Tentativa de omor calificat

Prin rechizitoriul Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau nr.1641/P/2012, din 09.10.2012 s-a dispus  trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatului  E.D.D. pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor calificat, prev. si ped. de art. 20 C.pen. rap. la art. 174 - 175 alin. 1 lit. i) C.pen.. constand in aceea ca, in dupa - amiaza zilei de 14.09.2012, in jurul orelor 17,00-18,00 in timp ce se afla pe drumul public din jud. Bacau, in apropierea locuintei sale, a lovit-o de mai multe ori un cutit in zona toraco - abdominala si a umerilor pe partea vatamata A.A.L., cauzandu-i leziuni ce i-au pus viata in primejdie.
Cauza a fost inregistrata la Tribunalul Bacau la nr. 6040/110/2012 la data de 10.10.2012.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti au fost audiati: inculpatul – fila 57,58,75 si partea civila A.A.L. - fila 55., 56.
In actul de sesizare se retine ca partea vatamata A.A.L. si inculpatul E.D.D. au trait in concubinaj aproximativ 10 ani si au locuit efectiv intr-un imobil situat in jud. Bacau. Din relatia celor doi concubini au rezultat 3 copii minori cu varstele cuprinse intre 4 si 9 ani. De circa 3 luni de zile cei doi concubini s-au separat in fapt, partea vatamata parasind domiciliul comun si intrand intr-o alta relatie de concubinaj cu numitul T.V. din acelasi sat, ce locuieste la cateva case distanta de locuinta inculpatului. La plecare din domiciliul comun, partea vatamata a luat unul din copii iar ceilalti doi minori au ramas in grija inculpatului si a bunicii paterne, numita E.V., ce locuieste in aceeasi curte cu inculpatul, dar intr-un imobil separat.
In dupa-amiaza zilei de 14.09.2012, in timp ce se afla in curtea locuintei sale, inculpatul a observat ca pe drum trecea partea vatamata ce era insotita de numita P.E.V. in varsta de 12 ani, fiica actualului ei concubin, numitul T.V..
A observat de asemenea cum acestea au intrat in locuinta vecinei C.M., aflata la circa 25 m distanta de locuinta sa. Anterior acestui moment inculpatul a consumat bauturi alcoolice, ajungand intr-o stare avansata de ebrietate.
Dupa aproximativ o ora, in jurul orelor 17,00-18,00, partea vatamata si martora P.E.V. au parasit locuinta martorei C.M.. In momentul in care a observat ca partea vatamata a plecat din locuinta martorei C.M., inculpatul a luat din bucataria casei sale un cutit cu lungimea lamei de aproximativ 20 cm, si astfel inarmat a iesit in drum si s-a deplasat mergand normal in directia concubinei sale.
Cand a ajuns in dreptul partii vatamate, fara a-i spune nimic, inculpatul a scos cutitul din buzunarul de la pantaloni si a lovit-o de mai multe ori pe aceasta in zona toraco - abdominala si umerilor, dupa care a intrat in curtea locuintei sale cu cutitul in mana.
In urma loviturilor primite de la inculpat, partea vatamata a cazut la pamant, dupa care a reusit sa se ridice si s-a deplasat spre locuinta martorei C.M., unde s-a asezat pe banca din fata portii.
Situatia de fapt retinuta este confirmata de martorii oculari, P.E.V., C.M., T.V., I.I. si D.I..
La scurt timp, partea vatamata a fost transportata cu ambulanta la Spitalul ors. Buhusi si apoi la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, unde a fost internata la Sectia ATI, fiind supusa unei interventii chirurgicale.
Conform concluziilor expertizei medico - legale partea vatamata A.A.L. a prezentat diagnosticul de plaga injunghiata penetranta gastrica, hepatica transfixianta lob - stang, mezocolon si pancreas, precum si plagi multiple membre superioare. Plaga injunghiata abdominala a putut fi produsa prin lovirea victimei cu un obiect intepator - taios (lama de cutit) interesand multiple organe (stomac, ficat, mezocolon, pancreas) si i-a pus acesteia viata in primejdie.
