Partaj
(Decizie nr. 727 din data de 24.11.2015 pronuntata de Tribunalul Bacau) Prin sentinta civila nr.4246/06.07.2015 a Judecatoriei Bacau s-a admis actiunea principala avand ca obiect partaj bunuri comune formulata de reclamantul R.L., in contradictoriu cu parata R.S.M.
Totodata, s-a admis cererea conexa avand a obiect drept de creanta (contravaloare rate credit contractata cu I.) formulata de reclamantul R.L. in contradictoriu cu parata R.S.M.
S-a admis exceptia netimbrarii cererii conexe avand a obiect drept de creanta (contravaloare rate credit contracta cu C.B.) formulata de reclamantul R.L. si a fost anulata ca netimbrata aceasta cerere.
S-a admis in parte cererea reconventionala formulata de parata - reclamanta R.S.M.
S-a constatat ca partile au avut calitatea de soti de la data de 15 octombrie 2000 si pana la data de 28.09.2011, data desfacerii in mod irevocabil a casatoriei potrivit sentintei civile de divort nr. 263 din 28 septembrie 2011, pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 11085/180/2011
S-a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri
- suprafata de 2000 mp teren arabil situat in extravilanul comunei S., judetul Bacau ,sola 8,parcela 226/27, achizitionata prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 971/31 august 2007 la BMNP C.D.M., in valoare de 24 848,4 lei
- o locuinta P+1 si imprejmuire situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S. in valoare de 168 698 lei.
S-a mai constatat ca datorie comuna a sotilor cea rezultata din contractul de credit de investitii imobiliare ( cu garantie ipotecara ) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B. reclamantul R.L. prin care a fost imprumutata suma de 27300 euro, cu obligatia de restituire in 240 rate lunare, precum si ca parata - reclamanta are un drept de creanta reprezentand contravaloarea imbunatatirilor facute de aceasta dupa divort la locuinta comuna, situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S., judetul Bacau, in valoare de 16698 lei.
De asemenea, s-a constatat ca reclamantul - parat a avut o contributie de 50 % la dobandirea bunurilor comune, iar parata-reclamanta de 50% .
S-a dispus sistarea starii de devalmasie.
S-au atribuit in lotul paratei - reclamante urmatoarele bunuri:
- suprafata de 2000 mp teren arabil situat in extravilanul comunei S., judetul Bacau ,sola 8,parcela 226/27,achizitionata prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 971/31 august 2007 la BMNP C.D.M. in valoare de 24 848,4 lei
- o locuinta P+1 si imprejmuire situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S. in valoare de in valoare de 168 698 lei.
Valoarea lotului atribuit reclamantei -parate este de 193 546,4 lei. A fost obligata parata - reclamanta sa plateasca reclamantului - parat cu titlu de sulta suma de 96 773,2 lei lei.
S-a constatat ca reclamantul - parat are un drept de creanta reprezentand jumatate din contravaloarea ratelor aferente contractului de contractul de credit de investitii imobiliare ( cu garantie ipotecara ) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B. ( in cuantum total de 8948,40 euro), rate achitate in perioada 28.09.2011 15.03.2105.
A fost obligata parata - reclamanta sa plateasca reclamantului-parat suma de 4474,2 euro (contravaloarea a 20 035,456 lei), reprezentand jumatate din contravaloarea ratelor aferente contractului de contractul de credit de investitii imobiliare (cu garantie ipotecara) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B.
A compensat cheltuielile reprezentand onorarii de avocat, precum si chetuielile de judecata pana la limita sumei de 3395 lei si a obligat-o pe parata - reclamanta sa plateasca reclamantului - parat suma de 2289,5 lei reprezentand diferenta de taxa judiciara de timbru suportata in plus de acesta, in raprot de cotele de contributie stabilite de instanta.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a avut in vedere urmatoarele considerente:
„Dreptul sotilor asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei reprezinta un drept de proprietate comuna in codevalmasie, bunul apartinand coproprietarilor, fara a fi precizata vreo cota - ideala Partile au avut calitatea de soti de la data de 15 octombrie 2000 pana la data de 28.09.2011, data desfacerii in mod irevocabil a casatoriei prin sentinta civila de divort nr. 263 din 28 septembrie 2011, pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 11085/180/2011 ( fl 46 - 49 ).
Separarea in fapt a sotilor a avut loc insa anterior, in mai 2011, data retinuta de instanta desi a fost contestata de parata.
Astfel, raspunzand la intrebarea nr. 9 din interogatoriul luat de reclamant ( fl 138 ) parata indicat ca moment al separarii in fapt octombrie 2008, deci imediat dupa finalizarea casei in stadiul “la rosu”. Pe de alta parte, la intrebarea nr.1 a interogatoriului luat de parata ( fl 139) reclamantul a aratat ca data a separarii in fapt mai 2011.
In sensul celor sustinute de reclamant au declarat martorii C.V.E. ( fl 201 ) si N.A. ( fl 202 ). Astfel, cel dintai a aratat ca sotii s-au separat in fapt in mai 2011, lucru pe care il cunoaste intrucat in perioada 2008 - 2011 a fost la acestia si nu i s-a parut a fi ceva in neregula in familia lor. In acelasi sens a declarat si N.A., nasul primului copil al partilor, care a precizat ca pana in mai 2011 sotii au convietuit si si-au administrat veniturile impreuna, lucru pecare il stie in conditiile in care i-a vizitat in perioada 2008 - 2011 si nu i s-a parut nimic anormal. De remarcat si depozitiile acestor martori si sub aspectul participarii efective la edificarea imobilului casa bun comun al partilor, alaturi de reclamant, in perioada uletrioara anului 2008 ( respectiv in 2010 ).
Depozitia martorului C.S. ( fl 203 ), bazata doar pe baza celor cunoscute de la parata, in sensul ca in anul 2008 reclamantul s-a mutat intr-o garsoniera iar parata la parintii sai, nu se coroboreaza cu restul probatorului administrat.
Aceasta, cu atat mai mult cu cat, cu referire la perioada indicata de parata ca fiind de separare in fapt, trebuie remarcat ca au fost facute mai multe achizitii de materiale de constructie de catre reclamant, conform facturilor fiscale depuse la dosar, in perioada iunie - octombrie 2010 ( fl 263 - 270 ).
In aceste conditii instanta apreciaza ca probatoriul administrat a dovedit ca separarea in fapt a sotilor a intervenit in mai 2011.
Potrivit dispozitiilor art. 30, alin 1 Cod familiei, bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt, de la data dobandirii, bunuri comune achizitionate in mod egal de soti, in devalmasie. In virtutea prezumtiei de comunitate, instituita prin textul citat, bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt bunuri comune de la data achizitionarii lor, fara a deosebi intre modurile de dobandire, cu exceptiile prevazute de lege.
In timpul casatoriei partile au dobandit impreuna urmatoarele bunuri :
- suprafata de 2000 mp teren arabil situat in extravilanul comunei S., judetul Bacau ,sola 8,parcela 226/27,achizitionata prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 971/31 august 2007 la BMNP C.D.M. ( fl 152 ) in valoare de 24 848,4 lei
- o locuinta P+1 si imprejmuire situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S. ( fl 244 ) in valoare de 168698 lei.
Pentru a retine aceste bunuri instanta a avut in vedere cererea reclamantului coroborata cu intampinarea si cererea reconventionala a paratei, cu interogatoriul partilor, inscrisurile depuse la dosar si declaratiile de martori.
Astfel, cu inscrisurile depuse la dosar reclamantul a dovedit achizitionarea suprafetei de 2000 mp teren arabil situat in extravilanul comunei S. ( fl 152 ).
Pretul de achizitionare a a cestui bun la nivelul anului 2007 a fost de 1716 lei, bunul fiind dobandit potrivit probatoriului administrat in cauza de la parintii paratei, la un pret sub media pietei de la acel moment.
In privinta locuintei P+1 situata in comuna S., judetul Bacau instanta retine urmatoarele:
Prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 4948 / 21.11.2007 la BNP S.N. ( fl 153 ) parata a dobandit in proprietate, anterior incheierii casatoriei un apartament situat in Bacau, compus din doua camere si dependinte, in schimbul unui pret de 70000000 ( saptezeci minlioane ) lei ce urma sa fie achitat de catre C.- Sucursala Bacau urmare a unui imprumut pe care cumparatoarea l-a incheiat cu C. - Sucursala Bacau.
Potrivit adreselor emise C.B. ( fl 155, fl 309 si fl 405 dosar ) pentru creditul de achizitionare a apartamentului din Bacau, a fost incheiat contractul nr.302 / 21 noiembrie 1997 ( fl 334 ), in valoare de 70 000 000 lei, achitat integral in 18.04.2007 prin depunerea sumei de 3840 lei de catre parata. Pana la data incheierii casatoriei parata a achitat un numar de 36 rate, diferenta de 105 rate sau contravaloarea acestora fiind achitate in timpul casatoriei.
Din expertiza contabila intocmita de doamna expert P.C.M. ( fl 435 - 438 ) instanta retine ca obligatia de plata a paratei aferenta contractului de credit sus amintit este de 171 467 506 lei ( din care 70 000 000 lei credit, restul fiind dobanzi si transfer din cont curent ). Din aceasta suma, pana la data incheierii casatoriei a fost achitata de catre parata suma de 37 222 947 lei, insemnand 21,7 % din valoarea creditului acordat.,restul ratelor si dobanzilor aferente fiind achitate in timpul casatoriei cu paratul.
Prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 268 / 24 aprilie 2008 la BNP L.C.M.( fl 156 ) a fost vandut de catre parata apartamentul situat in Bacau, in schimbul uniui pret de 30 000 euro, pret primit integral de vanzatoare mai inainte de autentificarea actului.
Raspunzand la intrebarea nr. 2 din interogatoriul luat de reclamant ( fl 138 ) parata nu a recunoscut contributia reclamantului la plata ratelor aferente creditului C. achitate in timpul casatoriei, in timp ce fostul sot a sustinut contrariul.
Cu toate acestea, prin declaratia autentificata sub numarul 367 / 24 aprilie 2008 la BNP L.C.M. ( fl 208 )se specifica ca reclamantul este de acord cu vanzarea bunului si-a primit cota parte ce i se cuvine din ratele achitate impreuna cu sotia sa pentru imobilul situat in Bacau. Se poate retine astfel astfel o recunoastere a paratei asupra contributiei sotului sau la plata acestor rate, cu atat mai mult cu cat aceste mentiuni se coroboreaza si cu restul probatoriului administrat in cauza.
Astfel, din depozitia martorilor C.V.( fl 201 ) si N.A. ( fl 202 ) se desprinde faptul ca ca ratele apartamantului paratei dinainte de casatorie au fost platite impreuna de soti in timpul casatoriei din venituri comune, fiind achitat intergral in perioada anilor 2007 - 2008.
Desi martorul O.M.M. ( fl215 ) a specificat ca apartamentul paratei a fost cumparat majoritar cu banii parintilor acesteia si ca nu stie sa se fi platit la imobil si pe parcursul casatoriei, acesta contrazice atat pozitia partii ce l-a propus cat si restul probatoriului administrat in cauza..
Ca atare, desi apartamentul Bacau, a fost achizitionat ca bun propriu de catre reclamanta, in conditiile art 31 lit a cod fam, 78,3% din valoarea imprumutului C. de achizitie a bunului a fost achitata in comun de soti in timpul casatoriei. Raportat la suma de 30000 euro incasata drept pret al vanzarii ulterioare a imobilului, contributia comuna a partilor este de 23490 euro.
Suma de 30 000 euro incasata drept pret al apartamentului a fost investita de ambii soti in construirea unei case P+1 situata in comuna S., judetul Bacau, in stadiul “la rosu “, in intervalul iunie -septembrie 2008, aspect sustinut de ambele parti si rezultat din probatoriul admsinitrat in cauza ( reclamantul investind partea efectiv incasata potrivit delaratie notariale autentificata sub numarul 367 / 24 aprilie 2008 la BNP L.C.M. ).
Astfel, raspunzand la intrebarea nr. 5 din interogatoriu ( fl 138 ) parata a recunoscut faptul ca imobilul casa a fost ridicat la rosu pe parcursul anului 2008, indicand insa ca venituri investite banii proveniti din apartament si cei trimisi de parintii sai din Italia. Reclamantul a recunoscut la randul sau, raspunzand la intrebarea nr. 2 din interogatoriul luat ( fl 139 ) ca s-a inceput constructia casei in iunie 2008, la doua luni dupa vanzarea cu 30 000 euro a apartamentului paratei. In continuare, raspunzand la intrebarea 4, a aratat si ca suma sus amintita, provenita din vanarea imobilului, a fost folosita pentru edificarea imobilului la rosu.
Rezulta si din continutul expertizei constructii H.C. ( fl 275 - 299 ) ca edificarea imobilului a demarat in iunie 2008, fiind facuta in stadiul “la rosu” in septembrie 2008.
Potrivit acesteia lucrarile executate in stadiul “la rosu” sunt: fundatie, zidarie ( structura din lemn) si montare acoperis ( pereti din barne, inchideri si compartimentari, planseu din lemn si podina, sarpanta, invelitoare, astereala termizol, rigle, folie, tabachere si lucarne ). Valoarea actualizata a casei la rosu a fost stabilita de expert la suma de de 151947 lei. Tot la acea data erau facute si imprejmuiri precum ( gard la drum din plasa pe stalpi din teava metalica; pe laturile N, S si V din plasa pe stalpi din teava metalica),a caroror valoare actualizata a fost stabilita de expert la suma de de 21067 lei. Valoarea actualizata totala a imobiluului in stadiul “la rosu” a fost stabilita la suma de 173 014 lei.
Martorul C.V.E. ( fl 201) a mentionat ca locuinta a fost construita “la rosu” cu bani din apartametnul paratei dinainte de casatorie, apartamant care a fost insa achitat de soti. In acelasi sens a fost si depozitia martorului N.A. ( fl 202 ), iar martorul O.M.M. ( fl 215 ) a artat ca initial in casa au fost pusi bani din apartamentul paratei.
Desi ambele parti au aratat ca in continuare, in februarie 2010 ar fi fost fost montata tamplaria termopan, din expertiza constructii efectata in cauza rezulta ca tamplarie PVC a fost montata in perioada mai - octombrie 2010.
Ca atare, lucrari in continuare la locuinta din comuna S., judetul Bacau au fost efectuate si in cursul anului 2010, cu precadere in perioada mai -octombrie 2010.
Astfel, prin raspuns la intampinare ( fl 37 ) reclamantul a aratat ca in perioada iunie - octombrie 2010 au fost realizate urmatoarele lucrari: instalatie electrica interioara, instalatie incalzire si sanitara, sapa de nivel la parter, termoizolatie exterioara, constructie pereti falsi cu termoizolatie, bransare retea electrica, bransare retea canalizare, turnare trotuare si terasa in jurul casei, amenajare parcare, finisarea partiala a peretilor interiori, amenajare spatiu tehnic si baie parter, montaj usi exterioare si ca materialele de constructie au fost achizitionate de dansul si achitate integral.
Raspunzand la intrebarea nr. 8 din interogatoriu ( fl 138 ) parata a recunoscut ca in perioada mai - octombrie 2010 au fost facute si urmatoarele imbunatatiri: instalatie electrica, instalatie termicasi centrala termica, instalatie sanitara, termoizolatie exterioara, termoizolatie interioara, constructie pereti si plafoane rigips, bransare canalizare, amenajari exterioare ( trotuare,parcare, alei acces), sapa autonivelanta parter, amenjare baie parter si spatiu tehnic, usi exterioare, schlelet scara interioara, insa a aratat ca acestea au fost facute cu din bani imprumutati de parintii sai din banca italiana si cu bani dati de acestia.
Prin expertiza constructii efectuata in cauza s-a stablit ca in continuare au fost efectuate urmatoarele lucrari, in cursul anului 2010, deci in timpul casatoriei: bransament electric, in 2010; bransament apa la reteaua comunala ( 47 m ), in 2010; bransament canalizare la reteaua comunala, in 2010; instalatii sanitare in 2010; instalatii electrice in 2010; instalatii de incalzire in iunie 2010; termosistem exterior cu polistiren si fixare partiala pereti rigips ( glet ) in august 2010.Valoarea acestor lucrari a fost stabilita de expert la 72 544 lei.
S-a stabilit totodata prin lucrarea sus amintita si ca in mai - octombrie 2010 au mai fost efectuate urmatoarele lucari de imbunatatire: tamplarie PVC rehau, sapa autonivelanta, pereti rigips si termoizolatie interioara la peretii exteriori, turnare tersaa si trotuare in jurul casei.Valoarea acestor imbunatatiri a fost stabilita la suma de 47 081 lei, fiind incluse in valoarea integrala a imobilului.
