Infractiunea de omor. Infractiunea de ucidere din culpa. Schimbare incadrare juridica. Individualizarea judiciara a pedepsei.

Infractiunea de omor.
Infractiunea de ucidere din culpa.
Schimbare incadrare juridica.
Individualizarea judiciara a pedepsei.


Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Neamt s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului, pentru savarsirea infractiunilor de omor  prevazuta de art.174 Cod penal si  de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prev. de art. 136 din Legea nr. 295/2004,  republicata, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
In  ziua de 25.01.2010, aflandu-se in locuinta martorului, a folosit in mod nelegal arma de vanatoare din dotare, tragand cu aceasta in directia victimei, caruia i-a cauzat astfel leziuni ce au condus imediat la decesul  acestuia. In drept, s-a retinut ca faptele ce se retin in sarcina inculpatului intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de omor  prevazuta de art.174 Cod penal si  de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prev. de art. 136 din Legea nr. 295/2004,  republicata, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Analizand probele administrate in cauza in urmarirea penala si cercetarea judecatoreasca, precum si concluziile partilor in fond, se retin urmatoarele imprejurari de fapt si de drept:
In ziua de, in jurul orelor de amiaza, inculpatul s-a deplasat din apropierea Ocolului Silvic, dupa ce si-a rezolvat problemele de serviciu, in calitatea sa de padurar, cu masina martorului. Inculpatul  si au oprit la un magazin unde, impreuna cu, fratele inculpatului, si victima, au consumat o sticla de vin intr-o incapere separata a magazinului.
Ulterior, inculpatul a mers acasa unde a luat masa de pranz si, dupa aceea, a mers in zona de padurare pe care o avea in raspunderea sa sa faca o patrulare avand asupra sa si arma de vanatoare,  proprietatea sa personala. In declaratia sa luata in instanta, inculpatul a justificat  ca, in general cand mergea in patrulare, in padure, lua arma de vanatoare asupra sa, deoarece mai ales in vremea de iarna cum era si in perioada respectiva, exista un risc ridicat sa gaseasca oameni la furat lemne. Inculpatul a mai precizat ca, in timpul patrularii in padure si-a incarcat arma cu doua cartuse pentru eventuale oportunitati de vanat.
Dupa ce si-a terminat rondul de patrulare, la intoarcere inculpatul a ajuns in fata casei lui, unde si-a amintit ca acesta l-a invitat la el acasa sa serveasca un pahar de vin impreuna. Pentru aceasta, a intrat in locuinta parinteasca a lui, intr-o bucatarie - anexa, in care se aflau gazda si victima. Toti trei au consumat 2-3 pahare de vin si au discutat impreuna. In acest timp, in incaperea respectiva a intrat si martorul, nepotul inculpatului, care a venit sa-i ceara gazdei sa-i imprumute un incarcator de telefon.
Potrivit declaratiei inculpatului,  dar si a declaratiilor martorilor,  in momentul cand a intrat in bucatarie, inculpatul si-a scos arma de pe umar, a frant-o de mijloc si a lasat-o pe patul din incapere. De asemenea, potrivit declaratiilor inculpatului si a martorilor mentionati, prezenti in incapere, in timpul in care au ramas impreuna nu a existat nici un motiv de cearta, niciun schimb de replici pe fond de nervozitate sau macar de iritare, inclusiv intre inculpat si victima, dimpotriva atmosfera fiind cat se poate de destinsa  cu rasete si glume,  in acest sens fiind toate declaratiile  martorilor prezenti, dar si a declaratiei martorului, angajat sa lucreze in gospodaria lui, care a intrat de doua ori in aceasta incapere in perioada respectiva. De asemenea, nicio persoana dintre cei prezenti nu s-a aflat in stare de ebrietate sau intr-o stare influentata vizibil de consumul de alcool, inclusiv inculpatul.
In acelasi timp, se retine declaratia inculpatului in instanta, prin care acesta a explicat ca in momentul in care a frant arma de vanatoare si a lasat-o pe pat nu a mai avut reprezentarea faptului ca aceasta a ramas incarcata cu cele doua cartuse pe care le-a pus in timp ce se afla in padure si ca arma a fost orientata cu tevile in jos,  de aceea cartusele au ramas in lacasul lor, altfel daca arma ar fi fost orientata cu tevile in sus s-ar fi activat sistemul de ejectare automata a cartuselor si acestea ar fi fost aruncate afara. Aceste sustineri ale inculpatului nu sunt contrazise de alte probe in dosar si sunt plauzibile in logica desfasurarii imprejurarilor care au precedat uciderea victimei.