Leziunea abdominala provocata de catre inculpat partii vatamate a necesitat 35-40 zile ingrijiri medicale pentru vindecare.
Partea vatamata a prezentat si plagi ale membrelor superioare care s-au putut produce tot prin lovire cu un obiect taios si care au necesitat 11-12 zile de ingrijiri medicale.    
Inculpatul  E.D.D.  – a solicitat instantei – la primul termen de judecata si inainte de citirea actului de sesizare al instantei - aplicarea procedurii simplificate de judecare a cauzei, solicitand aplicarea dispozitiilor art. 320 ind.1 C.pr.pen., in sensul ca recunoaste in intregime fapta imputata,  este de acord, are cunostinta de intreg materialul probator acumulat la urmarirea penala, si pe care si-l insuseste. 
Situatia de fapt, asa cum a fost retinuta de rechizitoriu, se bazeaza pe materialul probator acumulat, respectiv: proces - verbal de consemnare a plangerii sau a denuntului oral;  declaratiile partii vatamate, expertiza medico – legala, procese - verbale de cercetare la fata locului cu planse foto, proces - verbal de conducere in teren cu planse foto, declaratiile martorilor P.E.V., C.M., T.V., I.I., D.I., toate coroborate cu declaratiile inculpatului E.D.D.
Asadar, inculpatul  E.D.D., a solicitat aplicarea dispozitiilor art. 320 ind.1 c.pr.pen., sens in care instanta urmeaza sa i se admita solicitarea, pe de o parte fiind manifestarea lui de vointa liber exprimata si pe de alta parte avand in vedere Decizia nr. 1470/08.11.2011 data de Curtea Constitutionala prin care a fost declarat neconstitutional aliniatul ultim al art. 320 ind. 1 C.pr.pen. si obligativitatea tuturor instantelor din tara de a se supune acestor decizii.
Aparatorul desemnat din oficiu al inculpatului a solicitat instantei, condamnarea inculpatului la o pedeapsa orientata catre minimul special prev. de lege si aplicarea disp. art. 320/1 cpp., sa se aiba in vedere circumstantele atenuante, inculpatul nu a mai avut probleme cu legea, nu are antecedente penale, a recunoscut savarsirea faptei, a savarsit-o sub imperiul geloziei si sa se tina cont de declaratia partii vatamate data la termenul anterior.
Astfel solicita a se retine toate circumstantele atenuante in favoarea inculpatului, pe latura civila sa se ia act ca doreste sa achite toate prejudiciile.
In drept fapta inculpatului E.D.D., care in dupa - amiaza zilei de 14.09.2012, in jurul orelor 17,00-18,00 in timp ce se afla pe drumul public din jud. Bacau, in apropierea locuintei sale, a lovit-o de mai multe ori cu un cutit in zona toraco - abdominala si a umerilor pe partea vatamata A.A.L., cauzandu-i leziuni ce i-au pus viata in primejdie, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 20 C.pen. rap. la art. 174-175  al.1 lit. i) C.pen., pentru care urmeaza a fi angajata raspunderea penala.
La individualizarea pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.pen. In privinta solicitarilor inculpatilor  de a li se  aplica cate o pedeapsa sub limita minima prev. de lege, prin retinerea dispozitiilor art. 320 ind.1 C.pr.pen. instanta are in vedere ca temeiul juridic indicat nu are caracter obligatoriu, nu se impune orientarea pedepsei spre minimul special pentru a putea fi redusa pedeapsa cu o treime. In schimb instanta este obligata sa nu depaseasca maximul redus cu o treime, ca urmare a atitudinii sale de recunoastere. Astfel, se va aplica inculpatului, pentru infractiune o pedeapsa sub limita minima speciala, cu respectarea dispozitiilor art. 320 ind.1 C.pr.pen.
Pentru argumentele expuse mai sus, apreciem ca nu se justifica si retinerea circumstantei atenuante prev. de art. 74 lit.a,b si c pen., asa cum a solicitat apararea.