S-a mai precizat in expertiza si ca in 2010 au mai fost executate urmatoarele finisaje ( indicate de parata in cerere reconventionala ca fiind singurele care existau la data desfacerii casatoriei ): gresie si faianta in baia de la parter; gresie si faianta in camera tehnica unde e montata centrala; usa de la intrare .S-a stabilit ca valoare a acestora suma de 3634 lei.
Desi parata a contestat participarea reclamantului la efectuarea lucrarilor de edificare a casei din cursul anului 2010 si ulterior, instanta retine ca acesta situatie de fapt nu corespunde realitatii, avand in vedere probatoriul admisnitrat in cauza, respectiv depozitiile a doi martori care l-au insotit efectiv pe reclamant. Astfel, martorul C.V.E. ( fl 201) a aratat ca dupa ce s-au terminat banii reclamantul a contractat un credit, banii obtinuti fiind investiti tot in casa. A mai specificat ca dumnealui l-a ajutat pe recalamant la transportul si montatul placilor de rigips, insa dupa contractatea acestui credit, si ca la sfarsitul anului 2010 casa avea instalatia sanitara montata, tamplarie la geamuri iar pe exterior era polistiren, insa nu era gresie si parchet si ca in iarna anului 2010- 2011 nu s-a lucrat la casa. Totodata, martorul N.A. ( fl 202 ) a mentionat ca in anul 2010 a participat si dumnelaui la efectuarea unor lucrari la imobilul partilor, ca atunci se monta rigipsul, instalatia electrica era montaa, se facea izolatia exterioara si unele lucrari asemanatoare la etaj.
Valoarea integrala a imobilului stabilita de expert prin metoda comparatiilor, recomanndata intrucat din punct de vedere a preciziei este cea mai aproape de valoarea de tranzactionare a imovilelor existente pe piata imobiliara la data evaluarii, fiind exclusiv bazata pe valori de piata, este de 214 050 lei, echivalentul a 48 209 euro.
Intrucat casa nu era locuibila, nefind finisata, in timpul casatoriei sotii nu au locuit in imobilul din comuna S., judetul Bacau, astfel cum rezulta din raspunsul reclamantului la interogatoriul luat de parata ( intrebarea 6, fl 139 ).
Dupa desfacerera casatoriei parata a efecetuat urmatoarele imbunatatiri la locuinta din comuna S., judetul Bacau, indicate in cerere reconventinala si recunoscute de reclamant la intrebarea nt. 7 a interogatoriului luat de parata ( fl 139 ) si rezultate din restul probatorioului admisnitrat:varuit, montat parchet la parter, montat gresie si faianta in bucatarie, montat gresie in hol, montat balustrada scara interioara, montat trei usi interioare , montat gresie si fainata in baia de la etaj, montat, obiecte sanitare in bai ( cada, chiuveta, wc la etaj; chiuveta si wc la parter )
Prin expertiza constructii H.C. s-au evidentiat urmatoarele imbunatatiri efectuate dupa noiembrie 2011: zugraveli lavabile, montat parchet la parter, montat gresie si faianta in bucatarie, hol parter, baie etaj, montat balustrada la scara interioara, montat patru usi la interior, montat obiecte sanitare in bai ( cadasi wc in baie etaj, lavoare si wc in baie parter ).Valoarea acestor imbunatatiri a fost stabilita la suma de 16698 lei
In conseicnta, sub aspect reconventional instanta va constata ca parata - reclamanta are un drept de creanta reprezentand contravaloarea imbunatatirilor facute de aceasta dupa divort la locuinta comuna, situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S., judetul Bacau, in valoare de 16 698 lei.
Concluzionand, instanta retine ca valoarea de circulatie a imobilului casa ( incluzand deci toate lucrarile, inclusiv cele efectuate dupa divort ) este de 48 209 euro, adica contravaloarea a 214 040 lei.
Pentru a edifica aceasta casa initial a fost investita suma de 30 000 euro rezultata din vanzarea apartamentului bun propriu al paratei. Din acesta valoare, suma 23 490 euro ( contravaloarea a 103 356 lei ), reprezentand un procent de 78,3% din pretul de vanzare ( prin raportare la procentul de plata a creditului C. pentru achizitionarea apartamentului reclamantei in timpul casatoriei) reprezinta contributie comuna a sotilor, iar 6510 euro (respectiv contravaloarea a 28 644 lei ) echivaletul unui procent de 21,7 % din pretul de vanzare ( adica procentul de palta a creditlul C. de catre parata inainte de casatorie ) contributie proprie ai paratei.
Totodata, 16 698 lei reprezinta investitii ale paratei dupa desfacerea casatoriei.
Pentru determinarea valorii imobilului - contributie comuna a partilor instanta urmeaza a scadea sumele reprezentand contributii ale paratei ( dinainte de casatorie , respectiv 21,7 % din valoarea de instrainare a apartamentului din Bacau, si de dupa desfacerea casatoriei prin divort, respective contravaloarea imbunatatirirlor aduse locuintei - de 16 698 lei ).Valoarea retinuta pentru imobil ( din contributie comuna ) este astfel de 168698 lei.
Cu privire la datoria comuna a partilor instanta retine urmatoarele:
Potrivit contractului de credit de investitii imobiliare ( cu garantie ipotecara ) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B. reclamantul R.L. a impurumutat suma de 27 300 euro, destinatia indicata fiind achizitie imobil, termenul de rambursare fiind de 20 ani, in 240 rate consecutive ( fl 9 - 16 ).
Reclamantul a specificat ca acest credit a fost folosit pentru continuarea lucrarilor la imobilul casa din comuna S., judetul Bacau, in timp ce parata a aratat ca banii au fost folositi de sot in interes personal.
Analizand natura acestui imprumut instanta urmeaza a avea in vedere pentru inceput ca, retinandu-se ca moment al separarii in fapt mai 2011, creditul sus amintit a fost contractat in perioada convietuirii partilor.
Conform art 32 lit c cod fam, in vigoare la data contractarii creditului, sunt datorii comune ale sotilor obligaaiile contrcatate de ficare din soti pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei.
Ca atare, pentru ca o obligatie sa fie considerata comuna trebuie sa fie indeplinite urmatoarele cerinte: obligatia sa izvorasca dintr-un act juridic, chiar unilateral, obligatia sa fie asumata de catre un sigur sot, intrucat se prezuma ca este mandatar si al celulat sot iar obligatia sa fie asumata pentru indeplinirea nevoilor obisnuite ale casniciei. Cu referire la notiunea de nevoie obisnuita trebuie luat in considerare nivelul de viata al partilor. Totodata trebuie avut in vedere ca nu este necesar ca obligatia asumata de un sot sa fi fost efectiv folosita pentru indeplinirea nevoilor obisnuite ale casniciei.
Analizand probatoriul administart instanta retine ca raspunzand la intrebarea nr.6 din interogatoriu ( fl 138 ) parata a negat utilizarea creditului de 27 300 euro luat de reclamant de la I. pentru casa, specificand ca banii au fost folositi de fostul sot.
Faptul ca la intrebarea 8 a interogatoriului luat reclamantului ( fl 139 ) acesta specificat ca dupa separarea partilor a imbunatatit apartamentul parintilor dumnelaui, in care locuieste in prezent cu copilul si concubina, cu bani imprumutati de la I., nu este de natura a conduce la cocluzia ca investitia a vizat bani din creditul supus partajului, cu atat mai mult cu cat reclamantul a negat acest luru, a depus in sprijinul sustineirlor sale un alt contract de credit (fl 454) incheiat ulterior, in 23.12.2011, dupa divort, cu aceeasi institutie bancara ( pe care il leaga de investitia sus precizata ) iar restul probatoriului administart in cauza nu a confirmat sustinerile paratei.
Utilizarea de sume de bani din creditul contractat de reclamant cu cu I.B. in 30.04.2010 rezulta din depozotia martorilor C.V.E. ( fl 201 ) si N.A. ( fl 202 ). Astfel, cel dintai a mentionat ca dupa ce s-au terminat banii in anul 2010, reclaamntul a facut un credit, iar banii au fost folositi pentru continuarea lucrarilor, dumenalui ajutand personal reclamantul, dupa contractarea imprumutului la transportul si montatul placilor de rigips. N.A. ( fl 202 ) a declarat ca toti banii din credit au fost folositi poentru constructia casei, in anul 2010 participand si dumenalui la efectuarea de lucrari in locuinta sotilor, timp in care se monta rigipsul, instalatia electrica era montata, se facea izolatia exterioara si unele lucrari asemanatoare la etaj. Acest martor a specificat ca dupa contractarea creditului l-a ajutat pe reclamant sa achizitioneze materiale de constructie, ca instalatia elcetrica a fost facuta de reclamant, izolatia exterioara de nasul de cuninie iar dumnealui l-a ajutat la monatul rigipsului.
De remarcat si faptul ca potrivit inscrisurilor depuse la dosar in perioada ulterioara contractarii creditului sus amintit au fost achizitionate materiale de constructie de catre rcelamant conform facturilor fiscale depuse la dosar, in perioada iunie - octombrie 2010 ( fl 263 - 270 ), aspect ce se coroboreaza cu restul robatoriului admisnitrat.
Ca atare, pentru efectuarea lucrarilor la casa in cursul anului 2010 au fost folositi si bani din creditul contractat de reclamant de la I., nr. 596855/30.04.2010.
Intrucat obligatia izvoraste dintr-un act juridic, este asumata de catre un sigur sot si este destinata satisfacerii ueni envoi obisnuite a casniciei, aceea de a asugura familei o locuinta, acaatsa este apreciata de instanta ca fiind comuna, urmand a fi retinuta ca atare.
In privinta cotelor de contributie instanta retine urmatoarele:
Intinderea drepturilor sotilor se stabileste in raport de contributia fiecaruia la dobandirea bunurilor in timpul casatoriei, sotii neavand un drept stabilit de la inceput asupra unei cote din bunurile comune, fiind astfel necesara administrarea de probe prin care sa se determine aportul fiecaruia la dobandirea lor. In lipsa altor probatorii din care sa rezulte ca unul dintre soti a avut o contributie mai mare la achizitionarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, se prezuma ca ambii soti au avut contributii egale.
Pentru stabilirea cotelor de contributie ale sotilor instanta are in vedere mai multe criterii, precum veniturile realizate de soti, masura in care sotii aloca cheltuielilor comune veniturile realizate, munca depusa in gospodarie, ajutorul parintilor etc.
Prin cererea de chemare in judecata astfel cum a fost precizata reclamantul a solicitat retinerea in favoarea partilor a unor cote de contributie la dobandirea bunurilor comune de 50 % , insa a subliniat ca veniturile sale erau mult mai mari decat ale sotiei.
Prin cerere reconventionala parata a solicitat retinerea in favoarea sa a unei cote de contributie de 90 % in considerarea faptului ca terenul de 2000 mp le-a fost vandut de tatal dumneaei cu un pret modic de 1716 lei platit in 2007, ca imobilul casa s-a realizat aproape integral din contributia dumneaei, ca anterior casatoriei a dobandit un apartament in Bacau, care potrivit art 31 lit a cod fam este bun propriu, vandut in 2008 cand a inceput constructia casei din S. cu suma 30000 euro investita in ridicarea casei „la rosu” si ca a fost ajutata cu bani de catre parintii care lucreaza in Italia: 18 000 euro la 29.04.2008 ( bani scosi de la banca din Italia ) si 10 000 euro a primit in mai multe transe in cursul anului 2009.
In primul rand instanta urmeaza a constata ca aspectele legate de investirea unor venituri proprii ale paratei in bunul comun ( respectiv plata ratelor unui credit anterior incheierii casatoriei ) au fost deja stabilite in cele ce au precedat, si, cum veniturile proprii nu sunt de natura a spori cota de contributie la achizitionarea unui bun comun, valorile bun propriu, stabilite procentual, au fost scazute din valoarea imobilului casa bun comun.
In privinta terenului de 2000 mp, in prezent in valoare de 24 848,4 lei, instanta retine ca a fost achizitonat in anul 2007 cu suma de 1716 lei de la parintii reclamantei. Luand in considerare evolutia in timp a preturilor imobilelor, insatnta constata ca pretul achitat este sub valoarea de circulatie a unui astfel de bun la nivelul anului 2007, instanta va retine diferenta de valoare neachitata ca un ajutor primit de parti de la parintii reclamantei, de natura a contribui la sporirea cotei de contributie a acesteia la dobandirea bunurilor commune.
Cu referire la alte sume de bani pretins a fi date sotilor de parintii paratei instanta retine urmatoarele:
La interogatoriul ce i s-a luat ( fl 138, intrebarea 5 ) parata a aratat ca din bani dati de parintii ei si din cei obtinuti din vanzarea apartamentului s-a ridicat, in anul 2008, casa la rosu. In continuare, la intrebarea nr. 8 a aceluiasi interogatoriu ( fl 138 ) aceasta a aratat ca in peiroada mai - octombrie 2010 au fost realizate mai multe lucrari la imobilul bun comun, insa cu bani imprumutati de parintii ei de la o banca italiana si virati de acestia pe parcurs in tara. Parata a mai sustinut ca in aprilie 2008 ar fi primit de la parintii sai suma de 18000 euro, bani pe care sotii i-ar fi primit cand s-au deplasat in Italia, situatie nerecunoscuta insa de reclamant la interogatoriu ( fl 139, intrebarea 4 ). Deplasarea in Italia, singurul lucru recunoscut de reclamant, a fost confirmata si de actele depuse la dosar ( fl 160 - 164 ).
In sensul sus amintit parata a depus la dosar un inscris subsemnatura privata ( fl 159 ) din 29.04.2008 din care rezulta ca tatal acesteia B.B. -ar fi dat fiicei sale R.S. in data de 29.04.2008 suma de 18 000 euro in scopul de a-si construi o casa.
A fost anexata totodata o recipisa emisa de U.B. ( fl 167, tradusa fl 219 ) din care rezulta cu privire la suma de 18 000 euro ca in data de 29.04.2008 a fost ridicata aceasta suma in numerar la ghiseu de catre tatal paratei, B.G.
Martorul C.S. ( fl 203 ) a mentionat la randul sau din cele cunoscute de la fiica sa, care lucreaza in Italia, ca parintii paratei au lucrat si ei , in Italia iar mama acesteia a imprumutat 18 000 euro pe care i-a dat fetei pentru a-si construi locuinta.
Martorul O.M.M. ( fl 215 ) a specificat, din cele cunoscute de la parintii paratei, ca parata si sotul acesteia ar fi fost chemati in Italia de unde au primit 18 000 euro, bani inmanati personal. Acelasi martor, intrebat de instanta, a mentionat in finalul depozitiei ca nu o cunoaste pe numita P.F. si nu a fost nicodata martor intr-un proces al mamei paratei, B.M., insa sustinerile sale sunt contrazise de restul probatoriului admisnitrat in cauza, situatie care este de natura a naste indoieli asupra sinceritatii sale. In concret, cu privire la cele declarate de martor, trebuie retinut ca urmare a unei cereri de chemare in judecata formulata de reclamanta B.M. ( fl 241 - 242 ) s-a pronuntat sentinta civila 5627/ 1 iunie 2009 in dosarul nr. 3309/180/2009, prin care numita P.F. ( parata in acea cauza ) a fost obligata la restiturea catre reclamanta a sumei de 20570 euro reprezentand imprumut nerestituit ( fl 340 - 341 ).Pentru a pronunta solutia anterior mentionata a fost avuta in vedere si declaratia martorului O.M.M. ( fl 243 dosar ). Prin hotararea anterior mentionata instanta a retinut ca o suma de 18000 euro imprumuata de la o banca din Italia, destinata ajutarii sotilor din prezenta cauza pentru a-si construi o casa, a fost imprumutata in iunie 2008 numitei P.F., pentru o luna, persoana care nu a restituit banii la scadenta. Prin hotararea sus amintita practic au fost astfel confirmate sustinerile mamei paratei din cerera de chemare in judecata ( fl 241 -242 ) in sensul ca suma de 18 000 euro a fost data sotilor, insa in fapt banii nu au fost folositi potrivit destinatiei stabilite, ci imprumutati.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca suma sus amintita nu a fost utilizata de soti pentru edificarea constructiei bun comun.