Dupa aproximativ timp de o ora, asa cum sustine inculpatul, acesta s-a gandit ca ar trebui sa mai faca o patrulare intr-o zona de padure aflata langa un sat de tigani, pentru a preveni astfel eventuale furturi de lemne, motiv pentru care s-a ridicat, si-a luat arma pe umar tot in pozitia franta,  a spus celor din incapere ca pleaca si a iesit din locuinta lui. Cand a ajuns la poarta, din cauza frigului de afara, inculpatul si-a dat seama ca si-a lasat caciula in incaperea in care a fost, astfel ca s-a intors in incaperea  respectiva pentru a-si lua caciula.
Atunci cand inculpatul a revenit in camera, a spus celor prezenti ca si-a uitat caciula si a ramas in picioare langa usa,  cu arma pe umar in pozitie franta, iar fata de pozitia sa, victima se afla asezat pe scaun chiar in fata sa, la o distanta mica datorita dimensiunilor reduse ale incaperii, se afla in dreptul victimei, iar martorul se afla asezat pe un scaun langa usa.  
Potrivit declaratiilor martorului si ale inculpatului in aceste momente, martorul discuta cu victima, i-a intins inculpatului fesul care se afla pe pat si i-a spus sa-si termine paharul cu vin pe care il lasase pe masa. Dupa aceea, martorul a continuat discutia sa cu, acesta fiind intors in directia martorului, astfel ca in raport cu pozitia inculpatului victima se afla  orientat oblic si nu cu fata.
Inculpatul s-a aplecat deasupra mesei pentru a-si lua paharul cu vin, aceasta miscare fiind impusa de pozitia joasa a mesei, situatie confirmata si de  fotografiile judiciare anexa la procesul verbal de cercetare la fata locului, dar si prin declaratia martorului. Inculpatul a sustinut in declaratia sa ca in momentul cand s-a aplecat ca sa ia paharul cu vin, fiind imbracat cu o haina acoperita cu fas, arma i-a alunecat de pe umar si atunci a prins-o cu un gest reflex si energic pentru a nu o scapa jos. In aceasta miscare a incercat sa asambleze arma din pozitia franta in care se afla si, exact in acest moment, toti cei din incapere au auzit zgomotul unei impuscaturi in mod absolut surprinzator. Relevanta este declaratia martorului audiat in instanta care a aratat ca in momentele  imediat urmatoare nu a realizat ce s-a intamplat, practic victima inca se afla intors cu fata spre el „ avand zambetul pe buze”. Doar cand victima a cazut jos si a vazut sange langa capul acesteia,  martorul si-a dat seama ca acesta a fost impuscat,  s-a intors spre inculpatul din directia caruia a auzit zgomotul impuscaturii, l-a auzit pe acesta spunand” vai de mine, ce-am facut” si a vazut arma de vanatoare cazuta jos.
Dupa consumarea incidentului, martorii prezenti au anuntat Postul de politie si au incercat sa acorde ajutor victimei, insa a decedat inainte de a fi ajuns ambulanta si politia. Toti martorii au declarat ca in momentele respective inculpatul se vaieta mereu pentru ceea ce se intamplase, isi dadea cu pumnii in cap si striga sa fie salvat victima.
Din raportul medico –legal de necropsie rezulta ca moartea victimei a fost violenta. Cauza medicala a mortii victimei a fost explozia craniana,  respectiv leziunile puteau fi produse prin impuscare cu arma de foc, cu alice de 0,3 si 0,4 cm. Tragerea s-a efectuat de la o distanta cuprinsa intre 0,5 si 2,0 m.l., iar prin gravitatea lor leziunile au fost in mod sigur, direct si imediat mortale. De asemenea, se atesta ca semnele de violenta respectiv orificiul de intrare a proiectilelor sunt localizate in zona fronto temporal dreapta, respectiv tampla dreapta deasupra lobului urechii. 
Aceste concluzii ale raportului de necropsie, conjugate cu declaratiile martorilor si ale inculpatului si concluziile rapoartelor de expertiza balistica demonstreaza ca pozitia victimei in momentele premergatoare declansarii focului era cu fata spre inculpat, cu capul usor rotit spre stanga, la o distanta de aproximativ 2 metri de inculpat.
Concluziile raportului de criminalistica efectuat de Institutul National  de Expertize Criminalistice efectuat in instanta precum si completarile efectuate in rezolvarea obiectiunilor formulate de inculpat au mentinut concluziile rapoartelor de expertiza balistica efectuate in urmarirea penala - raport de expertiza balistica  intocmit de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi raport de expertiza balistica  intocmit de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi - in sensul ca: arma de vanatoare este in stare de functionare si percutia nu se poate realiza accidental,  la lovirea armei de pamant. 