Privitor la persoana si conduita inculpatului   se retine ca  este necasatorit,  are ca  studii:  10 clase,  a trait in concubinaj cu partea vatamata, are   trei copii minori, stagiul militar satisfacut, fara antecedente penale, fara ocupatie, fara loc de munca,,   a recunoscut si regretat fapta comisa, fiind in stare de ebrietate. 
 Art. 71 cod penal, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede ca drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c „se interzic de drept  in cazul condamnarii la  pedeapsa inchisorii sau a detentiunii pe viata, este de observat ca potrivit art. 11 alin. 2 si art. 20 alin. 2 din Constitutie, tratatele ratificate  de Parlament fac parte din dreptul intern si au prioritate atunci cand privesc drepturile omului si sunt mai favorabile decat legile interne. Or, interdictia absoluta de a vota, impusa persoanelor condamnate, contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, astfel cum a statuat  Curtea Europeana  a Drepturilor Omului prin hotararea din 30 martie 2004 in cauza Hirst contra Marea Britanie. Indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica  excluderea persoanei condamnate din campul persoanelor cu drept de vot, neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei, acela de a prevenii savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorilor. In consecinta  inculpatului  i se va  interzice numai drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 teze 2, lit.”b” cod penal, potrivit art.71 alin.2 C.pen. 
Urmeaza a deduce din pedeapsa aplicata, perioada executata deja prin retin ere si arest preventiv, de la 14.09.2012 la zi.
In baza art. 350  C.pr.pen. – va mentine starea de arest preventiv a inculpatului intrucat sub aspectul legalitatii, analizand dosarul cauzei, instanta constata ca luarea acestei masuri preventive fata de inculpat s-a luat cu respectarea tuturor dispozitiilor legale in vigoare, atat sub aspectul conditiilor de fond cat si sub aspectul conditiilor de procedura si intinderii in timp a masurii.
            Incheierea prin care  s-a dispus luarea masurii arestarii preventive, din 15.09.2012 a Tribunalului Bacau, apreciem ca este legala  neimpunandu-se  revocarea ei, si ca temeiurile  care au determinat arestarea preventiva a  acestuia  nu au incetat, fiind data  cu respectarea dispozitiilor art.  149 ind. 1, 143 si 148  lit. f C.p.p. pentru urmatoarele considerente:
Pentru luarea si mentinerea  masurii arestarii preventive  a arestarii  este necesar  sa subziste  cumulativ probe  si indicii temeinice  ca  E.D.D. este prezumtivul autor, ca ar fi comis  o fapta prevazuta de legea penala, asa cum  prevad dispozitiile  art. 143 C.p.p. si, de asemenea  sa existe  probe din care sa rezulte  una din  conditiile prevazute de art. 148 C.p.p.
Art. 148 c.pr.pen. „Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre urmatoarele cazuri:….f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe sa lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica”
Art. 143 C.pr.pen. „Masura retinerii poate fi luata de procuror sau de organul de cercetare penala fata de invinuit sau inculpat numai dupa ascultare acestuia an prezenta aparatorului, daca sunt probe sau indicii temeinice caa s savarsit o fapta prevazuta de legea penala”.
Art. 68 indice 1 C.pr.pen. - ”Sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care  efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala a savarsit fapta”.
Cu privire la prima conditie, tribunalul retine ca  probatoriul administrat pana la aceasta data, demonstreaza  ca exista „  indicii temeinice  ca a savarsit  o fapta  prevazuta de legea  penala „ (art. 143 alin. 1 C.p.p.), care sa nasca presupunerea rezonabila ca acest inculpat ar fi comis fapte de natura penala. Potrivit art. 136 alin. 8 C.p.p. la „alegerea masurii ce urmeaza a fi luata se face tinandu-se seama de  scopul acesteia, de  gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, varsta, antecedente si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura„.
Infractiunea pentru care inculpatul E.D.D. este cercetat  este tentativa de omor calificat prev. de art. 174-175 lit. i c.pen. Acestea, sunt sanctionate de lege cu  inchisoarea pana la un maxim de 25 de   ani.