Pentru a face dovada ajutorului finaciar al paritilor sai, au fost depuse la dosar de catre parata si alte inscrisuri ( fl 170 - 177 , traduse fl 229 - 239) din care rezulta ca numitei B.A.G. i-au fost transferate din contul lui B.G. mai multe sume de bani: 5000 euro in data de 02.04.2009, 650 euro in data de 1205.2009, 400 euro in data de 20.05.2009, 1000 euro in data de 09.07.2009, 1600 euro in data de 13.07.2009, 500 euro in data de 07.09.2009. Cu inscrisrile sub semnatra privata( fl 178 - 183 ) parata a intentionat sa faca dovada predarii catre dansa a sumelor de bani sus amintite.
La intrebarea nr. 5 din interogatoriul ce i s-a luat reclamantul a recunoscut ca ca parintii paratei i-au ajutat insa cu sume modice, de 2 - 3 ori, de 50 - 100 euro.
Martorul O.M.M. ( fl 215 ), a carui depozitie este insa analizata sub rezerva in considerarea celor anterior mentionate, este singurul care a confirmat transmiterea unor sume de bani sotilor de catre parintii paratei in anul 2009, printr-o sora, pe care i-ar fi folosit la constructia casei. C.S. ( fl 203 )a mentionat ca nu cunoaste daca sotii au mai primit alti bani in fara de cei 18 000 euro.
In conditiile in care probatoriul admisnitart in cauza nu confirma integral sustinerile paratei referitor la transmiterea de catre parinti a unor sume de bani, instanta va considera probat sprijul dat de parintii sai in limita recunoasterii reclantului si a inscrisurilor depuse ( fl 187 - 182 ).
In privinta venituirlor partilor, instanta retine ca reclamantul a depus la dosar copia carnetului de munca seria MPS nr. 1718626 ( fl 140 - 150 ) cu care a facut dovada ca in perioada 2000- 2011 aceasta a realizat venituri. Totodata a depus inscrisuri ( fl 450 - 453 ) cu privire la venituri realizate in anii 2008 - 2011. Astfel, venitul incasat de acesta la nivelul aului 2000 era de 2 700 000 lei, iar inanul 2010 de 3734 lei.
La randul sau parata a depus in copie carnetul de munca seria mps nr. 2019316 ( fl 321 - 329 ) din care rezulta ca in perioada 2000 - 2010 a avut loc de munca, in anul 2000 venitul sau fiind de 901 000 lei, iar in anul 2010 de de 1887/1607 lei.
Analizand comparativ cartile de munca depuse de parti, pentru fiecare an in parte, instanta constata ca nu exista diferente semnificative de venituri intre cei doi soti, desi au existat perioade in care unul sau altul dintre soti au avut salariul mai mare.
Desi martoriul N.A. ( fl 202) a specificat ca reclamantul a realizat venituri mai mari., sotia castigand o treime raprotat la venituirle sotului, sustinerile acestuia nu sunt confirmate de restul probatorului admisnitrat.
In consecinta, fata de cele anterior precizate, in conditiile in care pe parcursul casatoriei ambele parti au avut loc de munca, neexistand diferente semnificative de venituri intre acestia, luand in considerare si sprijinul dat de familia paratei, care insa potrivit dovezilor administrare nu este insa de natura a rasturna prezumtia de contributie egala la dobandirea bunurilor comune, instanta va retine in favoarea partilor cote egale de contributie.
Sub aspectul atribuirii bunurilor instanta retine ca impartirea bunurilor comune ale sotilor trebuie facuta de regula in natura, numai in situatia in care nu este posibila atribuirea de bunuri catre fiecare copartajant urmand sa fie compensate in bani drepturile lor.
La formarea loturilor instanta are in vedere criteriile stabilite de art. 6739 C.pr.cv, si anume marimea cotei-parti ce se cuvine fiecaruia din masa bunurilor de impartit, posesia asupra bunurilor, natura bunului, evitarea impartirii excesive a bunurilor, ocrotirea interesului partilor, starea de nevoie .
Desi reclamantul a solicitat atribuirea in lotul sau a imobilului sus amintit, rezulta din probatoriului administrat in cauza ca dupa separare parata a fost cea care a folosit bunurile comune, la care de altfel a efectuat si investitii. In plus, terenul pe care a fost edificata locuinta provine de la parinti fostei sotii, iar acesteia i-au fost incredintati copii minori prin sentinta de divort, fiind necesar a le asigura un spatiu de locuit. Nu in ultimul rand trebuie avut in vedere ca paratul dispune de locuinta, dupa cum el insusi a aratat, pe care o ocupa cu actuala familie.
In consecinta, instanta va atribui in lotul paratei - reclamante urmatoarele bunuri:
- suprafata de 2000 mp teren arabil situat in extravilanul comunei S., judetul Bacau ,sola 8,parcela 226/27,achizitionata prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 971/31 august 2007 la BMNP C.D.M. in valoare de 24 848,4 lei
- o locuinta P+1 si imprejmuire situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S. in valoare de 168 698 lei.
Valoarea lotului atribuit reclamantei -parate este de 193 546,4 lei.
Va obliga parata - reclamanta sa plateasca reclamantului - parat cu titlu de sulta suma de 96 773,2 lei.
Totodata, in conditiile in care s-a retinut ca fiind datorie comuna cea rezultata din contractului de contractul de credit de investitii imobiliare ( cu garantie ipotecara ) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B. , iar reclamantul este cel care dupa desfacerea casatoriei a achiat ratele acestui credit, va constata ca reclamantul - parat are un drept de creanta reprezentand jumatate din contravaloarea ratelor aferente contractului ( in cuantum total de 8948,40 euro), rate achitate in perioada 28.09.2011 - 15.03.2105.
Pe cale de consecinta, va obliga parata - reclamanta la plata catre reclamantul - parat a sumei de 4474,2 euro ( contravaloarea a 20 035,456 lei ) reprezentand jumatate din contravaloarea ratelor aferente contractului de contractul de credit de investitii imobiliare ( cu garantie ipotecara ) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B.
In privinta cererii conexe avand a obiect drept de creanta ( contravaloare rate credit contractat cu C.B. ) formulata de reclamantul R.L. in contradictoriu cu parata R.S.M. ( inregistrata sub numarul de dosar 257/180/2013 ) instanta retine ca in conditiile in care reclamantul nu a achitat taxa judiciara de timbru stabilita in sarcina sa, la terenul din 4 aprilie 2013 ( fl 211 ) a fost admisa exceptia netimbrarii, astfel incat pe fond, instanta urmeaza a anula aceasta cerere ca netimbrata.
Va compensa cheltuielile de judecata reprezentand onorarii de avocat.
In baza art 453 cod proc civ va compensa cheltuielile de judecata ( taxa timbru, onorarii expertize ) pana la limita sumei de 3395 lei si obliga parata - reclamanta la plata catre reclamantul - parat a sumei de 2289,5 lei reprezentand diferenta de taxa judiciara de timbru suportata in plus de acesta, in raport de cotele de contributie stabilite de instanta. Pentru a stabili astfel instanta a avut in vedere ca reclamantul a facut cheltuieli de judecata ( taxa judiciara de timbru si onorarii expertize ) in suma totala de 7974 lei, iar parata de 3395 lei.”
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata R.S. M., considerand ca este nelegala si netemeinica.
I. Apelanta critica solutia instantei fata de faptul ca a stabilit cote de contributie egale la dobandirea bunurilor comune.
In sustinerea acestui motiv de apel, s-au invocat urmatoarele argumente:
“Din intreaga motivare a hotararii sub aspectele expuse sintetic mai sus, rezulta atitudinea partinitoare a instantei, net favorabila reclamantului, manifestata prin modalitatea in care a admis probatoriile: a ordonat probatorii din oficiu in favoarea reclamantului (a se vedea incheierea de repunere a cauzei pe rol din 19.12.2013), in vreme ce subsemnatei mi-a respins solicitarea de probatorii - relatii la banci - solicitare re-formulata in contextul formularii de catre reclamant a unei noi actiuni (a se vedea incheierea de sedinta de la termenul din 11.05.2015), 2) a interpretat probatoriul administrat in cauza exclusiv in favoarea reclamantului, fara a mentiona macar intr-o fraza pentru care motiv inlatura argumentele subsemnatei, aspecte care reprezinta tot atatea incalcari ale principiului egalitatii partilor in fata instantei si ceea ce este cel mai grav 3)a incalcat dispozitiile legale ale Codului Familiei, cu consecinta interpretarii eronate a semnificatiei juridice vadit neindoielnice a actelor deduse judecatii. Astfel:
Pentru a retine o contributie egala a partilor la dobandirea bunurilor comune, instanta de fond a realizat o veritabila ,.aparare" a reclamantului, concretizata in manifestarile sus-aratate.
Dintre toate apararile pe care instanta i le-a facut reclamantului, de departe cea mai grava este interpretarea eronata a naturii juridice a pretului de 30.000 euro incasat de subsemnata din vanzarea apartamentului bun propriu. Acest pret, desi este bunul propriu al subsemnatei in temeiul art. 31 lit. f) din Codul Familiei, text pe care instanta l-a incalcat in mod flagrant (filele 6-7 ale hotararii), a fost transformat de instanta intr-un drept de creanta al reclamantului, aspect care echivaleaza cu o admitere mascata a actiunii care a format obiectul Dos.civ.nr. 275/180/2013 al Judecatoriei Bacau.
Astfel, prin actiunea care a format obiectul Dos.civ.nr. 257/180/2013 al Judecatoriei Bacau, reclamantul R.L. a solicitat sa i se constate un drept de creanta asupra pretului de 30.000 euro obtinut de subsemnata din vanzarea apartamentului bun propriu, in considerarea contributiei acestuia la achitarea in timpul casatoriei a creditului contractat de subsemnata - actiune care a fost anulata ca netimbrata (aparent) si admisa de facto prin sentinta apelata.
Desi problema dedusa judecatii si anume contributia unuia dintre soti la rambursarea creditului luat de celalalt sot pentru a-si cumpara un bun propriu a fost clar transata in doctrina si in practica judiciara, in sensul ca: sotul care a contribuit la plata ratelor unui credit cu care celalalt sot si-a achizitionat un bun propriu are doar dreptul la rambursarea de catre celalalt a ratelor platite, conform cotei sale de contributie, drept care in speta a fost satisfacut, asa cum recunoaste reclamantul prin Declaratia autentificata sub nr. 367/24.04.2008, la 19.12.2013 instanta a repus cauza pe rol.
Fara a tine cont de apararile subsemnatei in sensul sus-aratat, si mai grav, fara a mentiona macar intr-o fraza pentru care motiv le inlatura, instanta de fond a ordonat din oficiu proba cu expertiza contabila (expertiza P.C.). Modalitatea in care instanta de fond a stabilit in mod unilateral unicul obiectiv al acestei expertize: „Sa fie stabilit cuantumul si ponderea ratelor de credit (inclusiv dobanzi) aferent Contractului de credit cu dobanda subventionata 2/2.11.1997 incheiat de parata cu C.B. Sucursala Bacau, inainte si dupa incheierea casatoriei" anticipa clar intentia instantei de a-l favoriza pe reclamant, prin aplicarea ponderii ratelor achitate proportional asupra valorii apartamentului insusi.
Modalitatea in care instanta de fond a interpretat insa concluziile Raportului de Expertiza P.C. este revoltatoare si absolut prejudiciabila pentru subsemnata, intrucat expertiza a stabilit o valoare mica a ratelor incheiate in timpul casatoriei, fiind vorba de un credit cu dobanda subventionata. In contextul in care in Capitolele II) Desfasurarea expertizei si III) Concluzii, punctele B din ambele capitole ale Raportului de Expertiza P.C. s-a stabilit ca ratele achitate in timpul casatoriei partilor sunt de 4787 RON, aspect care coroborat cu pretentia reclamantului de a fi avut o cota de contributie in timpul casatoriei de 50% , presupune ca in timpul casatoriei acesta a achitat cel mult jumatate din aceasta suma (2393 lei), instanta de fond a retinut ca aceasta suma reprezinta „ 78,3% din valoarea creditului acordat", procent pe care l-a transferat asupra valorii/pretului obtinut din vanzarea apartamentului insusi (sic!)
In acest sens, instanta a retinut: ,„Ca atare, desi apartamentul din Bacau, a fost achizitionat ca bun propriu de catre reclamanta, in conditiile art. 31 Ut. a) din codul familiei, 78,3% din valoarea imprumutului C. de achizitie a bunului a fost achitata de soti in timpul casatoriei. Raportat la suma de 30.000 euro incasata drept pret al vanzarii ulterioare a imobilului, contributia comuna a partilor este de 23.490 euro ".
Practic, in mod nelegal si sfidand orice logica juridica, instanta de fond a preluat procentul de 78,3% (nici pe acesta nu intelegem cum l-a calculat - pentru ca 4787 lei nu reprezinta 78,3% din 70.000.000 lei vechi (7000 RON)) din ratele achitate in timpul casatoriei si l-a aplicat proportional asupra a insasi valorii de piata a apartamentului bun propriu al subsemnatei si in consecinta asupra pretului incasat de subsemnata din vanzarea acestuia.
Ori, „pretul vanzarii ulterioare a imobilului" este in temeiul art. 31 Ut. f) din Codul familiei - pe care instanta de fond l-a eludat - tot bunul meu propriu:„Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot, valoarea ce reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare ". Sumele cu care reclamantul ar fi contribuit la achitarea bunului meu propriu constituie un drept de creanta, iar acestea trebuie avute in vedere in cuantumul in care s-au achitat, iar nu aplicandu-se proportional asupra bunului cumparat cu rate.
2)Prin modalitatea in care instanta de fond a transat problema contributiei reclamantului la rambursarea partiala a unui credit subventionat de stat cu care am achizitionat un bun propriu, nu numai ca a incalcat dispozitiile art. 31 Ut. f) C.fam. - pe care a avut grija sa le treaca sub tacere, dar a asigurat o imbogatire fara justa cauza a acestuia. Astfel, in contextul in care in timpul casatoriei partilor, s-a achitat doar suma de 4787 lei - calculat de instanta ca reprezentand 78,3% din valoarea creditului, reclamantului i se consfinteste un veritabil drept de creanta asupra aceluiasi procent din valoarea de piata/pretul bunului cumparat cu acest credit, pret care este tot bunul meu propriu. Ne intrebam firesc, in contextul in care instanta aplica valoarea ratelor achitate asupra insasi valorii bunului cumparat cu acestea, care ar fi fost solutia acesteia, respectiv la ce suma ar fi calculat „contributia" reclamantului in ipoteza in care subsemnata as fi vandut apartamentul cu o suma modica/simbolica, mult inferioara ratelor platite?! Sa inteleg ca reclamantul ar fi indreptatit sa recupereze 1/2 din pretul apartamentului meu bun propriu, desi contributia lui la achitarea ratelor a fost mai mare?!
Nu este de omis ca din cei 4787 lei achitati in timpul casatoriei, asa cum rezulta din Raportul de Expertiza Contabila P.C., 3840 lei - care reprezinta cea 80% din totalul ratelor achitate in timpul casatoriei - a reprezentat suma cu care la 18.04.2007 s-a rambursat integral creditul. Cum intre momentul in care am rambursat integral creditul: 18.04.2007, achitand 3840 lei si momentul in care mi-am vandut apartamentul bun propriu 24.04.2008, s-a scurs doar un an, timp in care nu se poate vorbi despre devalorizarea banilor platiti ca rate, este cu atat mai evident ca valoarea ratelor platite nu poate fi transpusa proportional asupra valorii apartamentului.
In contextul sus-aratat, imbogatirea fara justa cauza a reclamantului creata de instanta rezida in faptul ca, potrivit rationamentului instantei, acesta contribuie ipotetic la achitarea a 1/2 din suma de 4787 lei (din care 3840 lei la 18.04.2007) si dobandeste un drept de creanta de 1/2 din suma de 23.490 euro (78,3% din valoarea bunului meu propriu).
Cu alte cuvinte, reclamantul a platit ipotetic in timpul casatoriei, cel mult 1/2 din 4787 lei (2393 lei) si primeste 11.745 euro! - cota parte dintr-un bun propriu al subsemnatei.
5)Rationamentul eronat sus-aratat al instantei a mers pana intr-acolo incat suma de 23.490 euro incasata de subsemnata din vanzarea bunului propriu si investita in edificarea la rosu a casei in litigiu, este inclusa la masa de partaj, cu consecinta obligarii subsemnatei de a-i plati sulta reclamantului din insusi pretul incasat din vanzarea bunului propriu, pret care este bunul meu propriu (50% din 23.490 euro)!!!
