 zile ingrijiri medicale avand reprezentarea faptului ca actiunea sa va produce un asemenea rezultat pe care, de altfel, l-a urmarit prin comiterea faptei intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „lovire sau alte violente„ prevazuta si pedepsita de art.180 alin.2 Cod Penal.
 Astfel, sub aspectul laturii obiective a existat o actiune de lovire (partea vatamata fiind lovita de catre inculpat cu pumnul si cu un bat), o urmare periculoasa (o vatamare care a necesitat mai multe zile pentru vindecare), intre lovire si urmare existand legatura de cauzalitate.
 Sub aspectul laturii subiective, instanta a retinut ca fapta a fost savarsita de inculpat cu vinovatie in forma intentiei indirecte, prevazand rezultatul faptei (o posibila vatamare) si acceptand posibilitatea producerii lui, desi nu l-a urmarit.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta a fost anterior condamnat la mai multe pedepse cu inchisoarea pentru infractiuni  de viol si violare de domiciliu. Instanta  a constatat ca, intrucat inculpatul  C.V. a savarsit noile infractiuni intentionate in perioada ianuarie-martie 2010, infractiuni pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 1 an inchisoare, in timp ce se afla in executarea altei pedepse rezultante de  4 ani inchisoare si nefiind incidente dispozitiile art.38 Cod penal, in cauza sunt intrunite conditiile de existenta ale pluralitatii infractionale sub forma recidivei postcondamnatorii. In consecinta, instanta a retinut pentru fiecare infractiune cercetata si dispozitiile art. 37 lit. a Cod Penal.
        Astfel, fiind administrate probe concludente si pertinente in cauza din care rezulta vinovatia inculpatului  C.V. in savarsirea tuturor infractiunilor deduse judecatii, instanta a dispus condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de viol, prev. de art. 197 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal, pentru savarsirea a 3 infractiuni de violare de domiciliu prevazute de art.192 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.a) Cod penal si pentru o infractiune de lovire sau alte violente prev. de art. 180 alin. 2 Cod Penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
         La individualizarea sanctiunilor si proportionalizarea acestora, instanta a avut in vedere disp. art. 72 alin. 1 si art. 52 Cod penal.
Raportat la aceste criterii, instanta a apreciat ca faptele inculpatului prezinta un pericol social ridicat, motivat prin faptul ca a savarsit infractiunile pe timp de noapte, dupa ce anterior mai fusese condamnat pentru   infractiuni  de  viol si de violare de domiciliu ( asupra aceleasi parti vatamate – C.O.) fiind in stare de recidiva postcondamnatorie, ceea ce denota perseverenta infractionala si o periculozitate sporita.
 In ceea ce priveste infractiunea de viol, fapta inculpatului prezinta pericol social deoarece acesta, prin actiunea lui a adus atingere relatiilor sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei de sex feminin. Fapta prezinta un grad de pericol social ridicat  fata de ordinea de drept si  normele de convietuire sociala datorita faptului ca din modul de comitere a faptei (victima fiind aceeasi parte vatamata, din dosarul  in care inculpatul a fost condamnat la 4 ani inchisoare pentru infractiunea de viol) rezulta ca inculpatul a urmarit sa se razbune pe victima care, in baza plangerii formulate, l-a expus din punct de vedere social  si l-a “trimis“ in penitenciar. 
In cauza s-a efectuat si o expertiza medico-legala ( fila 30 dosar i.) care a  concluzionat ca  inculpatul pastreaza capacitatea de discernamant asupra faptelor si consecintelor sale.
Instanta a avut in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului, care este in varsta de 27 de ani, fara ocupatie si loc de munca , ca a comis faptele in stare de recidiva postcondamnatorie (din fisa de cazier judiciar rezulta ca a fost liberat conditionat la data de 06.10.2009, cu un rest de pedeapsa neexecutat de 579 zile, urmand sa aplice acestuia cate o pedeapsa cu inchisoarea pentru fiecare infractiune retinuta.  In ceea ce priveste cuantumul pedepsei inchisorii, instanta a apreciat ca aplicarea unor pedepse cu inchisoarea orientate spre maximul  special, vor fi de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 Cod penal, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare si de preventie eficient.
        Retinandu-se ca inculpatul a comis infractiunile in stare de recidiva  mare postcondamnatorie, fiind in prezent in executarea pedepsei aplicate prin Sentinta penala  nr. 653/06.08.2007 a Judecatoriei Onesti, definitiva (fiind liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa neexecutat), instanta a facut aplicarea art.33 lit.a) raportat la art.34 alin.1 lit.b) si art. 61 alin.1 Cod penal, astfel incat a dispus contopirea tuturor pedepselor aplicate,  cu restul ramas neexecutat din pedeapsa de 4 ani inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta.