In privinta celei de-a doua  conditii ceruta de dispozitiile art. 148 lit. f, apreciem ca exista  in continuare probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea  publica, datorita  modului in acre a fost savarsita infractiunea.
Fata de probatoriul administrat in cauza pana la acest moment procesual, ca temeiurile de care s-a tinut seama la luarea masurii arestarii preventive nu s-au schimbat, subzistand un pericol concret pentru ordinea publica prin punerea in libertate a inculpatului, fata de natura si gravitatea faptelor de care este acuzat acesta, rezonanta sociala deosebita a acestora persistand  cu repercursiuni nu  doar materiale dar si morale, de natura sa insufle temere si repulsie in randul opiniei publice.
           In ceea ce priveste durata starii de arest preventiv a inculpatului, instanta apreciaza ca aceasta nu depaseste limitele unui termen rezonabil in sensul dispozitiilor art.5, alin. 3 din CEDO astfel incat sa legitimeze inlocuirea masurii aresaarii preventive. Asa cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului, celeritatea particulara la care un acuzat are drept in examinarea cauzei sale nu trebuie sa dauneze eforturilor magistratilor pentru a indeplini sarcinile lor cu grija dorita (a se vedea, mai ales mutatis mutandis, hotararea Toth c. Austriei din 12 decembrie 1991).
  Inculpatul  beneficiaza in continuare  de prezumtia de nevinovatie, pana la  exercitarea  tuturor  cailor de atac.
           Sub aspectul temeiniciei, analizand probatoriul administrat in cauza pana in acest moment procesual, instanta apreciaza ca masura arestarii preventive se impune a fi mentinuta in continuare intrucat temeiurile care au determinat arestarea sa si in continuare privarea de libertate.
   Conform dispozitiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Conventia europeana a drepturilor omului, care face parte integranta din dreptul intern in urma ratificarii sale prin Legea nr.30/1994 si prin prisma prevederilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constitutia Romaniei, este permisa restrangerea libertatii persoanei, cand exista motive verosimile pentru a banui ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura extrema, a savarsit o infractiune fara a aduce atingere prin aceasta prezumtiei de nevinovatie de care se bucura inculpatul pana la solutionarea definitiva a cauzei.
    Ori, raportat la probele administrate pana in acest moment al procesului penal, respectiv ceea ce s-a administrat la urmarirea penala, si cu prilejul solutionarii propunerii de arestare preventiva,   il plaseaza pe inculpat  ca fiind prezumtivul autor a   savarsirii faptei, instanta apreciaza ca in speta, exista motive temeinice de banuiala in sensul Conventiei. Totodata instanta retine ca probele care fac dovada acestor motive verosimile nu trebuie sa aiba aceeasi greutate ca si probele care ar justifica o solutie de condamnare iar luarea acestei masuri preventive restrictive de libertate nu este de natura sa aduca atingere prezumtiei de nevinovatie de care beneficiaza inculpatul,  pana la  exercitarea  tuturor  cailor de atac.
Considerand ca temeiurile care au determinat arestarea acestui impun in continuare privarea de libertate, ca acestea nu au incetat, existand in continuare temerea ca sub influenta bauturilor alcoolice ar fi capabil de comiterea de fapte cu violenta, ca el  aflat in stare de libertate  este o persoana violenta, in special sub influenta bauturilor alcoolice.
La aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta in concret pentru ordinea publica, lasarea in libertate a inculpatului,  instanta are in vedere natura faptei de care este suspectat, sfera relatiilor sociale lezate (integritatea vietii si sanatatii), rezonanta sociala a faptei date fiind gravitatea acesteia,sfera larga de actiune a acestuia, imprejurarile in care se presupune a fi fost savarsita fapta,   prin colaborarea lor. Toate aceste aspecte, coroborate, conduc la concluzia ca se impune mentinerea in stare de arest preventiv a acestuia pentru a asigura ordinea publica si securitatea cetatenilor.
Pentru argumentele expuse, nu consideram a fi suficienta masura obligarii de a nu parasi localitatea, de a fi inlocuita arestarea preventiva cu aceasta masura, garantiile pe care le ofera inculpatul sunt minime, obligatiile prevazute la art. 145 C.pr.pen. nu pot sa asigure desfasurarea procesului penal in bune conditiile, in cauza de fata, la acest moment procesual.