In acest sens, la fila 10 a sentintei apelate instanta a retinut: „Concluzionand, instanta .-...Pentru a edifica aceasta casa a fost investita suma de 30.000 euro rezultata din vanzarea bunului propriu al paratei. Din aceasta valoare, suma de 23.490 (contravaloarea a 103.356 lei) reprezinta un procent de 78,3% din pretul de vanzare (prin raportare la procentul de plata a creditului C. pentru achizitionarea apartamentului in timpul casatoriei) reprezinta contributie comuna a sotilor ".
Solutia instantei este cu atat mai injusta cu cat, asa cum rezulta din memoriul depus de reclamant la fila 200 dosar (redat de instanta in cuprinsul motivarii - ultima fraza de pe fila 3 si fila 4 sus a hotar ararii apelate), reclamantul pretins ca sotii ar fi achitat „impreuna" in timpul casatoriei „circa 90 milioane lei" (vechi), mai exact 4787 lei, conform Raportului de Expertiza P.C., astfel incat instanta nu putea stabili ca, contributia reclamantului reprezinta 1/2 din 23.490 euro.
Cert este ca, in virtutea atitudinii vadit partinitoare, instanta a preluat necenzurat sustinerile si procentele avansate de reclamant in cuprinsul memoriului sus-aratat, inventand in interesul acestuia institutia aplicarii ratelor de credit proportional asupra valorii bunului insusi, in vreme ce in cazul apararilor pe care subsemnata mi le-am facut in intampinare, Reconventionala, intampinarea din Dos.civ.nr. 257/180/2013 si Concluziile scrise (de la 17.12.2013 si iunie 2015) prin care am expus solutia corecta in cazul ratelor de credit, nu a precizat nici macar intr-o propozitie de ce inlatura.
4 )Rationamentul eronat sus-aratat, anume ca 23.490 euro din bunul meu propriu reprezinta „contributie comuna a sotilor", a fost continuat in acelasi spirit de instanta, aceasta interpretand Declaratia autentificata sub nr. 367/24.05.2008 (fila 208 dosar): „si-a primit cota parte ce i se cuvine din ratele achitate impreuna cu sotia sa pentru imobilul situat in Bacau, " ca pe o „recunoastere a paratei asupra contributiei acestuia la plata acestor rate "(?!), desi nu subsemnata am dat declaratia sus-amintita.
Dimpotriva, declaratia reclamantului - ca manifestare unilaterala a vointei acestuia, are semnificatia juridica a recunoasterii acestuia ca si-a primit partea din ratele creditului - nicidecum parte din pretul de vanzare al imobilului cumparat in rate contractat pentru achizitionarea bunului meu propriu, acesta nemaijustificand alte drepturi asupra bunurilor mele proprii.
Cu toate acestea, desi in declaratia sus-mentionata, care este expresia recunoasterii a reclamantului, precizeaza clar ca reclamantul si-a primit cota parte din rate, singura pe care ar fi putut-o investi, respectiv instanta a retinut ca „reclamantul a investit partea efectiv incasata prin declaratia notariala autentificata sub nr. 237/24.04.2008), instanta a ridicat „ investitia" reclamantului nu la partea din rate, ci la parte din pretul de vanzare al apartamentului, bun propriu al subsemnatei.
Imprejurarea ca am negat contributia lui la rambursare este in stransa legatura cu faptul ca prin intampinarea la cererea reconventionala acesta si-a asumat „o contributie importanta ", aspect infirmat de expertiza contabila P.C..
5)Reaua-vointa a instantei de fond a mers pana intr-acolo incat retine ca „suma de 30.000 euro, incasata drept pret al apartamentului", pret despre care pe tot parcursul motivarii instanta evita sa arate ca este tot bunul meu propriu, „ a fost investita de ambii soti in casa de la S.... aspect sustinut de ambele parti "
Subsemnata, in contextul apararilor facute in temeiul art. 31 lit.f) din Codul Familiei, nu puteam obiectiv sustine ca am fi investit „ impreuna " o suma de bani care este bunul meu propriu, dimpotriva aratand ca suma de 30.000 euro este expresia contributiei mele proprii la edificarea casei bun comun.
Pe de alta parte, instanta de fond a trecut sub tacere faptul ca, potrivit Contractului de credit nr. 302/1997 (fila 304 dosar), respectiv potrivit Adreselor C.B. (filele 105, 309, 405 dosar) si Raportului de Expertiza Contabila P.C., au avut calitatea de co-platitori in contract parintii mei - asa cum au aratat martorii subsemnatei. Desi depozitiile martorilor subsemnatei pe aceasta chestiune se coroboreaza cu insasi documentele ante-mentionate, instanta le-a inlaturat cu motivarea ca ar fi contrazise de probatoriul administrat in cauza si pozitia mea (?!), in vreme ce depozitiile martorilor reclamantului - care se intemeiaza de fapt pe aspecte preluate din relatarile acestuia - au fost acceptate fara rezerve si sub toate aspectele de catre instanta.
Ca atare, in considerarea concesiilor facute reclamantului, instanta a retinut: „Pentru determinarea valorii imobilului -contributie comuna a partilor, instanta urmeaza a scadea sumele reprezentand contributia paratei dinainte de casatorie, respectiv 21,7% din valoarea de instrainare a apartamentului din Bacau, str. Bradului, adica 28.644 lei". Cu alte cuvinte,aplicarea art. 31 Ut f) din Codul Familiei se traduce prin aceea ca dintr-un bun propriu vandut in timpul casatoriei cu suma de 30.000 euro, subsemnata sunt proprietar doar pe suma de 28.644 lei, iar restul pana la concurenta sumei de 30.000 euro este si contributia paratului.
Sintetizand, imprejurarea ca unul dintre soti a contribuit la achitarea ratelor creditului cu care celalalt sot si-a achizitionat un bun propriu, nu-i confera celui dintai drepturi nici asupra bunului achizitionat cu plata in rate, nici asupra pretului obtinut din vanzarea acestuia, avand in vedere dispozitiile art. 31 lit. a) si f) din Codul Familiei. Aceste sume se traduc intr-un drept de creanta al celui care a contribuit plata lor, respectiv se au in vedere in cuantumul in care s-au achitat, nicidecum aplicate proportional asupra „bunului" propriu respectiv „valorii care inlocuieste bunul".
in consecinta, in mod eronat instanta de fond a retinut la masa de partaj ca expresie a unei pretinse contributii comune a sotilor suma de 23.490 euro, reprezentand 78,3% din pretul incasat din vanzarea de catre subsemnata a apartamentului bun propriu, cand de fapt, nu putea retine ca facand parte din valoarea masei de partaj decat cel mult suma 4787 lei - totalul ratelor achitate in timpul casatoriei, prezumand ca reclamantul a contribuit la achitarea fiecarei rate.
6)Pe de alta parte, instanta nu a avut in vedere ca Declaratia autentificata sub nr. 367/24.04.2004 nu este specifica relatiilor de familie armonioase, in cadrul carora in mod firesc nu se justifica intocmirea de inscrisuri recognitive.
Declaratia sus-aratata, care confirma faptul ca mi-am indeplinit inca din 2008 obligatiile vizand dreptul de creanta al reclamantului decurgand din plata ratelor creditului, in limitele contributiei reclamantului la plata ratelor are semnificatia juridica a faptului ca in aprilie 2008 relatiile dintre noi erau tensionate, astfel ca in mod incorect instanta de fond a retinut ca data a separatiei in fapt cea acreditata de reclamant, ca fiind mai 2011.
Trecand sub tacere semnificatia declaratiei sus-aratate, care in mod firesc sustine contextul separatiei in fapt, care presupunea si o transare cu anticipatie a chestiunilor patrimoniale dintre parti, instanta a retinut ca data a separatiei in fapt mai 2011 - avansata de parat, exclusiv in considerarea depozitiilor martorilor acestuia, depozitii carora le-a dat valoare probatorie absoluta.
Scopul direct al retinerii ca data a separatiei in fapt pe cea acreditata de reclamant a fost insa acela de a putea sustine mai departe teoria „ mandatului tacit reciproc" in cazul creditului contractat de reclamant sub nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I. Bank, pe temeiul contractarii lui in timpul convietuirii partilor, aspect pe care il vom critica separat.
7)In stabilirea cotelor de contributie, instanta a minimalizat excesiv sprijinul primit de subsemnata de la parintii mei: 1)faptul ca au fost co-platitori in contractul de credit 302/21.11.1997,2)faptul ca mi-au vandut un terenul bun comun cu suma de 1700 lei, 3)faptul ca m-au ajutat cu sume mari de bani.
In privinta terenului (fila 2) ultima fraza din hotarare, desi instanta a retinut ca terenul a fost achizitionat sub valoarea de circulatie, aceasta a retinut ca „diferenta de valoare neachitata" este „un ajutor primit de parti, de natura a contribui la sporirea cotei de contributie a acesteia la dobandirea bunurilor comune ".
Cu toate acestea, instanta de fond nu a dat eficienta rationamentului sus-aratat, stabilind cote de contributie egale, aspect care coroborat cu faptul sus-aratat, anume ca bunul meu propriu 30.000 euro l-a convertit intr-un bun comun, iar veniturile noastre le-a considerat ca neavand „diferente semnificative", echivaleaza cu faptul ca instanta de fond chiar mi-a facut o concesie retinandu-mi cel putin o cota egala cu a reclamantului.
Cu privire la ajutorul material dat de parintii subsemnatei, desi subsemnata am depus la dosar la filele 170-177, cu traducerile la filele 229-239), documente din care rezulta indubitabil ca parintii mei lucreaza in Italia (aspect care se coroboreaza cu depozitiile martorilor) respectiv ca acestia aveau conturi bancare, din care mi-au trimis bani, instanta le-a inlaturat, preferand in schimb „recunoasterea reclamantului". Din documentele prezentate la filele 167-168 dosar, rezulta ca parintii mei au luat cu imprumut 34.000 euro.
Cu toate acestea, instanta a retinut ca „va considera probat sprijinul dat de parintii reclamantei in limita recunoasterii reclamantului".”
II. Sub un alt aspect, apelanta a criticat sentinta fata de retinerea ca datorie comuna a sotilor a creditului contractat de reclamant prin Contractul de credit cu garantie imobiliara nr. 596855/30.04.2010, cu consecinta obligarii la plata catre acesta a sumei de 4474,2 euro, reprezentand jumatate din ratele achitate de reclamant.
Aceasta critica a fost sustinuta de apelanta cu urmatoarele argumente:
“Instanta de fond a considerat ca fiind datorie comuna a sotilor obligatia nascuta din Contractul de credit de investitii imobiliare cu garantie ipotecara 596855/30.04.2010 incheiat de reclamant cu I. Bank, cu consecinta constatarii faptului ca reclamantul parat are un drept de creanta in temeiul acestuia si a obligarii subsemnatei sa-i achit 1/2 din ratele de credit.
Pentru a dispune astfel, instanta pe de o parte a dat eficienta exclusiv depozitiilor martorilor reclamantului, pe care nu le-a analizat critic si nu le-a coroborat cu celelalte probe administrate in cauza, iar pe de alta parte a interpretat si aplicat eronat dispozitiile art. 32 din Codul Familiei si le-a ignorat pe cele ale art. 35 din Codul Familiei.
Instanta a dat crezare absoluta martorilor reclamantului pe considerentul ca acestia l-ar fi ajutat pe reclamant sa efectueze diverse lucrari in locuinta bun comun, omitand insa faptul ca nici acestia si nici reclamantul nu sunt constructori de meserie.
De altfel, martorul N.A. (fila 202) a aratat ca banii proveniti din credit nu au fost folositi pentru ca in 2010 a venit iarna (desi in intampinarea la reconventionala - filele 37-38 reclamantul a aratat ca ultima faza de constructie a fost iunie-octombrie 2010), pentru ca apoi sa revina sustinand ca banii luati de la I. au fost folositi pentru construirea casei, ca si cum martorii chiar au cunostinta despre astfel de aspecte.
2)Cel mai grav este ca instanta a interpretat si aplicat eronat dispozitiile art. 32 din Codul Familiei, in considerarea caruia a avansat ipoteza mandatului tacit reciproc, pentru contractarea unei datorii comune a sotilor.
In primul rand, instanta de fond a redat trunchiat dispozitiile art. 32 din Codul Familiei: „Sotii raspund cu bunurile comune pentru: c)obligatiile contractate de fiecare din soti pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei".
Pe de alta parte, art. 35 C.fam., pe care instanta l-a trecut sub tacere, dispune: „Sotii administreaza si folosesc impreuna impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele.
Oricare din soti, exercitand singur aceste drepturi este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul din soti nu poate instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot".
Sub acest aspect, instanta a trecut cu desavarsire sub tacere imprejurarea, precizata expres de subsemnata in cuprinsul Concluziilor scrise - pct. II, B) (depuse la 17.12.2013) faptul ca imprumutul sus-aratat este garantat cu bunul altuia: apartamentul din Bacau, reclamantul asumandu-si obligatia de a raspunde nu cu bunurile comune, ci cu bunul unei terte persoane, contrar dispozitiilor art. 32 C.Fam.
In contextul in care la 30.04.2010, data contractarii creditului, noi partile aveam in patrimoniu: 1) terenul de 2000 mp dobandit prin CVC 971/31.0.2007 (fila 152) si 2) casa aflata in stadiul „la rosu" (edificata in 2008, potrivit Autorizatiei de constructie, depozitiilor martorilor si recunoasterilor reclamantului la interogatoriu), bunuri care puteau fi grevate „cu consimtamantul expres al" subsemnatei, imprejurarea ca reclamantul a grevat un bun al unei terte persoane dovedeste pe deplin ca nu a avut consimtamantul meu pentru incheierea contractului de credit.
De asemenea, in interpretarea dispozitiilor art. 32 din Codul Familiei, instanta de fond a retinut ca un imprumut in valoare de 27.300 euro reflecta „nevoile obisnuite ale casniciei". Ori, prin nevoi obisnuite ale casniciei se inteleg cheltuielile de administrare si conservare a bunurilor, hrana, imbracaminte, tratamente, concedii, ingrijirea si educarea copiilor, dar in nici un caz nevoi pana la concurenta unei asemenea sume.
De altfel, instanta se contrazice: „Totodata, trebuie avut in vedere ca nu este necesar ca obligatia asumata de sot sa fi fost efectiv folosita pentru indeplinirea nevoilor obisnuite ale casniciei", admitand de fapt ca suma de 27.300 euro nu a fost folosita pentru finalizarea casei.
3)Pe de alta parte, instanta care a calculat cu atata acribie procentul de 78,3% din ratele creditului C., pe care 1-a aplicat apoi proportional asupra pretului de 30.000 euro incasat de subsemnata din vanzarea bunului propriu, nu a mai fost la fel de riguroasa in a stabili printr-un calcul mult mai simplu daca intr-adevar, valoarea creditului de 27.300 euro, se regaseste in valoarea toala a casei de 48.209 euro calculata in Raportul de Expertiza H.C..
Facand abstractie de natura juridica gresita atribuita instantei de sumei de 30.000 euro incasata de subsemnata prin incheierea CVC 268/24.04.2008, instanta a retinut ca aceasta „a fost inv
Anulare proces verbal de contraventie - Hotarare nr. 1417 din data de 17.10.2017
Anulare act administrativ - Hotarare nr. 867 din data de 02.10.2017
Contestatie la executare - Hotarare nr. 810 din data de 24.10.2017
Nulitate act - Hotarare nr. 735 din data de 10.10.2017
Anulare act - Hotarare nr. 721 din data de 04.05.2017
Contestatie la executare - Hotarare nr. 703 din data de 06.10.2017
Faliment - Hotarare nr. 669 din data de 21.12.2017
Obligatia de a face - Contencios - Hotarare nr. 622 din data de 16.06.2017
Nulitate act juridic - Hotarare nr. 615 din data de 19.09.2017
Contestatie la executare - Hotarare nr. 613 din data de 24.04.2018
Faliment - contestatie - Hotarare nr. 582 din data de 13.11.2017
Pretentii - Lititgii cu profesionistii - Hotarare nr. 537 din data de 27.06.2017
Faliment - Hotarare nr. 484 din data de 28.09.2017
Debite intre societati comerciale - Hotarare nr. 403 din data de 14.07.2017
Reziliere contract - Hotarare nr. 262 din data de 23.03.2018
Contestatie la executare - Hotarare nr. 220 din data de 30.01.2018
Litigiu Curtea de Conturi - Hotarare nr. 176 din data de 01.03.2018
Cerere valoare redusa - Hotarare nr. 157 din data de 13.02.2018
Cerere de valoare redusa - Hotarare nr. 97 din data de 30.01.2018
Totodata, s-a admis cererea conexa avand a obiect drept de creanta (contravaloare rate credit contractata cu I.) formulata de reclamantul R.L. in contradictoriu cu parata R.S.M.