In virtutea acestor concluzii ale rapoartelor de expertiza, prin rechizitoriu s-a retinut ca inculpatul a actionat intentionat tragacele armei, indreptand-o catre victima, acesta actionand astfel cu forma de vinovatie a intentiei indirecte, deoarece chiar daca nu a urmarit decesul victimei, a prevazut rezultatul faptei sale, pentru aceste motive fiind stabilita, in drept, incadrarea juridica a faptei in infractiunea de omor, prevazuta de art. 174 Cod penal.
Aceasta incadrare juridica nu poate fi retinuta in cauza fiind stabilita exclusiv pe baza concluziile rapoartelor de expertiza balistica. Chiar daca astfel de probe au valoare probatorie obiectiv stiintifica, aceasta putere probatorie priveste exclusiv concluziile care privesc direct domeniul de specialitate respectiv, dar ele nu pot fi absolutizate in detrimentul concluziilor ce se impun prin coroborare cu celelalte probe directe administrate in cauza, asa cum au fost analizate anterior.
Astfel, rezulta evident din declaratiile martorilor prezenti in incaperea respectiva precum si din pozitia procesuala a inculpatului constant exprimata in urmarirea penala si cu prilejul audierii in instanta, ca acesta nu a avut arma in pozitia de tragere, in momentele premergatoare declansarii focului. De asemenea, este cu certitudine stabilit ca martorul, fiind si gazda, atunci cand inculpatul a revenit in incapere, i-a intins inculpatului caciula pe care o uitase si l-a invitat sa termine continutul paharului cu vine pe care il lasase pe masa. Inculpatul s-a conformat invitatiei si s-a aplecat deasupra mesei pentru a lua paharul cu vin, toate aceste miscari fiind absolut atipice unei persoane care se pregateste sa execute un foc de arma.  Instanta retine si faptul extrem de relevant ca intre aceste secvente de miscare si momentul declansarii focului de arma care a condus direct la decesul victimei, niciun martor dintre cei prezenti nu a observat o alta schimbare a pozitiei inculpatului in care acesta sa se afle cu arma la umar in pozitie de tragere.
De altfel, daca s-ar admite aceasta ipoteza insusita prin rechizitoriu, in sensul ca inculpatul a actionat intentionat tragacele armei indreptand-o asupra victimei, avand in vedere distanta foarte mica de 2 metri la care s-au aflat cei doi, conform concluziilor rapoartelor de expertiza balistica, atunci nu mai poate fi posibila forma de vinovatie a intentiei indirecte, deoarece nu se poate admite ca la aceasta distanta inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale, dar nu l-a si urmarit in acelasi timp.
 De asemenea,  in schita configurata in raportului de criminalistica efectuat de Institutul National  de Expertize Criminalistice, rezulta ca proiectilele au avut o traiectorie orizontala, ceea ce corespunde  pozitiilor inculpatului si victimei, primul  fiind aplecat sa-si ia paharul cu vin, celalalt asezat pe scaun incat capul victimei si arma inculpatului, in cadere de pe umarul acestuia, s-au aflat la acelasi nivel de inaltime. Sub acest aspect, expunerile raportului de expertiza fac trimitere si la probatoriul  testimonial al cauzei.
Astfel, fiind in mod clar exclusa pozitia inculpatului in picioare cu arma  in pozitie de tragere, in acord si cu concluziile raportului de expertiza criminalistica si a completarilor comunicate de Institutul National de Expertize Criminalistice, rezulta ca inculpatul a declansat in mod accidental si involuntar tragacele armei de vanatoare  in momentul in care a efectuat miscarea energica  si reflexa prin care a incercat sa prinda arma care i-a alunecat de pe umar. Chiar daca inculpatul a incercat sa explice in alt mod declansarea accidentala a percutiei, respectiv prin faptul ca arma avea mai multe reparatii de ordin artizanal astfel ca nu s-ar fi aflat in stare buna de functionare si s-a descarcat accidental, este mai mult decat plauzibil ca din cauza starii de soc si tulburare in care s-a aflat in momentul declansarii focului, acesta sa nu-si  fi  putut reprezenta in mod constient modul in care a realizat secventele de miscari care au premers declansarii percutiei armei de vanatoare.