 De asemenea, instanta a facut aplicarea si a art.88  Cod penal, a mentinut arestarea preventiva a inculpatului si a dispus  deducerea retinerii si a arestarii preventive, la zi.
S-a facut aplicarea art. 64 lit. a, teza II si lit. b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
          Astfel, in ceea ce priveste pedepsele accesorii instanta a apreciat ca, nu se impune interzicerea in totalitate a dispozitiilor art.64 lit.a C.penal, in conditiile in care dreptul de a alege este consfintit si prin art.3 din Protocolul nr.1 la CEDO, iar faptele savarsite de inculpat nu sunt de o gravitate deosebita astfel incat sa conduca la interzicerea acestui drept. La aplicarea pedepselor accesorii s-a tinut cont de criteriile de apreciere prevazute in art.71 al.2 C.penal (Hotararea CEDO Hirst vs. GB si decizia ICCJ nr. 74/5.11.2007 ).
           De asemenea, i s-a aplicat inculpatului si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. e Cod Penal pe o durata de 4 ani, dupa executarea pedepsei principale.
          Sub aspectul laturii civile, s-a luat act ca partile vatamate  C.O. si L.E.  nu s-au constituit parti civile in procesul penal.
          S-a dispus plata din fondul Ministerului Justitiei catre B.A. Bacau a onorariului pentru avocatul desemnat din oficiu.
  Ca o consecinta a condamnarii,  a fost obligat  inculpatul la cheltuieli judiciare catre stat.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal a formulat inculpatul C.V. care a solicitat redozarea pedepsei.
Tribunalul, analizand hotararea atacata, constata ca apelul este fondat pentru urmatoarele considerente :
Potrivit art. 290 cpp sedinta de judecata este publica. Daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane, instanta, la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu, poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei. Declararea sedintei secrete se face in sedinta publica, dupa ascultarea partilor prezente si a procurorului cand participa la judecata.
Potrivit art. 197 alin. 2 cpp dispozitiile relative la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, iar potrivit alin. 3 al aceluiasi articol, aceasta nulitate nu poate fi inlaturata in nici un mod, ea putand fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare chiar din oficiu.
Prin incheierea de sedinta din 27.05.2010 s-a dispus evacuarea salii si  conexarea dosarului nr. 2271/270/2010 in care s-a dispus ca sedinta sa fie secreta pe tot parcursul judecatii, avand in vedere infractiunea pentru care inculpatul este trimis in judecata.
Incepand cu acest termen judecarea cauzei s-a desfasurat in sedinta secreta, instanta nerespectand dispozitiile art. 290 alin. 2 cpp privitoare la declararea sedintei secreta prin punerea sa in discutie, ascultarea partilor prezente si a procurorului, chiar daca aceste dispozitii au fost aplicate in cadrul dosarului care a fost conexat la prezenta cauza.
Conexarea unei cauze in care judecata se desfasoara in sedinta secreta la o cauza in care judecarea cauzei se face in sedinta publica, nu inseamna ca intreaga cauza se desfasoara in sedinta secreta, fara ca instanta sa fie obligata sa faca din nou aplicarea art. 290 cpp, intrucat publicitatea sedintei este regula, iar sedinta secreta este exceptia, fiind, astfel, de stricta interpretare si aplicare.
Incalcarea dispozitiilor art. 290 cpp referitoare la publicitatea sedintei de judecata, de catre instanta de fond, prin declararea sedintei secrete nemotivat si fara a asculta partile prezente si procurorul, precum si prin omisiunea de a mentiona daca aceasta masura este valabila pentru tot cursul procesului sau pentru acea sedinta de judecata, atrage desfiintarea sentintei apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Avand in vedere aceste motive tribunalul in temeiul art. 379 pct. 2 lit. b cpp va admite apelul formulat de inculpatul C.V.  impotriva sentintei penale nr. 480/ 26 august     2010  a Judecatoriei Onesti  pronuntata in dosar nr . 2270/270/ 2010 pe care o va desfiinta in totalitate si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, Judecatoria Onesti
Avand in vedere ca temeiurile prevazute de art. 148 lit. f cpp subzista, respectiv inculpatul este cercetat pentru savarsirea unor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani, natura faptelor de care este suspectat, implicand uzul de violenta, sfera relatiilor sociale lezate (contra libertatii sexuale, integritatii corporale, sanatatii si inviolabilitatea domiciliului) si persoana inculpatului , care este cunoscut cu antecedente penale pentru fapte de acelasi gen, tribunalul in baza art. 350 cpp va mentine starea de arest preventiv a acestuia.