S-a admis exceptia netimbrarii cererii conexe avand a obiect drept de creanta (contravaloare rate credit contracta cu C.B.) formulata de reclamantul R.L. si a fost anulata ca netimbrata aceasta cerere.
S-a admis in parte cererea reconventionala formulata de parata - reclamanta R.S.M.
S-a constatat ca partile au avut calitatea de soti de la data de 15 octombrie 2000 si pana la data de 28.09.2011, data desfacerii in mod irevocabil a casatoriei potrivit sentintei civile de divort nr. 263 din 28 septembrie 2011, pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 11085/180/2011
S-a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri
- suprafata de 2000 mp teren arabil situat in extravilanul comunei S., judetul Bacau ,sola 8,parcela 226/27, achizitionata prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 971/31 august 2007 la BMNP C.D.M., in valoare de 24 848,4 lei
- o locuinta P+1 si imprejmuire situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S. in valoare de 168 698 lei.
S-a mai constatat ca datorie comuna a sotilor cea rezultata din contractul de credit de investitii imobiliare ( cu garantie ipotecara ) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B. reclamantul R.L. prin care a fost imprumutata suma de 27300 euro, cu obligatia de restituire in 240 rate lunare, precum si ca parata - reclamanta are un drept de creanta reprezentand contravaloarea imbunatatirilor facute de aceasta dupa divort la locuinta comuna, situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S., judetul Bacau, in valoare de 16698 lei.
De asemenea, s-a constatat ca reclamantul - parat a avut o contributie de 50 % la dobandirea bunurilor comune, iar parata-reclamanta de 50% .
S-a dispus sistarea starii de devalmasie.
S-au atribuit in lotul paratei - reclamante urmatoarele bunuri:
- suprafata de 2000 mp teren arabil situat in extravilanul comunei S., judetul Bacau ,sola 8,parcela 226/27,achizitionata prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 971/31 august 2007 la BMNP C.D.M. in valoare de 24 848,4 lei
- o locuinta P+1 si imprejmuire situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S. in valoare de in valoare de 168 698 lei.
Valoarea lotului atribuit reclamantei -parate este de 193 546,4 lei. A fost obligata parata - reclamanta sa plateasca reclamantului - parat cu titlu de sulta suma de 96 773,2 lei lei.
S-a constatat ca reclamantul - parat are un drept de creanta reprezentand jumatate din contravaloarea ratelor aferente contractului de contractul de credit de investitii imobiliare ( cu garantie ipotecara ) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B. ( in cuantum total de 8948,40 euro), rate achitate in perioada 28.09.2011 15.03.2105.
A fost obligata parata - reclamanta sa plateasca reclamantului-parat suma de 4474,2 euro (contravaloarea a 20 035,456 lei), reprezentand jumatate din contravaloarea ratelor aferente contractului de contractul de credit de investitii imobiliare (cu garantie ipotecara) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B.
A compensat cheltuielile reprezentand onorarii de avocat, precum si chetuielile de judecata pana la limita sumei de 3395 lei si a obligat-o pe parata - reclamanta sa plateasca reclamantului - parat suma de 2289,5 lei reprezentand diferenta de taxa judiciara de timbru suportata in plus de acesta, in raprot de cotele de contributie stabilite de instanta.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a avut in vedere urmatoarele considerente:
„Dreptul sotilor asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei reprezinta un drept de proprietate comuna in codevalmasie, bunul apartinand coproprietarilor, fara a fi precizata vreo cota - ideala Partile au avut calitatea de soti de la data de 15 octombrie 2000 pana la data de 28.09.2011, data desfacerii in mod irevocabil a casatoriei prin sentinta civila de divort nr. 263 din 28 septembrie 2011, pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 11085/180/2011 ( fl 46 - 49 ).
Separarea in fapt a sotilor a avut loc insa anterior, in mai 2011, data retinuta de instanta desi a fost contestata de parata.
Astfel, raspunzand la intrebarea nr. 9 din interogatoriul luat de reclamant ( fl 138 ) parata indicat ca moment al separarii in fapt octombrie 2008, deci imediat dupa finalizarea casei in stadiul “la rosu”. Pe de alta parte, la intrebarea nr.1 a interogatoriului luat de parata ( fl 139) reclamantul a aratat ca data a separarii in fapt mai 2011.
In sensul celor sustinute de reclamant au declarat martorii C.V.E. ( fl 201 ) si N.A. ( fl 202 ). Astfel, cel dintai a aratat ca sotii s-au separat in fapt in mai 2011, lucru pe care il cunoaste intrucat in perioada 2008 - 2011 a fost la acestia si nu i s-a parut a fi ceva in neregula in familia lor. In acelasi sens a declarat si N.A., nasul primului copil al partilor, care a precizat ca pana in mai 2011 sotii au convietuit si si-au administrat veniturile impreuna, lucru pecare il stie in conditiile in care i-a vizitat in perioada 2008 - 2011 si nu i s-a parut nimic anormal. De remarcat si depozitiile acestor martori si sub aspectul participarii efective la edificarea imobilului casa bun comun al partilor, alaturi de reclamant, in perioada uletrioara anului 2008 ( respectiv in 2010 ).
Depozitia martorului C.S. ( fl 203 ), bazata doar pe baza celor cunoscute de la parata, in sensul ca in anul 2008 reclamantul s-a mutat intr-o garsoniera iar parata la parintii sai, nu se coroboreaza cu restul probatorului administrat.
Aceasta, cu atat mai mult cu cat, cu referire la perioada indicata de parata ca fiind de separare in fapt, trebuie remarcat ca au fost facute mai multe achizitii de materiale de constructie de catre reclamant, conform facturilor fiscale depuse la dosar, in perioada iunie - octombrie 2010 ( fl 263 - 270 ).
In aceste conditii instanta apreciaza ca probatoriul administrat a dovedit ca separarea in fapt a sotilor a intervenit in mai 2011.
Potrivit dispozitiilor art. 30, alin 1 Cod familiei, bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt, de la data dobandirii, bunuri comune achizitionate in mod egal de soti, in devalmasie. In virtutea prezumtiei de comunitate, instituita prin textul citat, bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt bunuri comune de la data achizitionarii lor, fara a deosebi intre modurile de dobandire, cu exceptiile prevazute de lege.
In timpul casatoriei partile au dobandit impreuna urmatoarele bunuri :
- suprafata de 2000 mp teren arabil situat in extravilanul comunei S., judetul Bacau ,sola 8,parcela 226/27,achizitionata prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 971/31 august 2007 la BMNP C.D.M. ( fl 152 ) in valoare de 24 848,4 lei
- o locuinta P+1 si imprejmuire situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S. ( fl 244 ) in valoare de 168698 lei.
Pentru a retine aceste bunuri instanta a avut in vedere cererea reclamantului coroborata cu intampinarea si cererea reconventionala a paratei, cu interogatoriul partilor, inscrisurile depuse la dosar si declaratiile de martori.
Astfel, cu inscrisurile depuse la dosar reclamantul a dovedit achizitionarea suprafetei de 2000 mp teren arabil situat in extravilanul comunei S. ( fl 152 ).
Pretul de achizitionare a a cestui bun la nivelul anului 2007 a fost de 1716 lei, bunul fiind dobandit potrivit probatoriului administrat in cauza de la parintii paratei, la un pret sub media pietei de la acel moment.
In privinta locuintei P+1 situata in comuna S., judetul Bacau instanta retine urmatoarele:
Prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 4948 / 21.11.2007 la BNP S.N. ( fl 153 ) parata a dobandit in proprietate, anterior incheierii casatoriei un apartament situat in Bacau, compus din doua camere si dependinte, in schimbul unui pret de 70000000 ( saptezeci minlioane ) lei ce urma sa fie achitat de catre C.- Sucursala Bacau urmare a unui imprumut pe care cumparatoarea l-a incheiat cu C. - Sucursala Bacau.
Potrivit adreselor emise C.B. ( fl 155, fl 309 si fl 405 dosar ) pentru creditul de achizitionare a apartamentului din Bacau, a fost incheiat contractul nr.302 / 21 noiembrie 1997 ( fl 334 ), in valoare de 70 000 000 lei, achitat integral in 18.04.2007 prin depunerea sumei de 3840 lei de catre parata. Pana la data incheierii casatoriei parata a achitat un numar de 36 rate, diferenta de 105 rate sau contravaloarea acestora fiind achitate in timpul casatoriei.
Din expertiza contabila intocmita de doamna expert P.C.M. ( fl 435 - 438 ) instanta retine ca obligatia de plata a paratei aferenta contractului de credit sus amintit este de 171 467 506 lei ( din care 70 000 000 lei credit, restul fiind dobanzi si transfer din cont curent ). Din aceasta suma, pana la data incheierii casatoriei a fost achitata de catre parata suma de 37 222 947 lei, insemnand 21,7 % din valoarea creditului acordat.,restul ratelor si dobanzilor aferente fiind achitate in timpul casatoriei cu paratul.
Prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 268 / 24 aprilie 2008 la BNP L.C.M.( fl 156 ) a fost vandut de catre parata apartamentul situat in Bacau, in schimbul uniui pret de 30 000 euro, pret primit integral de vanzatoare mai inainte de autentificarea actului.
Raspunzand la intrebarea nr. 2 din interogatoriul luat de reclamant ( fl 138 ) parata nu a recunoscut contributia reclamantului la plata ratelor aferente creditului C. achitate in timpul casatoriei, in timp ce fostul sot a sustinut contrariul.
Cu toate acestea, prin declaratia autentificata sub numarul 367 / 24 aprilie 2008 la BNP L.C.M. ( fl 208 )se specifica ca reclamantul este de acord cu vanzarea bunului si-a primit cota parte ce i se cuvine din ratele achitate impreuna cu sotia sa pentru imobilul situat in Bacau. Se poate retine astfel astfel o recunoastere a paratei asupra contributiei sotului sau la plata acestor rate, cu atat mai mult cu cat aceste mentiuni se coroboreaza si cu restul probatoriului administrat in cauza.
Astfel, din depozitia martorilor C.V.( fl 201 ) si N.A. ( fl 202 ) se desprinde faptul ca ca ratele apartamantului paratei dinainte de casatorie au fost platite impreuna de soti in timpul casatoriei din venituri comune, fiind achitat intergral in perioada anilor 2007 - 2008.
Desi martorul O.M.M. ( fl215 ) a specificat ca apartamentul paratei a fost cumparat majoritar cu banii parintilor acesteia si ca nu stie sa se fi platit la imobil si pe parcursul casatoriei, acesta contrazice atat pozitia partii ce l-a propus cat si restul probatoriului administrat in cauza..
Ca atare, desi apartamentul Bacau, a fost achizitionat ca bun propriu de catre reclamanta, in conditiile art 31 lit a cod fam, 78,3% din valoarea imprumutului C. de achizitie a bunului a fost achitata in comun de soti in timpul casatoriei. Raportat la suma de 30000 euro incasata drept pret al vanzarii ulterioare a imobilului, contributia comuna a partilor este de 23490 euro.
Suma de 30 000 euro incasata drept pret al apartamentului a fost investita de ambii soti in construirea unei case P+1 situata in comuna S., judetul Bacau, in stadiul “la rosu “, in intervalul iunie -septembrie 2008, aspect sustinut de ambele parti si rezultat din probatoriul admsinitrat in cauza ( reclamantul investind partea efectiv incasata potrivit delaratie notariale autentificata sub numarul 367 / 24 aprilie 2008 la BNP L.C.M. ).
Astfel, raspunzand la intrebarea nr. 5 din interogatoriu ( fl 138 ) parata a recunoscut faptul ca imobilul casa a fost ridicat la rosu pe parcursul anului 2008, indicand insa ca venituri investite banii proveniti din apartament si cei trimisi de parintii sai din Italia. Reclamantul a recunoscut la randul sau, raspunzand la intrebarea nr. 2 din interogatoriul luat ( fl 139 ) ca s-a inceput constructia casei in iunie 2008, la doua luni dupa vanzarea cu 30 000 euro a apartamentului paratei. In continuare, raspunzand la intrebarea 4, a aratat si ca suma sus amintita, provenita din vanarea imobilului, a fost folosita pentru edificarea imobilului la rosu.
Rezulta si din continutul expertizei constructii H.C. ( fl 275 - 299 ) ca edificarea imobilului a demarat in iunie 2008, fiind facuta in stadiul “la rosu” in septembrie 2008.
Potrivit acesteia lucrarile executate in stadiul “la rosu” sunt: fundatie, zidarie ( structura din lemn) si montare acoperis ( pereti din barne, inchideri si compartimentari, planseu din lemn si podina, sarpanta, invelitoare, astereala termizol, rigle, folie, tabachere si lucarne ). Valoarea actualizata a casei la rosu a fost stabilita de expert la suma de de 151947 lei. Tot la acea data erau facute si imprejmuiri precum ( gard la drum din plasa pe stalpi din teava metalica; pe laturile N, S si V din plasa pe stalpi din teava metalica),a caroror valoare actualizata a fost stabilita de expert la suma de de 21067 lei. Valoarea actualizata totala a imobiluului in stadiul “la rosu” a fost stabilita la suma de 173 014 lei.
Martorul C.V.E. ( fl 201) a mentionat ca locuinta a fost construita “la rosu” cu bani din apartametnul paratei dinainte de casatorie, apartamant care a fost insa achitat de soti. In acelasi sens a fost si depozitia martorului N.A. ( fl 202 ), iar martorul O.M.M. ( fl 215 ) a artat ca initial in casa au fost pusi bani din apartamentul paratei.
Desi ambele parti au aratat ca in continuare, in februarie 2010 ar fi fost fost montata tamplaria termopan, din expertiza constructii efectata in cauza rezulta ca tamplarie PVC a fost montata in perioada mai - octombrie 2010.
Ca atare, lucrari in continuare la locuinta din comuna S., judetul Bacau au fost efectuate si in cursul anului 2010, cu precadere in perioada mai -octombrie 2010.
Astfel, prin raspuns la intampinare ( fl 37 ) reclamantul a aratat ca in perioada iunie - octombrie 2010 au fost realizate urmatoarele lucrari: instalatie electrica interioara, instalatie incalzire si sanitara, sapa de nivel la parter, termoizolatie exterioara, constructie pereti falsi cu termoizolatie, bransare retea electrica, bransare retea canalizare, turnare trotuare si terasa in jurul casei, amenajare parcare, finisarea partiala a peretilor interiori, amenajare spatiu tehnic si baie parter, montaj usi exterioare si ca materialele de constructie au fost achizitionate de dansul si achitate integral.
Raspunzand la intrebarea nr. 8 din interogatoriu ( fl 138 ) parata a recunoscut ca in perioada mai - octombrie 2010 au fost facute si urmatoarele imbunatatiri: instalatie electrica, instalatie termicasi centrala termica, instalatie sanitara, termoizolatie exterioara, termoizolatie interioara, constructie pereti si plafoane rigips, bransare canalizare, amenajari exterioare ( trotuare,parcare, alei acces), sapa autonivelanta parter, amenjare baie parter si spatiu tehnic, usi exterioare, schlelet scara interioara, insa a aratat ca acestea au fost facute cu din bani imprumutati de parintii sai din banca italiana si cu bani dati de acestia.
Prin expertiza constructii efectuata in cauza s-a stablit ca in continuare au fost efectuate urmatoarele lucrari, in cursul anului 2010, deci in timpul casatoriei: bransament electric, in 2010; bransament apa la reteaua comunala ( 47 m ), in 2010; bransament canalizare la reteaua comunala, in 2010; instalatii sanitare in 2010; instalatii electrice in 2010; instalatii de incalzire in iunie 2010; termosistem exterior cu polistiren si fixare partiala pereti rigips ( glet ) in august 2010.Valoarea acestor lucrari a fost stabilita de expert la 72 544 lei.
S-a stabilit totodata prin lucrarea sus amintita si ca in mai - octombrie 2010 au mai fost efectuate urmatoarele lucari de imbunatatire: tamplarie PVC rehau, sapa autonivelanta, pereti rigips si termoizolatie interioara la peretii exteriori, turnare tersaa si trotuare in jurul casei.Valoarea acestor imbunatatiri a fost stabilita la suma de 47 081 lei, fiind incluse in valoarea integrala a imobilului.