Aceste concluzii care privesc in mod direct elementele de reprezentare si volitive ale inculpatului se impun si prin imprejurarile premergatoare impuscarii victimei, astfel cum au fost analizate in considerentele  anterioare, dar si prin imprejurarile imediat urmatoare cu privire la manifestarile inculpatului care potrivit declaratiile unanime ale martorilor se vaita mereu si se ruga de acestia sa salveze victima.
Aceleasi concluzii se impun si prin lipsa oricarui mobil in comiterea de catre inculpat a unei fapte intentionate de omor a victimei, intr-o camera de dimensiuni reduse si in prezenta altor persoane,  inculpatul fiind prieten apropiat cu victima, se intelegeau foarte bine si in contextul in care in seara respectiva au vorbit si au glumit intr-o atmosfera destinsa, asa cum rezulta din declaratiile unanime in acest sens ale martorilor.
Retinand considerentele anterioare privind elementele esentiale ale laturii subiective in aceasta cauza, instanta retine ca in sarcina inculpatului rezulta forma de vinovatiei a culpei in sensul dispozitiilor art. 19 pct. 2 lit. b Cod penal in sensul ca nu a prevazut rezultatul faptei sale, desi ar fi trebuit si putea sa prevada mai ales corespunzator experientei sale profesionale, ca avand asupra sa o arma de vanatoare incarcata cu cartuse, intr-un spatiu inchis de mici dimensiuni de genul bucatariei anexe a locuintei lui, a expus uni risc major  de impuscare persoanele prezente in incaperea respectiva.
In consecinta, in drept, instanta constata ca faptele  inculpatului de a ucide prin culpa victima, prin nerespectarea masurilor de prevedere privind uzul de arma, avand asupra sa o arma de vanatoare in stare de functionare si incarcata cu doua cartuse intr-un spatiu de locuit al martorului, in prezenta altor persoane, inclusiv victima, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2 Cod penal si de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, prev. de art. 136 din Legea nr. 295/2004, modificata.
Pentru toate aceste considerente mentionate anterior, in temeiul art. 334 Cod procedura penala, se va dispune  schimbarea  incadrarii  juridice  a faptei pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului, din infractiunea de omor  prevazuta de art.174, Cod penal,  in infractiunea de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2 Cod penal si va fi condamnat inculpatul pentru savarsirea infractiunii  de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
In temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, se va  aplica inculpatului pedeapsa  accesorie a  interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II- a si b Cod penal pe durata executarii pedepsei principale.
La individualizarea judiciara a pedepselor  ce se vor aplica inculpatului, in cadrul criteriilor de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal se vor avea in vedere: gradul de pericol social abstract al faptei configurat prin limitele de pedeapsa prevazut in textul sanctionator,  de la 2 la 7 ani, inchisoare, gradul de pericol social concret mediu al faptei configurat si prin imprejurarile comiterii astfel cum au fost descrise anterior, dar si pozitia procesuala sincera si de regret manifestata de inculpat chiar din momentele imediat urmatoare uciderii din culpa si in mod constant pe tot timpul procesului penal.  Aceste elemente de individualizare sunt de natura sa conduca instanta in stabilirea unor pedepse pentru infractiunile aflate in concurs real, orientate spre minimul special.
Cu privire la modalitatea de executare a acestei pedepse:
Instanta retine varsta tanara a inculpatului, de 42 de ani,  nivelul studiilor medii cu scoala profesionala de padurar, situatia familiala a acestuia fiind casatorit cu trei copiii, ceea ce ii confera un potential sporit de reeducare,  faptul ca  in instanta a manifestat o atitudine procesuala sincera si  de regret, lipsa oricaror antecedente penale si comportamentul social si familial pozitiv pana la data comiterii acestei fapte,   precum si pericolul social mediu a infractiunii ce se retine in sarcina inculpatului, incat avand in vedere deopotriva aceste elemente obiective si subiective pozitive, rezulta temeiuri clare ca scopul pedepsei ce se aplica in cauza poate fi realizat si fara executarea efectiva, fiind evident ca o privare de libertate a  inculpatului ar fi inutila, fata de garantiile de reeducare pe care le prezinta varsta relativ  tanara a acestuia si nivelul de instruire si educatie, precum si atitudinea sa sincera si de regret manifestata in timpul procesului penal.
Astfel, fiind indeplinite cerintele art. 86/1, dar si ale 86/5 alin. 2 si art. 85 alin. 1 Cod penal si retinand ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru inculpat astfel ca, chiar fara executarea pedepsei acesta nu va mai savarsi alte infractiuni,   urmeaza a se aplica in favoarea inculpatului beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei sub supraveghere.