 
II. LATURA CIVILA
Partea vatamata A.A.L., a aratat in fata instantei ca nu are nici un fel de pretentii de la inculpat, nici sub aspectul daunelor materiale si nici morale.
Unitatile sanitare, insa, au solicitate acordarea de despagubiri, reprezentand cheltuielile efectuate cu transportul victimei si cu spitalizarea acesteia. Este vorba de    Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, Spitalul Orasenesc Buhusi si Serviciul de Ambulanta Bacau.        
Vazand ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale (generale si speciale), si disponibilitatea inculpatului de a achita toate pretentiile banesti solicitate de acestea,  (asa cum a aratat el in declaratiile date in fata instantei), filele  57,58,75, in temeiul art.14, 346 C.pr.pen. art.1357 C.civ.cu art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificata, va admite pretentii civile formulate de partile  civile: Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, Spitalul Orasenesc Buhusi si Serviciul de Ambulanta Bacau, si in consecinta: il va obliga pe inculpat sa plateasca catre Spitalul Judetean de Urgenta Bacau suma de 3220,34 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate A.A.L.,  catre Spitalul Orasenesc Buhusi suma de 118,12 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate A.A.L. si  catre Serviciul de Ambulanta Bacau suma de 407,60 lei reprezentand    contravaloarea transportului partii vatamate A.A.L..
In temeiul art. 118 lit.b c.pen. va dispune confiscarea de la inculpat a cutitului  folosit la savarsirea infractiunii.
In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, va  dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul E.D.D., dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
Vom constata ca inculpatul a avut aparator desemnat din oficiu.
Fiind in culpa procesuala, urmeaza ca inculpatul sa fie obligat la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat, atat pe parcursul urmarii penale cat si in faza de cercetare judecatoreasca, potrivit art. 191 C.pr.pen.
    In temeiul  art. 20 C.pen. cu art.174-175 alin.1 lit.i C.pen. cu art. 320 ind.1 C.pr.pen., pentru savarsirea infractiunii de „tentativa de omor calificat”, condamna pe inculpatul  E.D.D.,  la pedeapsa de 5 (cinci) de ani inchisoare  si  3 (trei)  ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza II-a si lit.b C.pen.
In temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplica inculpatului E.D.D.  pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a si lit.b C.pen.
In temeiul art. 350 C.pr.pen. mentine starea de arest.
In temeiul art. 88 C.pen. computa din pedeapsa aplicata durata executata deja prin retinere si arest preventive incepand cu data de 14.09.2012 la zi.
In temeiul art.14, 346 C.pr.pen. art.1357 C.civ., ia act ca partea vatamata A.A.L.,  nu s-a consituit parte civila in cauza.
In temeiul art.14, 346 C.pr.pen. art.1357 C.civ.cu art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificata, admite pretentii civile formulate de partile  civile: Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, Spitalul Orasenesc Buhusi si Serviciul de Ambulanta Bacau, si in consecinta:
Obliga inculpatul sa plateasca catre Spitalul Judetean de Urgenta Bacau suma de 3220,34 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate A.A.L..
Obliga inculpatul sa plateasca catre Spitalul Orasenesc Buhusi suma de 118,12 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate A.A.L..
Obliga inculpatul sa plateasca catre Serviciul de Ambulanta Bacau suma de 407,60 lei reprezentand   contravaloarea transportului partii vatamate A.A.L..
In temeiul art. 118 lit.b c.pen. confisca de la inculpat  cutitul folosit la savarsirea infractiunii.
In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul E.D.D., dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
In temeiul art. 191 alin.1 C.pr.pen. obliga pe   inculpat la plata  sumei de 1000 lei catre stat cu tilu de cheltuili judiciare, suma in care s-a inclus si cheltuielile judiciare de 800 lei RON efectuate pe parcursul urmaririi penale, precum si onorariul pentru asistenta juridica din oficiu la instnata de judecata.