S-a mai precizat in expertiza si ca in 2010 au mai fost executate urmatoarele finisaje ( indicate de parata in cerere reconventionala ca fiind singurele care existau la data desfacerii casatoriei ): gresie si faianta in baia de la parter; gresie si faianta in camera tehnica unde e montata centrala; usa de la intrare .S-a stabilit ca valoare a acestora suma de 3634 lei.
Desi parata a contestat participarea reclamantului la efectuarea lucrarilor de edificare a casei din cursul anului 2010 si ulterior, instanta retine ca acesta situatie de fapt nu corespunde realitatii, avand in vedere probatoriul admisnitrat in cauza, respectiv depozitiile a doi martori care l-au insotit efectiv pe reclamant. Astfel, martorul C.V.E. ( fl 201) a aratat ca dupa ce s-au terminat banii reclamantul a contractat un credit, banii obtinuti fiind investiti tot in casa. A mai specificat ca dumnealui l-a ajutat pe recalamant la transportul si montatul placilor de rigips, insa dupa contractatea acestui credit, si ca la sfarsitul anului 2010 casa avea instalatia sanitara montata, tamplarie la geamuri iar pe exterior era polistiren, insa nu era gresie si parchet si ca in iarna anului 2010- 2011 nu s-a lucrat la casa. Totodata, martorul N.A. ( fl 202 ) a mentionat ca in anul 2010 a participat si dumnelaui la efectuarea unor lucrari la imobilul partilor, ca atunci se monta rigipsul, instalatia electrica era montaa, se facea izolatia exterioara si unele lucrari asemanatoare la etaj.
Valoarea integrala a imobilului stabilita de expert prin metoda comparatiilor, recomanndata intrucat din punct de vedere a preciziei este cea mai aproape de valoarea de tranzactionare a imovilelor existente pe piata imobiliara la data evaluarii, fiind exclusiv bazata pe valori de piata, este de 214 050 lei, echivalentul a 48 209 euro.
Intrucat casa nu era locuibila, nefind finisata, in timpul casatoriei sotii nu au locuit in imobilul din comuna S., judetul Bacau, astfel cum rezulta din raspunsul reclamantului la interogatoriul luat de parata ( intrebarea 6, fl 139 ).
Dupa desfacerera casatoriei parata a efecetuat urmatoarele imbunatatiri la locuinta din comuna S., judetul Bacau, indicate in cerere reconventinala si recunoscute de reclamant la intrebarea nt. 7 a interogatoriului luat de parata ( fl 139 ) si rezultate din restul probatorioului admisnitrat:varuit, montat parchet la parter, montat gresie si faianta in bucatarie, montat gresie in hol, montat balustrada scara interioara, montat trei usi interioare , montat gresie si fainata in baia de la etaj, montat, obiecte sanitare in bai ( cada, chiuveta, wc la etaj; chiuveta si wc la parter )
Prin expertiza constructii H.C. s-au evidentiat urmatoarele imbunatatiri efectuate dupa noiembrie 2011: zugraveli lavabile, montat parchet la parter, montat gresie si faianta in bucatarie, hol parter, baie etaj, montat balustrada la scara interioara, montat patru usi la interior, montat obiecte sanitare in bai ( cadasi wc in baie etaj, lavoare si wc in baie parter ).Valoarea acestor imbunatatiri a fost stabilita la suma de 16698 lei
In conseicnta, sub aspect reconventional instanta va constata ca parata - reclamanta are un drept de creanta reprezentand contravaloarea imbunatatirilor facute de aceasta dupa divort la locuinta comuna, situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S., judetul Bacau, in valoare de 16 698 lei.
Concluzionand, instanta retine ca valoarea de circulatie a imobilului casa ( incluzand deci toate lucrarile, inclusiv cele efectuate dupa divort ) este de 48 209 euro, adica contravaloarea a 214 040 lei.
Pentru a edifica aceasta casa initial a fost investita suma de 30 000 euro rezultata din vanzarea apartamentului bun propriu al paratei. Din acesta valoare, suma 23 490 euro ( contravaloarea a 103 356 lei ), reprezentand un procent de 78,3% din pretul de vanzare ( prin raportare la procentul de plata a creditului C. pentru achizitionarea apartamentului reclamantei in timpul casatoriei) reprezinta contributie comuna a sotilor, iar 6510 euro (respectiv contravaloarea a 28 644 lei ) echivaletul unui procent de 21,7 % din pretul de vanzare ( adica procentul de palta a creditlul C. de catre parata inainte de casatorie ) contributie proprie ai paratei.
Totodata, 16 698 lei reprezinta investitii ale paratei dupa desfacerea casatoriei.
Pentru determinarea valorii imobilului - contributie comuna a partilor instanta urmeaza a scadea sumele reprezentand contributii ale paratei ( dinainte de casatorie , respectiv 21,7 % din valoarea de instrainare a apartamentului din Bacau, si de dupa desfacerea casatoriei prin divort, respective contravaloarea imbunatatirirlor aduse locuintei - de 16 698 lei ).Valoarea retinuta pentru imobil ( din contributie comuna ) este astfel de 168698 lei.
Cu privire la datoria comuna a partilor instanta retine urmatoarele:
Potrivit contractului de credit de investitii imobiliare ( cu garantie ipotecara ) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B. reclamantul R.L. a impurumutat suma de 27 300 euro, destinatia indicata fiind achizitie imobil, termenul de rambursare fiind de 20 ani, in 240 rate consecutive ( fl 9 - 16 ).
Reclamantul a specificat ca acest credit a fost folosit pentru continuarea lucrarilor la imobilul casa din comuna S., judetul Bacau, in timp ce parata a aratat ca banii au fost folositi de sot in interes personal.
Analizand natura acestui imprumut instanta urmeaza a avea in vedere pentru inceput ca, retinandu-se ca moment al separarii in fapt mai 2011, creditul sus amintit a fost contractat in perioada convietuirii partilor.
Conform art 32 lit c cod fam, in vigoare la data contractarii creditului, sunt datorii comune ale sotilor obligaaiile contrcatate de ficare din soti pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei.
Ca atare, pentru ca o obligatie sa fie considerata comuna trebuie sa fie indeplinite urmatoarele cerinte: obligatia sa izvorasca dintr-un act juridic, chiar unilateral, obligatia sa fie asumata de catre un sigur sot, intrucat se prezuma ca este mandatar si al celulat sot iar obligatia sa fie asumata pentru indeplinirea nevoilor obisnuite ale casniciei. Cu referire la notiunea de nevoie obisnuita trebuie luat in considerare nivelul de viata al partilor. Totodata trebuie avut in vedere ca nu este necesar ca obligatia asumata de un sot sa fi fost efectiv folosita pentru indeplinirea nevoilor obisnuite ale casniciei.
Analizand probatoriul administart instanta retine ca raspunzand la intrebarea nr.6 din interogatoriu ( fl 138 ) parata a negat utilizarea creditului de 27 300 euro luat de reclamant de la I. pentru casa, specificand ca banii au fost folositi de fostul sot.
Faptul ca la intrebarea 8 a interogatoriului luat reclamantului ( fl 139 ) acesta specificat ca dupa separarea partilor a imbunatatit apartamentul parintilor dumnelaui, in care locuieste in prezent cu copilul si concubina, cu bani imprumutati de la I., nu este de natura a conduce la cocluzia ca investitia a vizat bani din creditul supus partajului, cu atat mai mult cu cat reclamantul a negat acest luru, a depus in sprijinul sustineirlor sale un alt contract de credit (fl 454) incheiat ulterior, in 23.12.2011, dupa divort, cu aceeasi institutie bancara ( pe care il leaga de investitia sus precizata ) iar restul probatoriului administart in cauza nu a confirmat sustinerile paratei.
Utilizarea de sume de bani din creditul contractat de reclamant cu cu I.B. in 30.04.2010 rezulta din depozotia martorilor C.V.E. ( fl 201 ) si N.A. ( fl 202 ). Astfel, cel dintai a mentionat ca dupa ce s-au terminat banii in anul 2010, reclaamntul a facut un credit, iar banii au fost folositi pentru continuarea lucrarilor, dumenalui ajutand personal reclamantul, dupa contractarea imprumutului la transportul si montatul placilor de rigips. N.A. ( fl 202 ) a declarat ca toti banii din credit au fost folositi poentru constructia casei, in anul 2010 participand si dumenalui la efectuarea de lucrari in locuinta sotilor, timp in care se monta rigipsul, instalatia electrica era montata, se facea izolatia exterioara si unele lucrari asemanatoare la etaj. Acest martor a specificat ca dupa contractarea creditului l-a ajutat pe reclamant sa achizitioneze materiale de constructie, ca instalatia elcetrica a fost facuta de reclamant, izolatia exterioara de nasul de cuninie iar dumnealui l-a ajutat la monatul rigipsului.
De remarcat si faptul ca potrivit inscrisurilor depuse la dosar in perioada ulterioara contractarii creditului sus amintit au fost achizitionate materiale de constructie de catre rcelamant conform facturilor fiscale depuse la dosar, in perioada iunie - octombrie 2010 ( fl 263 - 270 ), aspect ce se coroboreaza cu restul robatoriului admisnitrat.
Ca atare, pentru efectuarea lucrarilor la casa in cursul anului 2010 au fost folositi si bani din creditul contractat de reclamant de la I., nr. 596855/30.04.2010.
Intrucat obligatia izvoraste dintr-un act juridic, este asumata de catre un sigur sot si este destinata satisfacerii ueni envoi obisnuite a casniciei, aceea de a asugura familei o locuinta, acaatsa este apreciata de instanta ca fiind comuna, urmand a fi retinuta ca atare.
In privinta cotelor de contributie instanta retine urmatoarele:
Intinderea drepturilor sotilor se stabileste in raport de contributia fiecaruia la dobandirea bunurilor in timpul casatoriei, sotii neavand un drept stabilit de la inceput asupra unei cote din bunurile comune, fiind astfel necesara administrarea de probe prin care sa se determine aportul fiecaruia la dobandirea lor. In lipsa altor probatorii din care sa rezulte ca unul dintre soti a avut o contributie mai mare la achizitionarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, se prezuma ca ambii soti au avut contributii egale.
Pentru stabilirea cotelor de contributie ale sotilor instanta are in vedere mai multe criterii, precum veniturile realizate de soti, masura in care sotii aloca cheltuielilor comune veniturile realizate, munca depusa in gospodarie, ajutorul parintilor etc.
Prin cererea de chemare in judecata astfel cum a fost precizata reclamantul a solicitat retinerea in favoarea partilor a unor cote de contributie la dobandirea bunurilor comune de 50 % , insa a subliniat ca veniturile sale erau mult mai mari decat ale sotiei.
Prin cerere reconventionala parata a solicitat retinerea in favoarea sa a unei cote de contributie de 90 % in considerarea faptului ca terenul de 2000 mp le-a fost vandut de tatal dumneaei cu un pret modic de 1716 lei platit in 2007, ca imobilul casa s-a realizat aproape integral din contributia dumneaei, ca anterior casatoriei a dobandit un apartament in Bacau, care potrivit art 31 lit a cod fam este bun propriu, vandut in 2008 cand a inceput constructia casei din S. cu suma 30000 euro investita in ridicarea casei „la rosu” si ca a fost ajutata cu bani de catre parintii care lucreaza in Italia: 18 000 euro la 29.04.2008 ( bani scosi de la banca din Italia ) si 10 000 euro a primit in mai multe transe in cursul anului 2009.
In primul rand instanta urmeaza a constata ca aspectele legate de investirea unor venituri proprii ale paratei in bunul comun ( respectiv plata ratelor unui credit anterior incheierii casatoriei ) au fost deja stabilite in cele ce au precedat, si, cum veniturile proprii nu sunt de natura a spori cota de contributie la achizitionarea unui bun comun, valorile bun propriu, stabilite procentual, au fost scazute din valoarea imobilului casa bun comun.
In privinta terenului de 2000 mp, in prezent in valoare de 24 848,4 lei, instanta retine ca a fost achizitonat in anul 2007 cu suma de 1716 lei de la parintii reclamantei. Luand in considerare evolutia in timp a preturilor imobilelor, insatnta constata ca pretul achitat este sub valoarea de circulatie a unui astfel de bun la nivelul anului 2007, instanta va retine diferenta de valoare neachitata ca un ajutor primit de parti de la parintii reclamantei, de natura a contribui la sporirea cotei de contributie a acesteia la dobandirea bunurilor commune.
Cu referire la alte sume de bani pretins a fi date sotilor de parintii paratei instanta retine urmatoarele:
La interogatoriul ce i s-a luat ( fl 138, intrebarea 5 ) parata a aratat ca din bani dati de parintii ei si din cei obtinuti din vanzarea apartamentului s-a ridicat, in anul 2008, casa la rosu. In continuare, la intrebarea nr. 8 a aceluiasi interogatoriu ( fl 138 ) aceasta a aratat ca in peiroada mai - octombrie 2010 au fost realizate mai multe lucrari la imobilul bun comun, insa cu bani imprumutati de parintii ei de la o banca italiana si virati de acestia pe parcurs in tara. Parata a mai sustinut ca in aprilie 2008 ar fi primit de la parintii sai suma de 18000 euro, bani pe care sotii i-ar fi primit cand s-au deplasat in Italia, situatie nerecunoscuta insa de reclamant la interogatoriu ( fl 139, intrebarea 4 ). Deplasarea in Italia, singurul lucru recunoscut de reclamant, a fost confirmata si de actele depuse la dosar ( fl 160 - 164 ).
In sensul sus amintit parata a depus la dosar un inscris subsemnatura privata ( fl 159 ) din 29.04.2008 din care rezulta ca tatal acesteia B.B. -ar fi dat fiicei sale R.S. in data de 29.04.2008 suma de 18 000 euro in scopul de a-si construi o casa.
A fost anexata totodata o recipisa emisa de U.B. ( fl 167, tradusa fl 219 ) din care rezulta cu privire la suma de 18 000 euro ca in data de 29.04.2008 a fost ridicata aceasta suma in numerar la ghiseu de catre tatal paratei, B.G.
Martorul C.S. ( fl 203 ) a mentionat la randul sau din cele cunoscute de la fiica sa, care lucreaza in Italia, ca parintii paratei au lucrat si ei , in Italia iar mama acesteia a imprumutat 18 000 euro pe care i-a dat fetei pentru a-si construi locuinta.
Martorul O.M.M. ( fl 215 ) a specificat, din cele cunoscute de la parintii paratei, ca parata si sotul acesteia ar fi fost chemati in Italia de unde au primit 18 000 euro, bani inmanati personal. Acelasi martor, intrebat de instanta, a mentionat in finalul depozitiei ca nu o cunoaste pe numita P.F. si nu a fost nicodata martor intr-un proces al mamei paratei, B.M., insa sustinerile sale sunt contrazise de restul probatoriului admisnitrat in cauza, situatie care este de natura a naste indoieli asupra sinceritatii sale. In concret, cu privire la cele declarate de martor, trebuie retinut ca urmare a unei cereri de chemare in judecata formulata de reclamanta B.M. ( fl 241 - 242 ) s-a pronuntat sentinta civila 5627/ 1 iunie 2009 in dosarul nr. 3309/180/2009, prin care numita P.F. ( parata in acea cauza ) a fost obligata la restiturea catre reclamanta a sumei de 20570 euro reprezentand imprumut nerestituit ( fl 340 - 341 ).Pentru a pronunta solutia anterior mentionata a fost avuta in vedere si declaratia martorului O.M.M. ( fl 243 dosar ). Prin hotararea anterior mentionata instanta a retinut ca o suma de 18000 euro imprumuata de la o banca din Italia, destinata ajutarii sotilor din prezenta cauza pentru a-si construi o casa, a fost imprumutata in iunie 2008 numitei P.F., pentru o luna, persoana care nu a restituit banii la scadenta. Prin hotararea sus amintita practic au fost astfel confirmate sustinerile mamei paratei din cerera de chemare in judecata ( fl 241 -242 ) in sensul ca suma de 18 000 euro a fost data sotilor, insa in fapt banii nu au fost folositi potrivit destinatiei stabilite, ci imprumutati.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca suma sus amintita nu a fost utilizata de soti pentru edificarea constructiei bun comun.
Pentru a face dovada ajutorului finaciar al paritilor sai, au fost depuse la dosar de catre parata si alte inscrisuri ( fl 170 - 177 , traduse fl 229 - 239) din care rezulta ca numitei B.A.G. i-au fost transferate din contul lui B.G. mai multe sume de bani: 5000 euro in data de 02.04.2009, 650 euro in data de 1205.2009, 400 euro in data de 20.05.2009, 1000 euro in data de 09.07.2009, 1600 euro in data de 13.07.2009, 500 euro in data de 07.09.2009. Cu inscrisrile sub semnatra privata( fl 178 - 183 ) parata a intentionat sa faca dovada predarii catre dansa a sumelor de bani sus amintite.
La intrebarea nr. 5 din interogatoriul ce i s-a luat reclamantul a recunoscut ca ca parintii paratei i-au ajutat insa cu sume modice, de 2 - 3 ori, de 50 - 100 euro.
Martorul O.M.M. ( fl 215 ), a carui depozitie este insa analizata sub rezerva in considerarea celor anterior mentionate, este singurul care a confirmat transmiterea unor sume de bani sotilor de catre parintii paratei in anul 2009, printr-o sora, pe care i-ar fi folosit la constructia casei. C.S. ( fl 203 )a mentionat ca nu cunoaste daca sotii au mai primit alti bani in fara de cei 18 000 euro.
In conditiile in care probatoriul admisnitart in cauza nu confirma integral sustinerile paratei referitor la transmiterea de catre parinti a unor sume de bani, instanta va considera probat sprijul dat de parintii sai in limita recunoasterii reclantului si a inscrisurilor depuse ( fl 187 - 182 ).
In privinta venituirlor partilor, instanta retine ca reclamantul a depus la dosar copia carnetului de munca seria MPS nr. 1718626 ( fl 140 - 150 ) cu care a facut dovada ca in perioada 2000- 2011 aceasta a realizat venituri. Totodata a depus inscrisuri ( fl 450 - 453 ) cu privire la venituri realizate in anii 2008 - 2011. Astfel, venitul incasat de acesta la nivelul aului 2000 era de 2 700 000 lei, iar inanul 2010 de 3734 lei.
La randul sau parata a depus in copie carnetul de munca seria mps nr. 2019316 ( fl 321 - 329 ) din care rezulta ca in perioada 2000 - 2010 a avut loc de munca, in anul 2000 venitul sau fiind de 901 000 lei, iar in anul 2010 de de 1887/1607 lei.
Analizand comparativ cartile de munca depuse de parti, pentru fiecare an in parte, instanta constata ca nu exista diferente semnificative de venituri intre cei doi soti, desi au existat perioade in care unul sau altul dintre soti au avut salariul mai mare.
Desi martoriul N.A. ( fl 202) a specificat ca reclamantul a realizat venituri mai mari., sotia castigand o treime raprotat la venituirle sotului, sustinerile acestuia nu sunt confirmate de restul probatorului admisnitrat.
In consecinta, fata de cele anterior precizate, in conditiile in care pe parcursul casatoriei ambele parti au avut loc de munca, neexistand diferente semnificative de venituri intre acestia, luand in considerare si sprijinul dat de familia paratei, care insa potrivit dovezilor administrare nu este insa de natura a rasturna prezumtia de contributie egala la dobandirea bunurilor comune, instanta va retine in favoarea partilor cote egale de contributie.
Sub aspectul atribuirii bunurilor instanta retine ca impartirea bunurilor comune ale sotilor trebuie facuta de regula in natura, numai in situatia in care nu este posibila atribuirea de bunuri catre fiecare copartajant urmand sa fie compensate in bani drepturile lor.
La formarea loturilor instanta are in vedere criteriile stabilite de art. 6739 C.pr.cv, si anume marimea cotei-parti ce se cuvine fiecaruia din masa bunurilor de impartit, posesia asupra bunurilor, natura bunului, evitarea impartirii excesive a bunurilor, ocrotirea interesului partilor, starea de nevoie .
Desi reclamantul a solicitat atribuirea in lotul sau a imobilului sus amintit, rezulta din probatoriului administrat in cauza ca dupa separare parata a fost cea care a folosit bunurile comune, la care de altfel a efectuat si investitii. In plus, terenul pe care a fost edificata locuinta provine de la parinti fostei sotii, iar acesteia i-au fost incredintati copii minori prin sentinta de divort, fiind necesar a le asigura un spatiu de locuit. Nu in ultimul rand trebuie avut in vedere ca paratul dispune de locuinta, dupa cum el insusi a aratat, pe care o ocupa cu actuala familie.
In consecinta, instanta va atribui in lotul paratei - reclamante urmatoarele bunuri:
- suprafata de 2000 mp teren arabil situat in extravilanul comunei S., judetul Bacau ,sola 8,parcela 226/27,achizitionata prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 971/31 august 2007 la BMNP C.D.M. in valoare de 24 848,4 lei
- o locuinta P+1 si imprejmuire situata in comuna S., judetul Bacau, edificata in baza autorizatiei de construire nr. 27 / 25.06.2008 emisa de Primaria comunei S. in valoare de 168 698 lei.
Valoarea lotului atribuit reclamantei -parate este de 193 546,4 lei.
Va obliga parata - reclamanta sa plateasca reclamantului - parat cu titlu de sulta suma de 96 773,2 lei.
Totodata, in conditiile in care s-a retinut ca fiind datorie comuna cea rezultata din contractului de contractul de credit de investitii imobiliare ( cu garantie ipotecara ) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B. , iar reclamantul este cel care dupa desfacerea casatoriei a achiat ratele acestui credit, va constata ca reclamantul - parat are un drept de creanta reprezentand jumatate din contravaloarea ratelor aferente contractului ( in cuantum total de 8948,40 euro), rate achitate in perioada 28.09.2011 - 15.03.2105.
Pe cale de consecinta, va obliga parata - reclamanta la plata catre reclamantul - parat a sumei de 4474,2 euro ( contravaloarea a 20 035,456 lei ) reprezentand jumatate din contravaloarea ratelor aferente contractului de contractul de credit de investitii imobiliare ( cu garantie ipotecara ) nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I.B.
In privinta cererii conexe avand a obiect drept de creanta ( contravaloare rate credit contractat cu C.B. ) formulata de reclamantul R.L. in contradictoriu cu parata R.S.M. ( inregistrata sub numarul de dosar 257/180/2013 ) instanta retine ca in conditiile in care reclamantul nu a achitat taxa judiciara de timbru stabilita in sarcina sa, la terenul din 4 aprilie 2013 ( fl 211 ) a fost admisa exceptia netimbrarii, astfel incat pe fond, instanta urmeaza a anula aceasta cerere ca netimbrata.
Va compensa cheltuielile de judecata reprezentand onorarii de avocat.
In baza art 453 cod proc civ va compensa cheltuielile de judecata ( taxa timbru, onorarii expertize ) pana la limita sumei de 3395 lei si obliga parata - reclamanta la plata catre reclamantul - parat a sumei de 2289,5 lei reprezentand diferenta de taxa judiciara de timbru suportata in plus de acesta, in raport de cotele de contributie stabilite de instanta. Pentru a stabili astfel instanta a avut in vedere ca reclamantul a facut cheltuieli de judecata ( taxa judiciara de timbru si onorarii expertize ) in suma totala de 7974 lei, iar parata de 3395 lei.”
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata R.S. M., considerand ca este nelegala si netemeinica.
I. Apelanta critica solutia instantei fata de faptul ca a stabilit cote de contributie egale la dobandirea bunurilor comune.
In sustinerea acestui motiv de apel, s-au invocat urmatoarele argumente:
“Din intreaga motivare a hotararii sub aspectele expuse sintetic mai sus, rezulta atitudinea partinitoare a instantei, net favorabila reclamantului, manifestata prin modalitatea in care a admis probatoriile: a ordonat probatorii din oficiu in favoarea reclamantului (a se vedea incheierea de repunere a cauzei pe rol din 19.12.2013), in vreme ce subsemnatei mi-a respins solicitarea de probatorii - relatii la banci - solicitare re-formulata in contextul formularii de catre reclamant a unei noi actiuni (a se vedea incheierea de sedinta de la termenul din 11.05.2015), 2) a interpretat probatoriul administrat in cauza exclusiv in favoarea reclamantului, fara a mentiona macar intr-o fraza pentru care motiv inlatura argumentele subsemnatei, aspecte care reprezinta tot atatea incalcari ale principiului egalitatii partilor in fata instantei si ceea ce este cel mai grav 3)a incalcat dispozitiile legale ale Codului Familiei, cu consecinta interpretarii eronate a semnificatiei juridice vadit neindoielnice a actelor deduse judecatii. Astfel:
Pentru a retine o contributie egala a partilor la dobandirea bunurilor comune, instanta de fond a realizat o veritabila ,.aparare" a reclamantului, concretizata in manifestarile sus-aratate.
Dintre toate apararile pe care instanta i le-a facut reclamantului, de departe cea mai grava este interpretarea eronata a naturii juridice a pretului de 30.000 euro incasat de subsemnata din vanzarea apartamentului bun propriu. Acest pret, desi este bunul propriu al subsemnatei in temeiul art. 31 lit. f) din Codul Familiei, text pe care instanta l-a incalcat in mod flagrant (filele 6-7 ale hotararii), a fost transformat de instanta intr-un drept de creanta al reclamantului, aspect care echivaleaza cu o admitere mascata a actiunii care a format obiectul Dos.civ.nr. 275/180/2013 al Judecatoriei Bacau.
Astfel, prin actiunea care a format obiectul Dos.civ.nr. 257/180/2013 al Judecatoriei Bacau, reclamantul R.L. a solicitat sa i se constate un drept de creanta asupra pretului de 30.000 euro obtinut de subsemnata din vanzarea apartamentului bun propriu, in considerarea contributiei acestuia la achitarea in timpul casatoriei a creditului contractat de subsemnata - actiune care a fost anulata ca netimbrata (aparent) si admisa de facto prin sentinta apelata.
Desi problema dedusa judecatii si anume contributia unuia dintre soti la rambursarea creditului luat de celalalt sot pentru a-si cumpara un bun propriu a fost clar transata in doctrina si in practica judiciara, in sensul ca: sotul care a contribuit la plata ratelor unui credit cu care celalalt sot si-a achizitionat un bun propriu are doar dreptul la rambursarea de catre celalalt a ratelor platite, conform cotei sale de contributie, drept care in speta a fost satisfacut, asa cum recunoaste reclamantul prin Declaratia autentificata sub nr. 367/24.04.2008, la 19.12.2013 instanta a repus cauza pe rol.
Fara a tine cont de apararile subsemnatei in sensul sus-aratat, si mai grav, fara a mentiona macar intr-o fraza pentru care motiv le inlatura, instanta de fond a ordonat din oficiu proba cu expertiza contabila (expertiza P.C.). Modalitatea in care instanta de fond a stabilit in mod unilateral unicul obiectiv al acestei expertize: „Sa fie stabilit cuantumul si ponderea ratelor de credit (inclusiv dobanzi) aferent Contractului de credit cu dobanda subventionata 2/2.11.1997 incheiat de parata cu C.B. Sucursala Bacau, inainte si dupa incheierea casatoriei" anticipa clar intentia instantei de a-l favoriza pe reclamant, prin aplicarea ponderii ratelor achitate proportional asupra valorii apartamentului insusi.
Modalitatea in care instanta de fond a interpretat insa concluziile Raportului de Expertiza P.C. este revoltatoare si absolut prejudiciabila pentru subsemnata, intrucat expertiza a stabilit o valoare mica a ratelor incheiate in timpul casatoriei, fiind vorba de un credit cu dobanda subventionata. In contextul in care in Capitolele II) Desfasurarea expertizei si III) Concluzii, punctele B din ambele capitole ale Raportului de Expertiza P.C. s-a stabilit ca ratele achitate in timpul casatoriei partilor sunt de 4787 RON, aspect care coroborat cu pretentia reclamantului de a fi avut o cota de contributie in timpul casatoriei de 50% , presupune ca in timpul casatoriei acesta a achitat cel mult jumatate din aceasta suma (2393 lei), instanta de fond a retinut ca aceasta suma reprezinta „ 78,3% din valoarea creditului acordat", procent pe care l-a transferat asupra valorii/pretului obtinut din vanzarea apartamentului insusi (sic!)
In acest sens, instanta a retinut: ,„Ca atare, desi apartamentul din Bacau, a fost achizitionat ca bun propriu de catre reclamanta, in conditiile art. 31 Ut. a) din codul familiei, 78,3% din valoarea imprumutului C. de achizitie a bunului a fost achitata de soti in timpul casatoriei. Raportat la suma de 30.000 euro incasata drept pret al vanzarii ulterioare a imobilului, contributia comuna a partilor este de 23.490 euro ".
Practic, in mod nelegal si sfidand orice logica juridica, instanta de fond a preluat procentul de 78,3% (nici pe acesta nu intelegem cum l-a calculat - pentru ca 4787 lei nu reprezinta 78,3% din 70.000.000 lei vechi (7000 RON)) din ratele achitate in timpul casatoriei si l-a aplicat proportional asupra a insasi valorii de piata a apartamentului bun propriu al subsemnatei si in consecinta asupra pretului incasat de subsemnata din vanzarea acestuia.
Ori, „pretul vanzarii ulterioare a imobilului" este in temeiul art. 31 Ut. f) din Codul familiei - pe care instanta de fond l-a eludat - tot bunul meu propriu:„Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot, valoarea ce reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare ". Sumele cu care reclamantul ar fi contribuit la achitarea bunului meu propriu constituie un drept de creanta, iar acestea trebuie avute in vedere in cuantumul in care s-au achitat, iar nu aplicandu-se proportional asupra bunului cumparat cu rate.
2)Prin modalitatea in care instanta de fond a transat problema contributiei reclamantului la rambursarea partiala a unui credit subventionat de stat cu care am achizitionat un bun propriu, nu numai ca a incalcat dispozitiile art. 31 Ut. f) C.fam. - pe care a avut grija sa le treaca sub tacere, dar a asigurat o imbogatire fara justa cauza a acestuia. Astfel, in contextul in care in timpul casatoriei partilor, s-a achitat doar suma de 4787 lei - calculat de instanta ca reprezentand 78,3% din valoarea creditului, reclamantului i se consfinteste un veritabil drept de creanta asupra aceluiasi procent din valoarea de piata/pretul bunului cumparat cu acest credit, pret care este tot bunul meu propriu. Ne intrebam firesc, in contextul in care instanta aplica valoarea ratelor achitate asupra insasi valorii bunului cumparat cu acestea, care ar fi fost solutia acesteia, respectiv la ce suma ar fi calculat „contributia" reclamantului in ipoteza in care subsemnata as fi vandut apartamentul cu o suma modica/simbolica, mult inferioara ratelor platite?! Sa inteleg ca reclamantul ar fi indreptatit sa recupereze 1/2 din pretul apartamentului meu bun propriu, desi contributia lui la achitarea ratelor a fost mai mare?!
Nu este de omis ca din cei 4787 lei achitati in timpul casatoriei, asa cum rezulta din Raportul de Expertiza Contabila P.C., 3840 lei - care reprezinta cea 80% din totalul ratelor achitate in timpul casatoriei - a reprezentat suma cu care la 18.04.2007 s-a rambursat integral creditul. Cum intre momentul in care am rambursat integral creditul: 18.04.2007, achitand 3840 lei si momentul in care mi-am vandut apartamentul bun propriu 24.04.2008, s-a scurs doar un an, timp in care nu se poate vorbi despre devalorizarea banilor platiti ca rate, este cu atat mai evident ca valoarea ratelor platite nu poate fi transpusa proportional asupra valorii apartamentului.
In contextul sus-aratat, imbogatirea fara justa cauza a reclamantului creata de instanta rezida in faptul ca, potrivit rationamentului instantei, acesta contribuie ipotetic la achitarea a 1/2 din suma de 4787 lei (din care 3840 lei la 18.04.2007) si dobandeste un drept de creanta de 1/2 din suma de 23.490 euro (78,3% din valoarea bunului meu propriu).
Cu alte cuvinte, reclamantul a platit ipotetic in timpul casatoriei, cel mult 1/2 din 4787 lei (2393 lei) si primeste 11.745 euro! - cota parte dintr-un bun propriu al subsemnatei.
5)Rationamentul eronat sus-aratat al instantei a mers pana intr-acolo incat suma de 23.490 euro incasata de subsemnata din vanzarea bunului propriu si investita in edificarea la rosu a casei in litigiu, este inclusa la masa de partaj, cu consecinta obligarii subsemnatei de a-i plati sulta reclamantului din insusi pretul incasat din vanzarea bunului propriu, pret care este bunul meu propriu (50% din 23.490 euro)!!!
In acest sens, la fila 10 a sentintei apelate instanta a retinut: „Concluzionand, instanta .-...Pentru a edifica aceasta casa a fost investita suma de 30.000 euro rezultata din vanzarea bunului propriu al paratei. Din aceasta valoare, suma de 23.490 (contravaloarea a 103.356 lei) reprezinta un procent de 78,3% din pretul de vanzare (prin raportare la procentul de plata a creditului C. pentru achizitionarea apartamentului in timpul casatoriei) reprezinta contributie comuna a sotilor ".
Solutia instantei este cu atat mai injusta cu cat, asa cum rezulta din memoriul depus de reclamant la fila 200 dosar (redat de instanta in cuprinsul motivarii - ultima fraza de pe fila 3 si fila 4 sus a hotar ararii apelate), reclamantul pretins ca sotii ar fi achitat „impreuna" in timpul casatoriei „circa 90 milioane lei" (vechi), mai exact 4787 lei, conform Raportului de Expertiza P.C., astfel incat instanta nu putea stabili ca, contributia reclamantului reprezinta 1/2 din 23.490 euro.
Cert este ca, in virtutea atitudinii vadit partinitoare, instanta a preluat necenzurat sustinerile si procentele avansate de reclamant in cuprinsul memoriului sus-aratat, inventand in interesul acestuia institutia aplicarii ratelor de credit proportional asupra valorii bunului insusi, in vreme ce in cazul apararilor pe care subsemnata mi le-am facut in intampinare, Reconventionala, intampinarea din Dos.civ.nr. 257/180/2013 si Concluziile scrise (de la 17.12.2013 si iunie 2015) prin care am expus solutia corecta in cazul ratelor de credit, nu a precizat nici macar intr-o propozitie de ce inlatura.
4 )Rationamentul eronat sus-aratat, anume ca 23.490 euro din bunul meu propriu reprezinta „contributie comuna a sotilor", a fost continuat in acelasi spirit de instanta, aceasta interpretand Declaratia autentificata sub nr. 367/24.05.2008 (fila 208 dosar): „si-a primit cota parte ce i se cuvine din ratele achitate impreuna cu sotia sa pentru imobilul situat in Bacau, " ca pe o „recunoastere a paratei asupra contributiei acestuia la plata acestor rate "(?!), desi nu subsemnata am dat declaratia sus-amintita.
Dimpotriva, declaratia reclamantului - ca manifestare unilaterala a vointei acestuia, are semnificatia juridica a recunoasterii acestuia ca si-a primit partea din ratele creditului - nicidecum parte din pretul de vanzare al imobilului cumparat in rate contractat pentru achizitionarea bunului meu propriu, acesta nemaijustificand alte drepturi asupra bunurilor mele proprii.
Cu toate acestea, desi in declaratia sus-mentionata, care este expresia recunoasterii a reclamantului, precizeaza clar ca reclamantul si-a primit cota parte din rate, singura pe care ar fi putut-o investi, respectiv instanta a retinut ca „reclamantul a investit partea efectiv incasata prin declaratia notariala autentificata sub nr. 237/24.04.2008), instanta a ridicat „ investitia" reclamantului nu la partea din rate, ci la parte din pretul de vanzare al apartamentului, bun propriu al subsemnatei.
Imprejurarea ca am negat contributia lui la rambursare este in stransa legatura cu faptul ca prin intampinarea la cererea reconventionala acesta si-a asumat „o contributie importanta ", aspect infirmat de expertiza contabila P.C..
5)Reaua-vointa a instantei de fond a mers pana intr-acolo incat retine ca „suma de 30.000 euro, incasata drept pret al apartamentului", pret despre care pe tot parcursul motivarii instanta evita sa arate ca este tot bunul meu propriu, „ a fost investita de ambii soti in casa de la S.... aspect sustinut de ambele parti "
Subsemnata, in contextul apararilor facute in temeiul art. 31 lit.f) din Codul Familiei, nu puteam obiectiv sustine ca am fi investit „ impreuna " o suma de bani care este bunul meu propriu, dimpotriva aratand ca suma de 30.000 euro este expresia contributiei mele proprii la edificarea casei bun comun.
Pe de alta parte, instanta de fond a trecut sub tacere faptul ca, potrivit Contractului de credit nr. 302/1997 (fila 304 dosar), respectiv potrivit Adreselor C.B. (filele 105, 309, 405 dosar) si Raportului de Expertiza Contabila P.C., au avut calitatea de co-platitori in contract parintii mei - asa cum au aratat martorii subsemnatei. Desi depozitiile martorilor subsemnatei pe aceasta chestiune se coroboreaza cu insasi documentele ante-mentionate, instanta le-a inlaturat cu motivarea ca ar fi contrazise de probatoriul administrat in cauza si pozitia mea (?!), in vreme ce depozitiile martorilor reclamantului - care se intemeiaza de fapt pe aspecte preluate din relatarile acestuia - au fost acceptate fara rezerve si sub toate aspectele de catre instanta.
Ca atare, in considerarea concesiilor facute reclamantului, instanta a retinut: „Pentru determinarea valorii imobilului -contributie comuna a partilor, instanta urmeaza a scadea sumele reprezentand contributia paratei dinainte de casatorie, respectiv 21,7% din valoarea de instrainare a apartamentului din Bacau, str. Bradului, adica 28.644 lei". Cu alte cuvinte,aplicarea art. 31 Ut f) din Codul Familiei se traduce prin aceea ca dintr-un bun propriu vandut in timpul casatoriei cu suma de 30.000 euro, subsemnata sunt proprietar doar pe suma de 28.644 lei, iar restul pana la concurenta sumei de 30.000 euro este si contributia paratului.
Sintetizand, imprejurarea ca unul dintre soti a contribuit la achitarea ratelor creditului cu care celalalt sot si-a achizitionat un bun propriu, nu-i confera celui dintai drepturi nici asupra bunului achizitionat cu plata in rate, nici asupra pretului obtinut din vanzarea acestuia, avand in vedere dispozitiile art. 31 lit. a) si f) din Codul Familiei. Aceste sume se traduc intr-un drept de creanta al celui care a contribuit plata lor, respectiv se au in vedere in cuantumul in care s-au achitat, nicidecum aplicate proportional asupra „bunului" propriu respectiv „valorii care inlocuieste bunul".
in consecinta, in mod eronat instanta de fond a retinut la masa de partaj ca expresie a unei pretinse contributii comune a sotilor suma de 23.490 euro, reprezentand 78,3% din pretul incasat din vanzarea de catre subsemnata a apartamentului bun propriu, cand de fapt, nu putea retine ca facand parte din valoarea masei de partaj decat cel mult suma 4787 lei - totalul ratelor achitate in timpul casatoriei, prezumand ca reclamantul a contribuit la achitarea fiecarei rate.
6)Pe de alta parte, instanta nu a avut in vedere ca Declaratia autentificata sub nr. 367/24.04.2004 nu este specifica relatiilor de familie armonioase, in cadrul carora in mod firesc nu se justifica intocmirea de inscrisuri recognitive.
Declaratia sus-aratata, care confirma faptul ca mi-am indeplinit inca din 2008 obligatiile vizand dreptul de creanta al reclamantului decurgand din plata ratelor creditului, in limitele contributiei reclamantului la plata ratelor are semnificatia juridica a faptului ca in aprilie 2008 relatiile dintre noi erau tensionate, astfel ca in mod incorect instanta de fond a retinut ca data a separatiei in fapt cea acreditata de reclamant, ca fiind mai 2011.
Trecand sub tacere semnificatia declaratiei sus-aratate, care in mod firesc sustine contextul separatiei in fapt, care presupunea si o transare cu anticipatie a chestiunilor patrimoniale dintre parti, instanta a retinut ca data a separatiei in fapt mai 2011 - avansata de parat, exclusiv in considerarea depozitiilor martorilor acestuia, depozitii carora le-a dat valoare probatorie absoluta.
Scopul direct al retinerii ca data a separatiei in fapt pe cea acreditata de reclamant a fost insa acela de a putea sustine mai departe teoria „ mandatului tacit reciproc" in cazul creditului contractat de reclamant sub nr. 596855/30.04.2010 incheiat cu I. Bank, pe temeiul contractarii lui in timpul convietuirii partilor, aspect pe care il vom critica separat.
7)In stabilirea cotelor de contributie, instanta a minimalizat excesiv sprijinul primit de subsemnata de la parintii mei: 1)faptul ca au fost co-platitori in contractul de credit 302/21.11.1997,2)faptul ca mi-au vandut un terenul bun comun cu suma de 1700 lei, 3)faptul ca m-au ajutat cu sume mari de bani.
In privinta terenului (fila 2) ultima fraza din hotarare, desi instanta a retinut ca terenul a fost achizitionat sub valoarea de circulatie, aceasta a retinut ca „diferenta de valoare neachitata" este „un ajutor primit de parti, de natura a contribui la sporirea cotei de contributie a acesteia la dobandirea bunurilor comune ".
Cu toate acestea, instanta de fond nu a dat eficienta rationamentului sus-aratat, stabilind cote de contributie egale, aspect care coroborat cu faptul sus-aratat, anume ca bunul meu propriu 30.000 euro l-a convertit intr-un bun comun, iar veniturile noastre le-a considerat ca neavand „diferente semnificative", echivaleaza cu faptul ca instanta de fond chiar mi-a facut o concesie retinandu-mi cel putin o cota egala cu a reclamantului.
Cu privire la ajutorul material dat de parintii subsemnatei, desi subsemnata am depus la dosar la filele 170-177, cu traducerile la filele 229-239), documente din care rezulta indubitabil ca parintii mei lucreaza in Italia (aspect care se coroboreaza cu depozitiile martorilor) respectiv ca acestia aveau conturi bancare, din care mi-au trimis bani, instanta le-a inlaturat, preferand in schimb „recunoasterea reclamantului". Din documentele prezentate la filele 167-168 dosar, rezulta ca parintii mei au luat cu imprumut 34.000 euro.
Cu toate acestea, instanta a retinut ca „va considera probat sprijinul dat de parintii reclamantei in limita recunoasterii reclamantului".”
II. Sub un alt aspect, apelanta a criticat sentinta fata de retinerea ca datorie comuna a sotilor a creditului contractat de reclamant prin Contractul de credit cu garantie imobiliara nr. 596855/30.04.2010, cu consecinta obligarii la plata catre acesta a sumei de 4474,2 euro, reprezentand jumatate din ratele achitate de reclamant.
Aceasta critica a fost sustinuta de apelanta cu urmatoarele argumente:
“Instanta de fond a considerat ca fiind datorie comuna a sotilor obligatia nascuta din Contractul de credit de investitii imobiliare cu garantie ipotecara 596855/30.04.2010 incheiat de reclamant cu I. Bank, cu consecinta constatarii faptului ca reclamantul parat are un drept de creanta in temeiul acestuia si a obligarii subsemnatei sa-i achit 1/2 din ratele de credit.
Pentru a dispune astfel, instanta pe de o parte a dat eficienta exclusiv depozitiilor martorilor reclamantului, pe care nu le-a analizat critic si nu le-a coroborat cu celelalte probe administrate in cauza, iar pe de alta parte a interpretat si aplicat eronat dispozitiile art. 32 din Codul Familiei si le-a ignorat pe cele ale art. 35 din Codul Familiei.
Instanta a dat crezare absoluta martorilor reclamantului pe considerentul ca acestia l-ar fi ajutat pe reclamant sa efectueze diverse lucrari in locuinta bun comun, omitand insa faptul ca nici acestia si nici reclamantul nu sunt constructori de meserie.
De altfel, martorul N.A. (fila 202) a aratat ca banii proveniti din credit nu au fost folositi pentru ca in 2010 a venit iarna (desi in intampinarea la reconventionala - filele 37-38 reclamantul a aratat ca ultima faza de constructie a fost iunie-octombrie 2010), pentru ca apoi sa revina sustinand ca banii luati de la I. au fost folositi pentru construirea casei, ca si cum martorii chiar au cunostinta despre astfel de aspecte.
2)Cel mai grav este ca instanta a interpretat si aplicat eronat dispozitiile art. 32 din Codul Familiei, in considerarea caruia a avansat ipoteza mandatului tacit reciproc, pentru contractarea unei datorii comune a sotilor.
In primul rand, instanta de fond a redat trunchiat dispozitiile art. 32 din Codul Familiei: „Sotii raspund cu bunurile comune pentru: c)obligatiile contractate de fiecare din soti pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei".
Pe de alta parte, art. 35 C.fam., pe care instanta l-a trecut sub tacere, dispune: „Sotii administreaza si folosesc impreuna impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele.
Oricare din soti, exercitand singur aceste drepturi este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul din soti nu poate instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot".
Sub acest aspect, instanta a trecut cu desavarsire sub tacere imprejurarea, precizata expres de subsemnata in cuprinsul Concluziilor scrise - pct. II, B) (depuse la 17.12.2013) faptul ca imprumutul sus-aratat este garantat cu bunul altuia: apartamentul din Bacau, reclamantul asumandu-si obligatia de a raspunde nu cu bunurile comune, ci cu bunul unei terte persoane, contrar dispozitiilor art. 32 C.Fam.
In contextul in care la 30.04.2010, data contractarii creditului, noi partile aveam in patrimoniu: 1) terenul de 2000 mp dobandit prin CVC 971/31.0.2007 (fila 152) si 2) casa aflata in stadiul „la rosu" (edificata in 2008, potrivit Autorizatiei de constructie, depozitiilor martorilor si recunoasterilor reclamantului la interogatoriu), bunuri care puteau fi grevate „cu consimtamantul expres al" subsemnatei, imprejurarea ca reclamantul a grevat un bun al unei terte persoane dovedeste pe deplin ca nu a avut consimtamantul meu pentru incheierea contractului de credit.
De asemenea, in interpretarea dispozitiilor art. 32 din Codul Familiei, instanta de fond a retinut ca un imprumut in valoare de 27.300 euro reflecta „nevoile obisnuite ale casniciei". Ori, prin nevoi obisnuite ale casniciei se inteleg cheltuielile de administrare si conservare a bunurilor, hrana, imbracaminte, tratamente, concedii, ingrijirea si educarea copiilor, dar in nici un caz nevoi pana la concurenta unei asemenea sume.
De altfel, instanta se contrazice: „Totodata, trebuie avut in vedere ca nu este necesar ca obligatia asumata de sot sa fi fost efectiv folosita pentru indeplinirea nevoilor obisnuite ale casniciei", admitand de fapt ca suma de 27.300 euro nu a fost folosita pentru finalizarea casei.
3)Pe de alta parte, instanta care a calculat cu atata acribie procentul de 78,3% din ratele creditului C., pe care 1-a aplicat apoi proportional asupra pretului de 30.000 euro incasat de subsemnata din vanzarea bunului propriu, nu a mai fost la fel de riguroasa in a stabili printr-un calcul mult mai simplu daca intr-adevar, valoarea creditului de 27.300 euro, se regaseste in valoarea toala a casei de 48.209 euro calculata in Raportul de Expertiza H.C..
Facand abstractie de natura juridica gresita atribuita instantei de sumei de 30.000 euro incasata de subsemnata prin incheierea CVC 268/24.04.2008, instanta a retinut ca aceasta „a fost inv
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Partaj
Anulare proces verbal de contraventie - Hotarare nr. 1438 din data de 17.10.2017Anulare proces verbal de contraventie - Hotarare nr. 1417 din data de 17.10.2017
Anulare act administrativ - Hotarare nr. 867 din data de 02.10.2017
Contestatie la executare - Hotarare nr. 810 din data de 24.10.2017
Nulitate act - Hotarare nr. 735 din data de 10.10.2017
Anulare act - Hotarare nr. 721 din data de 04.05.2017
Contestatie la executare - Hotarare nr. 703 din data de 06.10.2017
Faliment - Hotarare nr. 669 din data de 21.12.2017
Obligatia de a face - Contencios - Hotarare nr. 622 din data de 16.06.2017
Nulitate act juridic - Hotarare nr. 615 din data de 19.09.2017
Contestatie la executare - Hotarare nr. 613 din data de 24.04.2018
Faliment - contestatie - Hotarare nr. 582 din data de 13.11.2017
Pretentii - Lititgii cu profesionistii - Hotarare nr. 537 din data de 27.06.2017
Faliment - Hotarare nr. 484 din data de 28.09.2017
Debite intre societati comerciale - Hotarare nr. 403 din data de 14.07.2017
Reziliere contract - Hotarare nr. 262 din data de 23.03.2018
Contestatie la executare - Hotarare nr. 220 din data de 30.01.2018
Litigiu Curtea de Conturi - Hotarare nr. 176 din data de 01.03.2018
Cerere valoare redusa - Hotarare nr. 157 din data de 13.02.2018
Cerere de valoare redusa - Hotarare nr. 97 din data de 30.01.2018